16,872 matches
-
a putea evalua riscurile de conformitate și conflictele de interese inerente activităților economice ale firmei. Experiența profesională necesară poate să fi fost dobândită, printre altele, în funcții operaționale, în alte funcții de control sau în funcții de reglementare. În unele jurisdicții, experiența profesională este luată în considerare doar dacă a fost dobândită în decursul unei perioade minime de timp și cu condiția să nu fie perimată. ... 54. Responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să aibă cunoștințe specifice cu privire
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
a conformității exclusiv în sfera de responsabilitate a cadrelor de conducere de nivel superior ale firmei. Unele state membre solicită firmelor să informeze autoritățile competente cu privire la numirea și înlocuirea responsabilului cu funcția de asigurare a conformității. În unele jurisdicții, notificarea respectivă trebuie, de asemenea, să fie însoțită de o declarație detaliată privind motivele înlocuirii. Aceasta poate ajuta autoritățile competente să obțină informații despre posibile tensiuni între responsabilul cu funcția de asigurare a conformității și cadrele de conducere de nivel
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere Recomandarea CE nr. 4.885 din 14.07.2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor Legii nr. 136/2015 pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, aprobată cu modificări
ORDIN nr. 3.081 din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256998]
-
imposibilă respingerea sa ca inadmisibilă. Așa cum tot Curtea Constituțională a arătat anterior, „excepția de neconstituționalitate nu urmărește să rezolve exclusiv situația concretă în care s-ar afla autorii săi, ci își păstrează natura juridică abstractă de întrebare adresată unei jurisdicții specializate și care vizează un raport de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția, relevant însă pentru soluționarea pe fond a cauzei în care este incidentă“ (a se vedea Decizia nr. 710/2021). ... 5. La toate acestea se adaugă și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții de neconstituționalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională (a se vedea Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, paragraful 17, și Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, paragraful 13). ... 15. Curtea a constatat că nu poate fi primită critica potrivit căreia nu se cunosc motivele pe
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
dacă actul trebuie verificat pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior și care este termenul-limită până la care ar putea interveni această verificare? ... II. Expunerea succintă a cauzei Tribunalul Brașov - Secția penală este învestit, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea contestațiilor formulate împotriva Încheierii din data de 9 iulie 2021, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 13.117/197/2019/a1, de către Ministerul Public și contestatorii-inculpați F.(M.)I., T.Z. și T.(fostă L.)A. Prin încheierea contestată s-a dispus, în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
sesizată“. Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: – instanța care a formulat întrebarea, din categoria instanțelor anterior enumerate, să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimul grad de jurisdicție; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
IP o varietate extrem de largă de entități, precum furnizorul unui serviciu de acces la conținut stocat pe o adresă IP, furnizorul unui serviciu de „distribuire a conținutului“ accesibil din România, furnizorii de găzduire cu clienți din România, indiferent de jurisdicția acestora, furnizorul unor servicii de cloud, indiferent de locație, în situația în care conținutul este accesibil din România. Toți acești furnizori ar trebui să notifice ANCOM, în virtutea noilor obligații prevăzute de alin. (3) al art. 10^2, deși prevederea relevantă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
funciar nu este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională. Aceasta deoarece, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ jurisdicțional este acel act emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială, iar prin art. 2 alin. (1) lit. e) legiuitorul a conceptualizat și noțiunea de „jurisdicție administrativă specială“ drept activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă ce are, conform legii organice speciale în materie, competența de a soluționa un conflict
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
d) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ jurisdicțional este acel act emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială, iar prin art. 2 alin. (1) lit. e) legiuitorul a conceptualizat și noțiunea de „jurisdicție administrativă specială“ drept activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă ce are, conform legii organice speciale în materie, competența de a soluționa un conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
6. Se arată că problema constituționalității caracterului administrativ-jurisdicțional conferit de Legea nr. 18/1991 activității comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar se pune după intrarea în vigoare a Constituției revizuite, prin raportare la art. 21 alin. (4), potrivit căruia jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Raportat la atribuțiile comisiei județene prevăzute de lege, la modul de desfășurare a activității acesteia și la forma de organizare, acest organ nu îndeplinește exigențele Constituției și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
5 ianuarie 1998, care au următorul conținut: „În sensul prezentei legi, [...] comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională. “ ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Totodată, din motivarea excepției rezultă că neconstituționalitatea prevederilor criticate este susținută și prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, referitoare la caracterul de stat de drept al statului român
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se referă la soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale și la validarea cererilor privind reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, fiind întrunit, așadar, primul element al noțiunii de „jurisdicție administrativă specială“, acela al existenței competenței de soluționare a unui conflict privind un act administrativ (hotărârea comisiei locale). Dar Curtea s-a rezumat la aceasta și nu a mai luat în discuție și celălalt element definitoriu al conceptului de „jurisdicție
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
jurisdicție administrativă specială“, acela al existenței competenței de soluționare a unui conflict privind un act administrativ (hotărârea comisiei locale). Dar Curtea s-a rezumat la aceasta și nu a mai luat în discuție și celălalt element definitoriu al conceptului de „jurisdicție administrativă specială“, cel privitor la procedura de soluționare a acestui conflict, procedură care trebuie să fie bazată pe „principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. ... 19. Având în vedere, pe de o parte, că, prin deciziile amintite
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
formule redacționale, nu oferea o explicitare a semnificației sintagmei menționate. ... 21. În prezent, potrivit prevederilor art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, sintagma „jurisdicție administrativă specială“ semnifică „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
acestea nu întrunesc caracteristicile definitorii ale unei autorități administrativ-jurisdicționale, astfel cum sunt fixate prin dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, mai sus redate. Aceasta, deoarece niciuna dintre cele trei caracteristici ale procedurii desfășurate în fața jurisdicțiilor speciale administrative în sensul Legii nr. 554/2004 nu se regăsește în modul de funcționare a comisiilor județene de fond funciar prevăzute de Legea nr. 18/1991, așa cum se va arăta în continuare. ... 23. Astfel, contradictorialitatea, ca primă trăsătură impusă de
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
de a-și susține solicitarea prin argumente prezentate în scris sau oral, personal ori prin reprezentant. ... 24. Curtea constată că acest specific procedural denotă faptul că, pe lângă lipsa contradictorialității, nu este întrunită nici cea de-a doua trăsătură a jurisdicțiilor speciale administrative, impusă de art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, referitoare la asigurarea dreptului la apărare. ... 25. În ceea ce privește ultima caracteristică pe care ar trebui să o aibă comisiile județene de fond funciar pentru
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
2) din Legea nr. 18/1991, sunt numite prin ordin al prefectului și sunt conduse de prefectul județului, care este reprezentant al Guvernului în teritoriu. ... 26. Așadar, în condițiile în care Legea nr. 554/2004, adoptată ulterior Legii nr. 18/1991, a definit jurisdicțiile speciale administrative, recunoscându-le anumite trăsături specifice, de natură să compatibilizeze acest tip de jurisdicții cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, afirmația potrivit căreia comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională din cuprinsul
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
prefectul județului, care este reprezentant al Guvernului în teritoriu. ... 26. Așadar, în condițiile în care Legea nr. 554/2004, adoptată ulterior Legii nr. 18/1991, a definit jurisdicțiile speciale administrative, recunoscându-le anumite trăsături specifice, de natură să compatibilizeze acest tip de jurisdicții cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, afirmația potrivit căreia comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională din cuprinsul prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 a rămas o simplă denumire lipsită
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din data de 7 aprilie 2014, paragraful 64, a statuat că procedurile administrativ-jurisdicționale constituie o măsură de protecție a cetățeanului, astfel încât existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești. De aceea, existența unor jurisdicții administrative speciale nu este ab initio neconstituțională (cu excepția cazului când ele impun o procedură lipsită de celeritate) și nici contrară art. 6 paragraful 1 din
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
data de 7 aprilie 2014, paragraful 64, a statuat că procedurile administrativ-jurisdicționale constituie o măsură de protecție a cetățeanului, astfel încât existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești. De aceea, existența unor jurisdicții administrative speciale nu este ab initio neconstituțională (cu excepția cazului când ele impun o procedură lipsită de celeritate) și nici contrară art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Hotărârea din
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. “ ... 35. Curtea observă că reperul constituțional invocat în motivarea criticii este art. 21 alin. (4), care prevede că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Dar, întrucât din cele anterior arătate rezultă că entitățile analizate nu sunt autorități administrativ-jurisdicționale, înseamnă că acest text constituțional nu are relevanță în cauză, nefiind cazul să se examineze dacă exigențele acestuia sunt respectate
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
anterior arătate rezultă că entitățile analizate nu sunt autorități administrativ-jurisdicționale, înseamnă că acest text constituțional nu are relevanță în cauză, nefiind cazul să se examineze dacă exigențele acestuia sunt respectate, de vreme ce comisiile în discuție nu constituie astfel de jurisdicții speciale administrative. În schimb, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, în corelație cu principiul legalității, așa cum s-a
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, formulăm prezenta opinie separată, considerând că excepția trebuia să fie respinsă ca neîntemeiată întrucât: • Curtea Constituțională a respins în mod constant critici asemănătoare cu privire la textul legal criticat, respectiv constituționalitatea unor jurisdicții speciale administrative reglementate prin acte normative anterioare revizuirii ori chiar adoptării Constituției, iar în cauză nu a fost justificat un reviriment de jurisprudență; • Curtea Constituțională nu este competentă să verifice conformitatea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu Legea contenciosului administrativ
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991 cu motivarea că prevederile criticate contravin alin. (4) al art. 21 din Constituție, potrivit căruia „jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite“. ... 2. Cu privire la aceste prevederi și prin raportare la critici asemănătoare, care vizau natura administrativ-jurisdicțională a comisiilor județene create de Legea fondului funciar, Curtea Constituțională s-a pronunțat în patru decizii anterioare, după
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]