23,636 matches
-
același sens fiind și Decizia Curții Constituționale nr. 101 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 24 martie 2021 (paragrafele 70, 71). ... 77. În speță, însă, instanța de trimitere este învestită cu judecarea contestațiilor formulate, în temeiul art. 250^1 din Codul de procedură penală, de doi dintre inculpați și de partea responsabilă civilmente împotriva hotărârii judecătorului de cameră preliminară prin care s-au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, soluționarea căilor de atac
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
problema de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată instanța supremă fiind invocată pe parcursul procedurii prevăzute de art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală de completul de cameră preliminară, a cărui competență funcțională nu include și judecarea pe fond a litigiului, ci se limitează exclusiv la verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. ... 87. În plus, soluționarea contestațiilor în procedura prevăzută de art.
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc obligativitatea interpretărilor date chestiunilor de drept de către instanța supremă, ceea ce echivalează cu imixtiuni în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată în materii care nu intră în competența sa. Autorii critică modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, invocând argumente similare celor arătate
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
a autorului excepției. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit cărora sesizarea se judecă în camera de consiliu, sunt neconstituționale deoarece măsura judecării în camera de consiliu este disproporționată, nu servește niciunui interes public și nu este o măsură care să se impună într-o societate democratică cât timp legea nu permite accesul părților și al avocaților la documente clasificate decât în baza
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
lege criticat, justificată de existența informațiilor ce țin de securitatea națională care sunt folosite în proces, dar și de protejarea persoanei cu privire la care s-a solicitat declararea ca indezirabilă și care ar putea fi supusă oprobriului în cazul judecării cauzei în ședință publică. ... 21. Prin urmare, sintagma „în camera de consiliu“ din cuprinsul art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 nu aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituție, art. 8 și art. 10
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
o întreagă secție a Înaltei Curți. Condiționarea acestui fapt de acordul Secțiilor Unite ar putea afecta independența membrilor completului de 5 judecători. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și judecarea cauzei într-un termen rezonabil, pentru că instituie o procedură mai greoaie pentru schimbarea propriei jurisprudențe pentru un complet de judecată. Textul art. 28 din lege nu detaliază procedura de judecată a sesizării privind schimbarea jurisprudenței, nu există în lege
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Casație și Justiție. Se susține că a condiționa aceasta de acordul Secțiilor Unite ar putea afecta independența membrilor completului de 5 judecători. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și judecarea cauzei într-un termen rezonabil, pentru că instituie o procedură mai greoaie pentru schimbarea propriei jurisprudențe pentru un complet de judecată. ... 137. Analizând aceste critici, Curtea constată că nu poate fi reținută critica formulată, care pornește de la o apreciere
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
poate reține pretinsa neconstituționalitate a textului criticat. ... 138. Nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare, întrucât textul de lege criticat precizează în mod explicit faptul că procesul în cursul judecării căruia se ridică problema revirimentului jurisprudențial al completului de 5 judecători este întrerupt până la pronunțarea asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata urmând să continue după ce se pronunță Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. În plus
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
că prin această sintagmă trebuie să se înțeleagă fie dezlegarea raportului juridic penal ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub raportul consecințelor de natură civilă, și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate în cursul judecării cauzei în ultimă instanță, fie rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ori poate viza atât o normă de drept material, cât și o dispoziție de drept procesual, însă, în ambele ipoteze, admisibilitatea sesizării este condiționată de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
penal în curs trebuie astfel să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță. . .“ În considerentele Deciziei nr. 20 din 14 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
-se că prin aceasta trebuie să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță“, iar prin Decizia nr. 23 din 6 octombrie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014) s-a subliniat că „această condiție de admisibilitate, prin referirea explicită la soluționarea
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 962D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părții. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul acesteia contestă modalitatea de calcul al veniturilor în
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [a se vedea și art. 103 alin. (2) din același cod]. ... 25. Astfel, în acord cu art. 420 alin. (11) din Codul de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile de la judecata în fond mai sus arătate, sens în care instanța competentă să soluționeze apelul îl va judeca, conform art. 417 din Codul de procedură penală, cu privire la persoana care l-a declarat și
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
anexa nr. 25 la ordin. Pentru secțiile/spitalele cu internări obligatorii pentru bolnavii aflați sub incidența art. 109, 110,124 și 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare și cele dispuse prin ordonanța procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, pentru bolnavii care necesită asistență medicală spitalicească de lungă durată (ani), precum și pentru secțiile/compartimentele de neonatologie - prematuri din maternitățile de gradul II și III, psihiatrie cronici și pneumoftiziologie adulți și copii se ia în considerare durata
ORDIN nr. 3.955/1.032/2022 () [Corola-llms4eu/Law/263289]
-
la acțiune al reclamantei s-a prescris. ... 32. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, prin lichidator judiciar, solicitând admiterea apelului și anularea sentinței apelate, admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei, casarea sentinței apelate cu reținerea cauzei spre judecare, respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, admiterea cererii de chemare în judecată. ... 33. În motivarea cererii de apel, reclamanta a susținut că dreptul de regres al asigurătorului în contra persoanei vinovate nu este recunoscut în considerarea vreunui raport juridic preexistent
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
penală. Excepția a fost ridicată de Tudor Voicu într-o cauză penală redeschisă ca urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal formulată de autor - întrucât a fost judecat în lipsă și condamnat la pedeapsa cu închisoarea -, fiind reluată judecarea fondului cauzei din faza de judecată. ... 4. Prin Încheierea penală nr. 299 din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 730/176/2019/a1, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
În acest sens, reține că autorul excepției critică, prin prisma invocării unei excepții de neconstituționalitate, dispozițiile deciziei instanței supreme în care se definește noțiunea de proces penal, utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. De asemenea, reține că folosirea procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este limitată de legiuitor prin condiții expres prevăzute în textul procedural. Apreciază că desfășurarea procesului penal în lipsa inculpatului nu
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
deciziei instanței supreme în care se definește noțiunea de proces penal, utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. De asemenea, reține că folosirea procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este limitată de legiuitor prin condiții expres prevăzute în textul procedural. Apreciază că desfășurarea procesului penal în lipsa inculpatului nu este în sine incompatibilă cu exigențele procesului echitabil, iar soluția oferită de legiuitor prin stabilirea modalității
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
și 28 februarie 2008, pronunțate în Cauzele Stoyanov împotriva Bulgariei și Demebukov împotriva Bulgariei. ... 7. Judecătoria Alba Iulia apreciază că normele procesual penale criticate sunt constituționale, având în vedere că prin instituirea procedurii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se urmărește tocmai garantarea dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil. Totodată, face referire la Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
judece recursul în interesul legii, și nu din faza camerei preliminare, în ipoteza în care inculpatul nu a fost legal citat în etapa procesuală anterior menționată sau, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale persoanei aflate în ipoteza analizată, care a fost condamnată în lipsă [paragraful 37]. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
din Legea nr. 682/2002. ... 14. Totodată, recunoașterea efectelor cauzei de atenuare analizate reclamă intervenirea unei atitudini active a martorului, concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane, cel mai târziu până la data judecării definitive a cauzei având ca obiect infracțiunea comisă de martorul însuși. Legea stabilește, astfel, un reper temporal maximal, denunțul și colaborarea celui interesat putând interveni în orice alt moment anterior, fără a avea relevanță dacă el este plasat „înaintea urmăririi
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 124, arată că principiile regăsite în aceste prevederi constituționale se materializează prin admiterea cererii de judecare în procedura simplificată. Referitor la art. 16 din Constituție, susține că principiul egalității instituie un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit și de efecte, sunt similare. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
și 16 din Codul penal, și, în raport cu acestea, să vizeze doar elementele laturii obiective a infracțiunii, fără condiționarea recunoașterii vinovăției. ... 10. Apreciază că latura subiectivă a infracțiunii nu se poate realiza anticipat, odată cu soluționarea cererii inculpatului de judecare în procedura recunoașterii învinuirii, în caz contrar funcția de judecată fiind lipsită de conținut. Totodată, cerința recunoașterii „în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa“ îi impune inculpatului să recunoască în totalitate faptele descrise în rechizitoriu, iar nu doar o
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
reținute în sarcina sa. ... 23. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
cu potențial endemoepidemic care necesită izolare și tratament; bolnavi aflați sub incidența art. 109 , 110 , 124 și 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și în cazurile dispuse prin ordonanță a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, și tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanța de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar- spital, precum și tratamentul pacienților din penitenciare ale căror afecțiuni necesită monitorizare și
ANEXE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263638]