1,391 matches
-
sociale au de obicei un efect important. Studiile întreprinse în mai multe democrații liberale occidentale asupra originii judecătorilor au arătat că membrii corpului judecătoresc sunt de obicei recrutați din segmentele mai prospere ale societății. Același lucru se observă și în legătură cu jurații (sau cu magistrații din Anglia care, deși legal nu joacă același rol ca jurații, constituie, pentru delictele relativ minore, un element extraprofesional care poate îndeplini o funcție socială identică). Membrii juriilor provin dintr-o secțiune mai variată a comunității decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
occidentale asupra originii judecătorilor au arătat că membrii corpului judecătoresc sunt de obicei recrutați din segmentele mai prospere ale societății. Același lucru se observă și în legătură cu jurații (sau cu magistrații din Anglia care, deși legal nu joacă același rol ca jurații, constituie, pentru delictele relativ minore, un element extraprofesional care poate îndeplini o funcție socială identică). Membrii juriilor provin dintr-o secțiune mai variată a comunității decât judecătorii, dar nu sunt de obicei reprezentativi din punct de vedere social. Dacă se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ca secretari pe Mihail Ferikydy și Ion Sturdza, deputați liberali.* Pe lângă principalii delegați mai figurau și diferiți ambasadori pentru fiecare țară. La prima ședință, după propunerea contelui Andrássy, prințul de Bismarck este ales președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și diferiți ambasadori pentru fiecare țară. La prima ședință, după propunerea contelui Andrássy, prințul de Bismarck este ales președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la Congresul din Berlin, C.A. Rosetti este numit mi nistru de Interne; imediat în unele ziare streine apar articole alarmiste ce spun că Rosetti este un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru totdeauna. La 1 martie, telegraful aduce știrea asasinării țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Țarul Alexandru fusese în România in timpul războiului de peste Dunăre, erea dar cunoscut. Țarul căzuse sub bombele nihiliștilor. La începutul lunii martie, Curtea cu jurați judecă și condamnă pe atentatorul la viața lui Ion Brătianu și pe complicii săi. Procesul a atras la Curtea cu jurați o mulțime mare. Nici un membru al Partidului național-democrat n-a luat apărarea vinovaților. Petraru a fost osândit la 20
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
in timpul războiului de peste Dunăre, erea dar cunoscut. Țarul căzuse sub bombele nihiliștilor. La începutul lunii martie, Curtea cu jurați judecă și condamnă pe atentatorul la viața lui Ion Brătianu și pe complicii săi. Procesul a atras la Curtea cu jurați o mulțime mare. Nici un membru al Partidului național-democrat n-a luat apărarea vinovaților. Petraru a fost osândit la 20 ani de muncă silnică, profesorul Pătescu și diaconul Cârlova, complici, la câte 9 ani recluziune. Societățile Dacia și România fuzionează. Consiliul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să fie ales pe 5 ani de către toți alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut organizația corpului notarilor și avocaților și revizuirea desăvârșită a Codicelui de procedură civilă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legii de presă. Atitudinea lui C.A. Rosetti influențează mult pe o parte din tineret, pe toți aceia cu idei înaintate. C.A. Rosetti susține libertatea deplină a presei, el cere ca toate delictele de presă să fie judecate de jurați, el cere ca atacurile în contra familiei regale și a suveranilor străini să nu fie judecate de către tribunalele ordinare. Camera dă dreptate lui Rosetti. La Senat, ideea contrarie lui C.A. Rosetti triumfă. Împotriva părerii rosettiste, adică a principiului libertății absolute
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
clar și spiritual, era un avocat în toată puterea cuvîntului. Scriitor de piese de teatru, a fost și directorul general al Teatrului Național. Radu Rosetti, afabil cu toți, iubit de toți. Scriitor și el. Era marele avocat pentru curtea de jurați. Baroul, pe care l-am cunoscut eu, avea două însușiri de seamă cu care se putea mîndri: avea libertate, adică totală independență și bogăția de talente. Libertatea de odinioară făcea ca Parlamentul și baroul nostru să fie bogate în talente
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În care tribunalul a luat măsuri care ies din comun. Un fermier ajutat de iubita sa a omorât pe soția Înșelată. În acel timp În oraș rula un film care după părerea președintelui de tribunal, ar fi putut influența verdictul juraților. Președintele a cerut din această cauză ca jurații să stea tot timpul cât va dura procesul la un hotel, urmând să facă numai drumul până la tribunal. Fermierul a fost condamnat la scaunul electric, iar iubita lui la muncă silnică pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din comun. Un fermier ajutat de iubita sa a omorât pe soția Înșelată. În acel timp În oraș rula un film care după părerea președintelui de tribunal, ar fi putut influența verdictul juraților. Președintele a cerut din această cauză ca jurații să stea tot timpul cât va dura procesul la un hotel, urmând să facă numai drumul până la tribunal. Fermierul a fost condamnat la scaunul electric, iar iubita lui la muncă silnică pe viață. Justiția e foarte severă În privința poliției rurale
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la Iași și de acolo transportat la Focșani și în fine la Turnul Severin, unde a fost judecat.” Dreptatea dă în continuare, după Universul, modul cum s-a produs achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu: „La 26 mai, ora 4,30 jurații intră în deliberare; ochii tuturora îi urmăresc când ies pe ușă și parcă vor să le pătrundă în suflet ca să citească cu o clipă mai devreme verdictul. Dra Elena Hihoiu, logodnica lui Codreanu, s-a strecurat în primele rânduri și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare jurat poartă la butonieră „zvastica” cu funde tricolor. Primul jurat se ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare jurat poartă la butonieră „zvastica” cu funde tricolor. Primul jurat se ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare jurat poartă la butonieră „zvastica” cu funde tricolor. Primul jurat se ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă cu flori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă cu flori peste jurați și magistrați. Entuziasmul durează câteva minute. Președintele restabilește din nou liniștea. Primul jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă cu flori peste jurați și magistrați. Entuziasmul durează câteva minute. Președintele restabilește din nou liniștea. Primul jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă cu flori peste jurați și magistrați. Entuziasmul durează câteva minute. Președintele restabilește din nou liniștea. Primul jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria, rostește studenților o inimoasă și patriotică cuvântare. Pe baza verdictului juraților reprezentantul Ministerului Public cere achitarea. „Președintele citește sentința de achitare. Codreanu este ridicat pe brațe de studenți și scos din sală în aplauzele mulțimii entuziaste. Au mers cu toții în parcul orașului la statuia lui Traian unde s-a făcut o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 20 mai. Președintele Tribunalului a primit 193 înscrieri de apărători din toată țara. Dezbaterile procesului s-au deschis în sala Teatrului Național. Sala era arhiplină, iar afară, în jurul teatrului, așteptau peste zece mii de oameni. S-au tras la sorți jurații. S-a citit actul de acuzare. Au urmat interogatoriile. Am povestit lucrurile așa cum sau întâmplat. Martorii acuzării au negat totul. Toate bătăile, toate schingiuirile erau pură invenție. Negau chiar și certificatul medical eliberat de profesorul Bogdan, medicul legist. În după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.74, reamintea cititorilor că în România Legea presei din 1862 declară cenzura desființată, iar piedicile menținute în materie politică au fost și ele înlăturate de Constituția de la 1866, lăsând pe fiecare scriitor răspunzător de scrierile sale înaintea Curții cu Jurați în cazurile prevăzute de Codul penal. Dar sublinia: „Cenzura în Austria însă există și astăzi”. Rândurile de mai sus veneau după ce numărul precedent - 73 - din Glasul Bucovinei, destinat țăranilor, începea chiar din prima pagină cu mari spații albe pe care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să aducă invective și acuzații în locul unirii desăvârșite - și sufletească, și politică, și culturală”... Aceasta este direcția - spre binele și prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine Zeitung din localitate, cu care ajunsese la tribunal; sub semnătura Cremene , la rubrica „Caricaturi contemporane”, în articolul „Omul zilei” era satirizată activitatea unui director de teatru, iar Mursache era nemulțumit că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cramponați atâta de limba belarusă, de ce nu treceți la rusă?”. Acest „atac frontal” îl obligă pe Leonid - băiat educat și politicos - la mai multe explicații și justificări, care îi îmbujorează obrajii, îl fac să transpire ca în fața unui complet de jurați. Mă simt penibil. Însoțitorii mei de la Minsk veneau dintr-o republică recăzută sub influența Rusiei și trebuiau, iată, chiar și ei, niște scriitori, niște „spirite libere”, să-și confirme loialitatea față de „marele frate slav”, negociindu-și mica „deviere” identitară. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
obișnuim cu ceea ce e mai aproape, mai palpabil: faptele și nu zisele. Chiar și redus astfel la cele dobândite în cursul vieții, exercițiul va rămâne unul dezinvolt și îndoielnic prin aceea că-l forțează pe cinicul care face oficiul de jurat să categorisească și să tipizeze. E o nesocotință, i se va spune cu bună-credință să pui în același sac, ici, ulema* și pe adeptul sufismului, pe Abd el-Kader și pe molahul Omer, colo pe "evreul de Yom Kippur" și pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]