1,051 matches
-
firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi răspunde cu bun-simț: „Da cum, Doamne iartă-mă! să nu râz?... vezi bine că râz. Apoi știi dumneata cu cine vorbești?... mă cunoști?... știi bine cine sunt?”), Vetei Îi lipsește vigilența: În prezența
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
teribilă!”; „A! dar până să-și răzbune el, am să vă omor eu, eu! pe Didina, pe tine, și pe mine!...”; „Voi scandal... voi să mor!” etc.). Și În situații tensionate În amor amenințările sunt teribile: fie suicidul, fie crima. Jupânul e hotărât să-l Înfrunte pe intrusul impertinent cu riscul de a ajunge la cremenal, Mița constată că e o cremenală (după ce aruncă cu vitriol În fața celui pe care-l crede Nae), Mița ezită Între a ucide și a se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ea are - din experiență și prin intuiție - conștiința faptului că În căsătorie află confort și o anume libertate comportamentală de care, ca femeie singură, n-ar putea beneficia. Ieșirile la grădină, seara, impun prezența unui gardedam și acesta e, tranzitoriu, Jupân Dumitrache. Căsătoria e o pavăză. Dovadă e Însuși faptul că, În Întreaga creație a lui Caragiale, nici măcar o femeie măritată și adulterină nu este acuzată fățiș de Încălcarea principiilor etice, a convenției maritale. Ca soție ori concubină, ea se poate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Și nici ca manifestările simțurilor dezlănțuite, ale organicului exacerbat. „Ei! d-ale carnavalului!” Personajul caragialian n-are, se pare, viață intimă; spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu În căutarea intrusului. Comèdiile lui I. D. Ionescu se mută din grădina de vară În casa lui Jupân Dumitrache: „A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu În căutarea intrusului. Comèdiile lui I. D. Ionescu se mută din grădina de vară În casa lui Jupân Dumitrache: „A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre scena pândei reciproce, desfășurate tensionat și repetitiv: „JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o să mi se Întâmple un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem cât ședem, și Începe comèdia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii Înapoi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem cât ședem, și Începe comèdia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii Înapoi, și pe cine gândești că văz la masa de la spate?... IPINGESCU: Pe bagabontul... JUPÂN DUMITRACHE: Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul În cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut - că trebuie să fi fost
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cocoane!... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo... mă-ntorc iar la comèdii, iar se uită la cocoane... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă- ntorc iar la comèdii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Iac-așa m-a fiert fără apă toată seara...”. Rică - a cărui identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-ntoarce-ncolo; mă- ntorc iar la comèdii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Iac-așa m-a fiert fără apă toată seara...”. Rică - a cărui identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe cucoane. Comèdia ar fi luat sfârșit brusc - și pentru a Întări adevărul spuselor lui, Jupîn Dumitrache Își pune chezășie favoriții („să-mi tai mie favuridele”) -, dacă negustorul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe cucoane. Comèdia ar fi luat sfârșit brusc - și pentru a Întări adevărul spuselor lui, Jupîn Dumitrache Își pune chezășie favoriții („să-mi tai mie favuridele”) -, dacă negustorul n-ar fi fost om cu greutate; Într- un cu totul alt context, mai restrâns și fără privitori - potrivit ambițului și spuselor lui -, ar fi luat măsuri radicale
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
două categorii: amploiați („niște scârța-scârța pe hârtie”) - cu Îndeletnicire demnă de tot disprețul și cu preocupări neserioase, Îndoielnic moral - și negustori, oameni serioși și responsabili, levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea Îndeletnicirii acestuia, din ignoranță ori opacitate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea Îndeletnicirii acestuia, din ignoranță ori opacitate intelectuală, ci, cu siguranță, din observarea superficialității comportamentului acestora, perceput exterior. Dacă Rică publicistul e prețuit pentru adâncimea gândirii lui, individul ce pare a atenta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ochi și giubenul din cap de auzea câinii din Giurgiu”; „... și să-l umflu” etc. Teatrul e pe punctul de a se transforma În circ, Însă coate-goale „a avut noroc! Mare noroc a avut bagabontul; a scăpat!”, exclamă cu năduf jupânul. Se Înțelege că «noapte furtunoasă» e cea În care tânărul Rică, În căutarea amoarei lui, nimerește din greșeală În casa negustorului, dar furtunoase sunt și serile petrecute la Iunion. Cu adevărat furtunoase sunt Însă peripețiile lui Rică Îndrăgostitul În Încercarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gravă clasicul joc al șoarecelui și pisicii. Dar scena Înlăturării măștii intrusului și recunoașterii identității lui onorabile Îl readuce În sfera teatralității pure, smulgând admirația negustorului Dumitrache: „Bine vorbește, domnule, bravos!”. Amploiatul e acceptat repede, după lămurirea situației, În tagma jupânului ca negustor de vorbe mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de dependență sau de interdependență cu un verb care dezvoltă numai în asemenea sintagme un sens aspectual (a se apuca, a se pune, a prinde etc.) sau modal (a avea, a fi, a da, a-i veni etc.). „N-apucase jupânul Ștrul a ajunge bine acasă și moș Nechifor și trăsese căruța dinaintea ușii...” (I. Creangă) Răzvan s-a pus pe plâns. Andreea a prins să vorbească de câteva zile. „Cât cei pe car, bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rolul esențial în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a planului semantic al subiectului gramatical: „Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic.” (M. Eminescu) „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău.” (I.L. Caragiale) „Desigur a transmite înseamnă a transmite ceva.” (T. Vianu) „Certitudinea trebuie atunci să fie certitudine de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a planului semantic al subiectului gramatical: „Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic.” (M. Eminescu) „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău.” (I.L. Caragiale) „Desigur a transmite înseamnă a transmite ceva.” (T. Vianu) „Certitudinea trebuie atunci să fie certitudine de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ și un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimânele cocoanei, zise dulceag.” (I.L. Caragiale) „Azi n-are-nceput deslușit / Și pare o zi de sfârșit.” (T. Arghezi) „Puternicii beznei și răii pădurii / S-au strâns pentru pradă ca furii.” (T. Arghezi) „Glasuri mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în siguranță și care se schimbă numai cu mijloace mari.” (M. Preda, Delirul, 376) sau cauza unei însușiri sau stări (fiziologice, psihice, atmosferice): „Eram așa de obosit și sufeream. Eu cred că sufeream de prea mult suflet.” (L. Blaga, 52), „Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.” (E. Barbu, 214), „Piciorul îl durea de atâta drum, seara cădea frânt, nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea.” (G. Călinescu, C.O.), „... Soră, m-am întrebat dacă fac bine încredințându-ți caietele mele, adică viața mea...” (P. Sălcudeanu, 462), „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău...” (I.L. Caragiale, IV, 175) • adverb: „Esteticește o piesă e totdeauna un întreg, ca și un tablou, ca și o statuie.” (M. Eminescu, Despre cultură..., 117) „Dinlăuntru înlăuntru m-am culcat eu; dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea.” (G. Călinescu, C.O.), „... Soră, m-am întrebat dacă fac bine încredințându-ți caietele mele, adică viața mea...” (P. Sălcudeanu, 462), „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău...” (I.L. Caragiale, IV, 175) • adverb: „Esteticește o piesă e totdeauna un întreg, ca și un tablou, ca și o statuie.” (M. Eminescu, Despre cultură..., 117) „Dinlăuntru înlăuntru m-am culcat eu; dar m-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fără a mai cere și individualizarea simultană prin atribut: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu.” (E. Barbu, 169) Când substantivul nu este determinat prin articol hotărât, realizarea funcției de atribut nu vine să satisfacă vreo valență liberă a regentului și care nu ar putea rămâne nesatisfăcută într-un enunț încheiat ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dicton antic actual și astăzi spune: „ cognosce te ipsum” -„cunoaște-te pe tine însuți”. Traian Băsescu nu se cunoaște pe sine în schimb are oameni care îi cunosc ambițiile, și i le și satisfac. Bineînțeles, recompensele acestor lachei, în slujba jupânului de la Cotroceni, sunt substanțiale. Traian Băsescu prototipul personajului din celebrul film de desene animate, nu se înconjoară de oameni culți și cu coloană vertebrală, ci, de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și cu coloană vertebrală, ci, de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității, sau în altă parte, „ciumpalaci și viermi” După cum vedeți, stimați cititori, vocabularul grotesc, trivial, este permanent folosit ca și al jupânului care îi numește pe gazetarii ce nu-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că șefii statelor din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cerându-i în final celui care a pierdut, suma de cinci sute de milioane de lei( Rol) ca daune morale. Această sumă n-a fost plătită niciodată, sentința nefiind executorie și dosarul s-a clasat. Un alt contestatar al acestui „jupân” al României, cum îi place să se autointituleze, cu un simț al umorului destul de acut, mai ales prin profesia de scriitor, și sonetist, este Mircea Dinescu. Poetul, considerat unul dintre dizidenții ultimei perioade a comunismului în România, semnatar al Scrisorii
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]