1,000 matches
-
Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În ședința publică din 15 noiembrie 2000 la Judecătoria din Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor. Iată pe scurt despre ce este vorba. În cadrul unei dispute mai ample, românul Gh.Z. l-a insultat repetat și În public pe evreul R.C., numindu-l „jidan Împuțit”. R.C. (partea vătămată) l-a dat În judecată pe Gh.Z. (inculpatul), În baza art. 205 din Codul Penal. Conform acestui articol, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebui relevate.” Inculpatul Gh.Z. și-a recunoscut vina. La rândul lor, martorii au confirmat producerea faptelor incriminate. Instanța Însăși a stabilit că „Între părți au avut loc unele certuri, ocazie cu care inculpatul a folosit la adresa părții vătămate apelativul «jidan Împuțit», aducându-i și alte injurii”, cum este consemnat În documentul menționat. În timpul procesului, avocatul apărării a susținut că expresia folosită de clientul său „nu are caracter jignitor”. În urma deliberării, Gh.Z. a fost achitat pentru acuzația de insultă, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentată de D. Murărașu, ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, [1941]. 725. Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura populară, ediție Îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei, București, 1963. 726. Imaginea evreului călare era de regulă atipică pentru mentalul popular. „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, sună un proverb românesc (3, p. 38). Se pare că și englezii aveau o viziune similară, odată ce prim-ministrul Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai Lupescu, Din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1992. 731. Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, ediție Îngrijită de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1978. 732. Ilya Ehrenburg, Julio Jurenito, Editura pentru Literatură Universală, București, 1968. 733. A.S. Pușkin, Opere complete, vol. 4, Editura Pravda, Moscova, 1954. 734. Liviu Rebreanu, Jidanul, piesă de teatru scrisă În 1914, publicată În L. Rebreanu, Opere, vol. 11 (teatru), ediție Îngrijită de N. Gheran, Editura Minerva, București, 1980. 735. Fragment dintr-un articol publicat de I. Polescu, În aprilie 1885, În Reforma ; text preluat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor vechi și ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți, sat Miorcani și Rediu, șeful cuziștilor era ajutorul de primar Mihai Maxim, dar potrivit rapoartelor agenților de poliție, acestea nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, București, Paideia, 1999, p.305. 70 să se închine și când regele le va încredința puterea pentru conducerea țării să se unească tot creștinul care se simte român să nu fie sclavi jidanilor. Existența Partidului Totul pentru Țară și constituirea Partidului Național Creștin a însemnat consolidarea frontului de dreapta din viața politică românească, însă, chiar dacă anul 1937 a însemnat o intensificare a propagandei naționaliste, evoluția celor două organizații naționaliste a fost în concurență
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tuturor slugilor masonice care încearcă să predea țara din nou în gheara jidoviților; vrem guvern legionar, vrem o Românie legionară”605. Corpurile legionarilor au primit ordinul să se adune pentru manifestații de stradă. Scandau „vrem guvern legionar”, „moarte masonilor și jidanilor”. La 21 ianuarie 1941 accentul este pus pe acțiuni cu caracter militar, legionarii execută foc de armă asupra sediului gardienilor publici aflat lângă Președinția Consiliului de Miniștri, de asemenea, ocupă clădiri publice, sediul Facultății de drept, sediile comisariatelor de poliție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
oprirea căsătoriilor între românii de sânge și evrei”, publicată la 21 august 1940 a completat Statutul evreilor; la 29 august se interzicea evreilor să poarte nume românești. În perioada guvernării național legionare, legislația antievreiască a avut ca motivație culpabilitatea evreilor. „jidanii...sunt vinovați în mare parte de nenorocirile care s-au abătut asupra acestei țări”621. La aceasta se adăuga suspiciunea privind numărul mare de evrei din țară. Atât legionarii cât și Ion Antonescu trăiau cu impresia că numărul evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țară a fost subiect de discuții în ședința guvernului din 29 octombrie 1940; într-un dialog cu Petrovicescu, care spune că datele sunt de la Siguranță, conducătorul are suspiciuni „d-ta ești de acord cu Filderman că avem numai 339000 de jidani? dacă ar fi numai atât, n-ar mai exista o problemă jidovească acută la noi...Să reiei d-ta chestiunea în mână. Să faci un control sever să vedem dacă nu cumva face altcineva recensământul în locul celor meniți să-l
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18 septembrie 1940, Conducătorul statului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ale evreilor nu rezolva problema în întregimea sa, întrucât nu erau incluse proprietățile asupra morilor și a fabricilor de țuică și de spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost preluate 320 ha în Ibănești de la Fox Lipovici și alte 18 mici proprietăți evreiești din Sânești, Mihăileni, Văculești, Suharău, Hudești, Mileanca, Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940 în ședința Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu deschidea problema morilor țărănești jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul orașului, incluzând străzile: Nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de răzbunare, acte abuzive, persecuții, crime asupra evreilor. În acest sens, maiorul Gheorghe Ionescu nota în jurnal impresiile avute la intrarea în Cernăuți, în iulie 1941. Nimic nu era mai ușor și mai eroic decât să omori sau să arăți jidani. Era destul să strigi cuiva pe stradă jidane! și, fără să fie întrebat, era omorât. Cred că au căzut și creștini astfel. La fel, Iuliu Maniu atrage atenția Conducătorului asupra masacrelor săvârșite contra evreilor din teritoriile basarabene și bucovinene „Zvonuri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sau o țărancă la piață ca să vândă 10-20 de ouă și cere mai mult cu 100 de lei pe ou. Imediat este ridicat și dus la Poliție. Această atitudine l-a pus pe sătean În situația să-l caute pe <<jidanul>> speculant căruia să-i vândă oul cu 100 de lei mai ieftin”. Adică, datorită absurdității organelor de ordine, se dădea de Înțeles că țăranii nu avea altă alternativă și de aici ura față de evrei despre care credeau că sunt mână
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuna Epureni de au dat un spectacol. După ce s’a terminat spectacolul și a vorbit tov. Reznicenco, primarul comunei care este și președintele F.P. (fost președinte pe județ) și membru al P.C.R., a Început să vocifereze: jos cu speculanții! jos jidanii! Vrem ura de rasă! (subl. În orig.)”. Terdiman se Întreba retoric: „Aceasta a Însemnat că s’a prelucrat referatul tov. Gheorghiu Dej??”. Dacă va fi fost chiar așa, atunci merită că cităm În continuare deoarece tov. Reznicenco nu a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
două-trei ore ar fi scos sute de manifeste dar cum oamenii de atunci se resemnaseră cu naveta casă-serviciu-casă și, uneori, În singura zi liberă (În afară de sărbătorile oficiale) cu câte o plimbare În Grădina publică sau În parcul 35 În Întregime „Jidanii” confidențiali ai maistrului Ion Andrei „Prodana”, unde se putea bea o bere Însoțită de un mititel, doi, ori la teatru, temerea organelor aducea mai mult a paranoia decât a prevedere. Oricum, și acesta era un sector vizat de activitatea lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de bivol sovietizat. c.m. Tov. profesor: evreu nu jidan, ce naiba! Introducerea de mai sus a avut scopul de a arăta cititorului motivele pentru care unora li se tăiau metri de text din intervențiile lor și că literalmente chiar puteau să facă pârnaie sau să pupe gratiile vreunui spital de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a prof. Vasile Adăscăliței de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași („Teatrul popular din județul Vaslui”), realizate de cenzorul Ion Andrei. Concret, acesta eliminase definitiv orice referiri la Dumnezeu, Iisus Hristos, sfinți, Îngeri ș.a. dar se ocupase și de substantivul „jidan” care apare În Dicționarul limbii române Însă este considerat ca fiind peiorativ, cu toate că el a intrat În vorbirea curentă prin intermediul popoarelor slave (de exemplu, În limba poloneză evreului i se spune „židow” - jidov). De „grija” sa deosebită s-au „bucurat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teren, Adăscăliței a descris fiecare costum al pieselor de teatru popular specifice, mai ales, sărbătorilor creștine de iarnă de pe cuprinsul proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]