60,190 matches
-
scris. Am publicat însă anul trecut un studiu - care a fost primit foarte bine - despre Literatură și politică în Republica Moldova, unde am încercat să dau o panoramă a vieții literare de dincolo de Prut în perioada postsovietică, unde vorbesc de rolul jucat de scriitori pentru conștientizarea maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ne puneam ceva speranță, precum UDMR-ul (care-a dovedit că între ungurii noștri presupus pro-occidentali și românașii noștri balcanici nu e, în materie de ciolan, nici o diferență), scufundarea după sistemul „ciocu’ mic” a multor ONG-uri ce promiteau să joace un rol important în democratizarea țării nu anunță nimic bun pentru anul 2004. S-a văzut, de Crăciun și Revelion, că blocarea la mantinelă a singurilor oameni din opoziție despre care s-a auzit după 2000, Băsescu și Stolojan, s-
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
e sortită să fie un veșnic privitor al metanoiei, fără să trăiască vreodată această experiență. Poate că gestul meditativ de gândire, reluat continuu, asupra temei, ar fi mai propriu momentului și ne-ar face să descoperim, chiar și cei care joacă rolul observatorilor intrigați sau rolul năpăstuiților, răul imboldului înfrânt, spre a-l îndepărta.
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de proză - și e cîte puțin din toate. În această sfidare a genurilor stă frumusețea cărții, dar și vulnerabilitatea ei. Rămîn la părerea mea (în ciuda seducătoarei argumentații a autorului, de la pg. 158) că toată acea masă de citate din cronici joacă rol de balast; din cauza lor, cartea pare “supraponderală”, seamănă cu un avion supersonic care nu poate lua înălțime din cauza gabaritului depășit. Pintilie se declară copleșit de hîrtii și intră într-un război cu hîrtiile, război pe care, cu bună știință
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
decît se crede, și că un elementar gest de demnitate le încurcă toate ordinatoarele care afișează existențele noastre. Un om e liber cînd hotărăște să fie liber”... În altă parte, cînd amintește, cu o recunoștință neamortizată de timp, de rolul jucat de Monica Lovinescu într-un moment hotărîtor, Pintilie spune: “Dacă n-aș fi pustiu cum sînt, și aș putea să mă rog, m-aș ruga în fiecare seară pentru ea”. Parafrazîndu-vă pe dumneavoastră, domnule Pintilie, cred că un om se
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
cei de la coada la Loto. |știa sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîștige la loterie! Bagă ea de seamă că nu intru în duet cu remarcile ei critice și-mi pune o întrebare de control: Tu joci la loto? Recunosc că da, fără nici un fel de fereală. Bietei fete - vorba vine, spre 30 de ani cu mai multe logodne ratate - nu-i pică bine răspunsul meu. Și-mi pune o întrebare extraordinar de interesantă. „Dar nu-ți
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
marele premiu, dacă l-aș cîștiga, societăților de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-aduc aminte de zicerea ei cu românii puturoși. Și-o fac de două parale cu vorbe alese. Cu ce e românul puturos dacă joacă la loto? S-a făcut vreun plan de redresare economică și lumea în loc să se ducă să-și caute de muncă, duminica, stă la coadă la loto? Amărîții ăștia vin și ei la spartul tîrgului să aibă la ce spera pînă
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
din deranjul infernal din casă, din hainele azvîrlite peste tot, din vacarmul care îmi vuiește încă în creier. Și la prînz se întoarce. Și cînd îmi spune, cu ochii închiși pe jumătate, “ iubițeala mea, nu mă deranja, vreau să mă joc cu timpul”, mă scufund, voluptos, în mierea cuvintelor și dispar! Mă încunoștiințează, cu o insistență teribilă, că vrea să se facă gunoier, soldat în Parcul Carol, polițai...numai bucurii. Eu îi explic că orice trebuie făcut serios și cu pasiune
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
plictiseală. Necazul meu este că nu-mi place jocul de cărți. Sam a încercat să mă învețe, dar nici numele cărților nu le-am putut deprinde. M-a împiedicat un soi de instinct îndărătnic. Țuțik, sunt aproape terminată. Mi-am jucat ultimul rol. Nu mi-a rămas decât să-mi iau zilele. - Și tu? - Cum adică? Vrei să te însori cu Șoșa pentru a face din ea o văduvă? - Am s-o iau cu mine pe lumea cealaltă. - Așadar, ești, cum
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
luat-o înainte: - Ar fi putut rămâne celibatar, a descoperit însă o comoară - o cheamă Șoșa -, de dragul căreia s-a lepădat de toate principiile și convingerile sale. - Își râde de mine, am spus. O cunosc pe Șoșa din copilărie. Ne jucam împreună înainte ca eu să fi mers la heider. Eram vecini în clădirea de la nr. 10 de pe strada Krochmalna. Mai târziu, au plecat de acolo și timp de mulți ani... Feitelzohn luă iar în mână furculița. - Oricum, nu trebuia să
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
vieții noastre invadate de tehnică... Deci legătura dintre educație și subcultură este extrem de complexă și am putea glosa la nesfîrșit. - Am lăsat special pentru final o întrebare la care mi se pare greu de răspuns: Ce rol crezi că mai joacă bibliotecile în lumea noastră? Cum crezi că i-am putea reobișnui pe oameni să citească? - Eu nu cred că lucrurile stau chiar atît de grav cum lași să se înțeleagă. Internetul există, e o realitate și cei mai mulți (mai ales cei
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
depărtare de ei, apoi au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la taclale în jurul focului, și înfulecînd mormane de păstrăvi pestriți, cu crusta crocantă și cu oase cu tot. Acolo sus, în tăriile munților, vremea bună se prelungește mult
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
care stigmatizează însă la fel de rău pe top-modelul ceh, ca și pielea de animal pe prințesă, în varianta de acum trei secole. Incestul și moda par a o preocupa și pe sumbra dar totodată iubitoarea de farse Christine Angot - ce se joacă nepedepsit cu publicul, propunîndu-i un vertij de autobiografie și autoficțiune - în textul publicat numai cu cîteva luni în urmă, cu titlul Pielea-de-Măgar, un fel de “capriciu”, în care autoarea romanului Incestul rezumă viața de eșecuri a neînțelesei tinere, numită din
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Tournier la Degețel, cea fantasmatico-erotică a Pierrettei Fleutiaux despre nevasta căpcăunului și iubitul ei Degețel, cea liric sociologizantă a lui François Ruy-Vidal și cea ludico-exuberantă a lui Prévert pentru același Degețel, neuitînd nici Autobiografia lui Degețel de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
în interiorul artistului, al disponibilităților știute sau nu, în efortul de a scăpa de rutină și manierisme. Și asta la vedere, cu respirația spectatorilor pe obraji. Am admirație pentru trupa din Înșir’te pentru că a încercat un alt mod de a juca, la urma urmelor. Nu am cum să vorbesc, și nici nu vreau pînă la coadă, pentru că trebuie mers și văzut, despre valurile inepuizabile de situații comice, parodice care se revarsă frenetic din imaginația lui Alexandru Dabija, sensibilă profund la cuvînt
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
totul cu credință și cu voluptate. Cei trei pretendenți, zmei, feți - Ion Grosu, Răzvan Vasilescu și Bogdan Vodă nu ostenesc o secundă în jocul abundent, suculent, în trecerile de la un personaj la altul - altă chestiune interesantă faptul că cei mai mulți actori joacă mai multe personaje - în acțiunile de grup sau în partituri individuale, clare, distincte, susținute admirabil. E un spectacol solicitant și prin ritm, și prin performanța pe care o presupune nivelul actorilor. Ada Navrot încearcă alte tonalități, alte întruchipări ale propriului
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
întâmple astfel. Atunci când ai pornit o operație chirurgicală, înainte de a ajunge la rana propriu-zisă trebuie să treci și prin niște țesuturi sănătoase. Pe de altă parte, e o adevărată calamitate că destule personaje de prim-plan ale societății civile au jucat fraudulos. Nefericitul caz Doinaș constituie doar cea mai recentă dezamăgire dintr-o serie funestă. E greu să mai fii convingător în raport cu profitorii comunismului când ai de înfruntat rânjetele lor satisfăcute: „Hai, bă, lăsați-o mai moale cu textele despre moralitate
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
caustice ale lui Gelu Ionescu ori pe care, cel puțin, le-am dori nuanțate. Despre Monica Lovinescu se afirmă că „este mai întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că „excelentele comentarii” ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca ar fi suferit de „păcatul auto-supraestimării
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Dumitru Hurubă Văzîndu-l pe Horia-Roman Patapievici participând la o învârtită maramureșeană în cadrul emisiunii sale „Idei în libertate”, cu fața eliberată de bine știuta-i morgă rodiniano-socratică, prietenul meu Haralampy a exclamat ardelenește: - Io, mă, că fain joacă domnuî Patapievici! Dincolo de acest folcloric inedit, ideea realizării emisiunii în localitatea de baștină a unuia dintre cei mai importanți instrumentiști populari din zonă, mi s-a părut excepțională. ieșirea la iarbă verde, la niște peisaje superbe de care România nu
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
de emisiuni, în general vorbind, râcâie toată ziua, ca găina în jurul gunoiului, să găsească invitați... Dar meargă la țară! Vor găsi o mulțime de oameni care au de spus lucruri interesante, cernute bine prin sita minții și care nu știu juca teatru și nici nu sunt interesați de imagine. Și nu cred că greșesc spunând că asemenea emisiuni ar crește fără discuție numărul de telespectatori, audiența de fapt... În concluzie, mulțumesc pentru emisiune, domnule H.-R. Patapievici! Vă mai aștept și
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Stoica e de-acum un nume clasicizat al poeziei noastre contemporane. Important atît prin opera d-sale, cît și prin rolul pe care l-a jucat în desțelenirea ogorului liric uscat de oficializare, în deschiderea unor noi zări de care au profitat în primul rînd poeții afirmați în anii ’60-’70, dar și cei veniți ulterior. S-a scris mult despre Petre Stoica, însă avem impresia
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
tîmpiți de nonsensuri. Orice încercare de evadare este istovitoare. Abandonul se arată de peste tot, la intersecții, la stopuri, scoate capul prin geamuri de mașini luxoase și obraznice și rînjește ispititor, amăgitor ca să mă-ntoarcă din drum. Haosul de pe străzi îmi joacă răbdarea pe degete și-mi pune la grea încercare cuvîntul dat... Am plecat spre Tîrgoviște pentru că acolo se întîmplă ceva. Pentru că acolo, un tip fanatic și ciudat în prețiozitățile lui a adus misterul teatrului într-o cetate în care prea
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
personaje, din tăceri și revolte. În primul rînd, cele trei chipuri ale Ninei - Adina Stan, Irina Melnic și Laura Vasiliu - Mașa, Simona Șaiu și Konstantin Gavrilovici Treplev, Ștefan Cepoi. La pol opus, nereușit, exterior, fals în declamații desuete, din păcate, jucînd în alt registru decît restul trupei, Georgiana Mazilescu în Arkadina și Vitalie Ursu în Trigorin. Dar și asta face parte din lumea lui Cehov, din suma ratărilor pe care Oniga le investighează în acest spectacol. Mă întorc spre București. Și
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
a adus și pe siamezul întru raportări, Domnul Verheugen, în calitate de șef al depozitului de strâmbe pentru Europa de est din cadrul U.E. - că eram de toată praștia! Pe când așa, la următoarea lor venire, îi vor găsi pe rromii juniori I, II și III jucându-se în țărână cu sculele (de tinichigerie, căldărit, dat în bobi etc.), sub privirile responsabile ale Regilor Cioabă și Ilie și ale Împăratului Iulian, toți supravegheați ager de Doamna Rodica Stănoiu... Ciao! ... La România 1 e deja rubrica „Meteo” prezentată
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]