2,156 matches
-
unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 43. În aceste condiții se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței
DECIZIA nr. 99 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298862]
-
nu sunt lacunare, incomplete și nici neclare, neexistând riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 47. Astfel, răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă o abordare unitară cu privire la această chestiune de drept, fiind conturată o singură opinie consolidată la nivel jurisprudențial, în sensul că este permisă cumularea dobânzii legale cu indicele de inflație aplicate diferenței dintre drepturile salariale achitate și cele datorate în temeiul unor acte administrative emise de către ordonatorul de credite, de la data scadenței și până la data
DECIZIA nr. 99 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298862]
-
unor remedii procedurale eficiente care să asigure îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării“. ... 53. Or, acest deziderat a fost deja atins în practica judiciară prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive care au cristalizat o singură orientare jurisprudențială cu privire la chestiunea de drept antamată prin sesizare. ... 54. În plus, nici instanța de trimitere nu a întâmpinat dificultăți în interpretarea dispozițiilor legale aplicabile, aceasta exprimând aceeași opinie asupra chestiunii de drept în cuprinsul încheierii de sesizare, care concordă
DECIZIA nr. 99 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298862]
-
noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025). ... 52. Astfel, nu poate fi transferat instanței supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil sau
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 57. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 58. Or, această exigență nu
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
posibilelor interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 58. Or, această exigență nu a fost respectată de către instanțele de sesizare, care nu au prezentat posibilele interpretări diferite date dispozițiilor legale incidente, de natură a conduce la apariția unor orientări jurisprudențiale divergente. ... 59. Mai mult decât atât, instanțele de trimitere au apreciat că nu se mai impune evaluarea cerinței dificultății chestiunii de drept din moment ce sesizarea instanței supreme este obligatorie, fără a realiza o circumstanțiere a măsurii procedurale de întrerupere
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
discuție. ... ... 61. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție va conchide că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
de impunere se procedează la deducerea din cuantumul pensiei a sumei de 2.000 de lei, sumă care reprezintă plafonul neimpozabil. ... 17. Curtea de Apel București a înaintat hotărâri judecătorești și opinii teoretice din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale. Astfel, pe de o parte, instanțele de fond au admis cererile formulate de beneficiarii pensiilor de serviciu acordate în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pârâta fiind obligată la calcularea impozitului datorat asupra pensiilor reclamanților prin aplicarea
DECIZIA nr. 154 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299026]
-
au fost explicit afirmate și analizate anterior de Curtea Constituțională în cazul altor candidați, respectiv prin Hotărârea nr. 2/2024 și Hotărârea nr. 7/2025. În opinia noastră, cât timp sunt în vigoare aceste condiții suplimentare de eligibilitate, în absența unui reviriment jurisprudențial, Curtea, în aplicarea considerentului 58 din Hotărârea nr. 2/2024 și ca expresie a principiului egalității de tratament, ar fi trebuit să examineze dacă, prin prisma criticilor formulate în contestații, candidatul Simion George Nicolae îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională
HOTĂRÂREA nr. 17 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298006]
-
de instanța de trimitere în sesizarea supusă analizei, rămâne atributul exclusiv al acesteia să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern și, după caz, reperele jurisprudențiale obligatorii cu referire la chestiunea de drept în discuție. ... 80. Reținând, în condițiile prezentate, neconformitatea sesizării, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
nr. MS 212/5.11.2021), prin care s-a creat baza legală pentru plata concomitentă a titlului de clasificare și a titlului de specialist de clasă. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 19. Din răspunsurile transmise de instanțele judecătorești rezultă două orientări jurisprudențiale. ... 20. Într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a apreciat că reclamanții au dreptul la plata cumulativă a primei de clasificare în specialitate și a titlului de specialist de clasă chiar și după anul 2009. ... 21. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
s-a creat baza legală pentru plata concomitentă a titlului de clasificare și a titlului de specialist de clasă. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 19. Din răspunsurile transmise de instanțele judecătorești rezultă două orientări jurisprudențiale. ... 20. Într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a apreciat că reclamanții au dreptul la plata cumulativă a primei de clasificare în specialitate și a titlului de specialist de clasă chiar și după anul 2009. ... 21. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, majoritatea instanțelor au avut în
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
jurisprudențiale. ... 20. Într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a apreciat că reclamanții au dreptul la plata cumulativă a primei de clasificare în specialitate și a titlului de specialist de clasă chiar și după anul 2009. ... 21. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, majoritatea instanțelor au avut în vedere dispoziții legale din care rezultă caracterul distinct al celor două noțiuni, respectiv „primă de clasificare“ și „titlu de specialist de clasă“, acestea fiind apreciate ca fiind drepturi salariale diferite ca valoare, care se acordă
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
noțiuni, respectiv „primă de clasificare“ și „titlu de specialist de clasă“, acestea fiind apreciate ca fiind drepturi salariale diferite ca valoare, care se acordă în condiții diferite. ... 22. La nivelul uneia dintre curțile de apel care au îmbrățișat această orientare jurisprudențială nu s-a realizat analiza naturii acestor drepturi bănești, respectiv dacă reprezintă același drept salarial acordat pentru recunoașterea nivelului de pregătire profesională, raportat la prevederile legale incidente în cauză, ci a fost avută în vedere succesiunea de acte normative în
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
în vedere succesiunea de acte normative în materie, din a căror coroborare a rezultat că, odată acordate anterior, în măsura în care reclamanții își desfășoară activitatea în aceleași condiții, aceste drepturi se mențin în continuare. ... 23. Într-o altă orientare jurisprudențială minoritară s-a apreciat că reclamanții pot beneficia doar de prima de clasificare, nu și de indemnizația pentru titlul de specialist de clasă, argumentându-se că: (i) titlul aeronautic de clasă este o variantă a titlului de specialist de clasă
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;“. ... 70. Curtea observă că prezenta decizie nu reprezintă un reviriment jurisprudențial, ci o continuare a liniei sale jurisprudențiale impuse prin deciziile nr. 415 din 14 aprilie 2010 și nr. 1.018 din 19 iulie 2010. Într-adevăr, în jurisprudența sa au existat decizii ulterioare acestora care au vizat caracterul public al declarațiilor de
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;“. ... 70. Curtea observă că prezenta decizie nu reprezintă un reviriment jurisprudențial, ci o continuare a liniei sale jurisprudențiale impuse prin deciziile nr. 415 din 14 aprilie 2010 și nr. 1.018 din 19 iulie 2010. Într-adevăr, în jurisprudența sa au existat decizii ulterioare acestora care au vizat caracterul public al declarațiilor de interese (Decizia nr. 204 din 29 aprilie
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
în prezenta cauză nu a fost nici susținut de autoarea excepției de neconstituționalitate și nici nu a fost prezentat ori argumentat de majoritatea care a adoptat decizia de admitere a excepției. Totodată, nu doar că în cazul de față revirimentul jurisprudențial nu a fost argumentat în decizia majorității, dar, în opinia noastră, nici nu ar fi posibilă o astfel de justificare raportat la nivelul încă incipient al dezvoltării în societatea românească a unei culturi a integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
la viața privată al declaranților. ... 11. Totodată, apreciem că examenul de jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și studiul de drept comparat menționate în susținerea soluției majoritare nu justifică revirimentul jurisprudențial și nu aduc, în sine, argumente juridice pentru o soluție de admitere a excepției, având doar rolul de a exemplifica o practică legislativă diversificată în cazul unui număr de state europene în materia legiferării regimului de publicare a declarațiilor de
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
nr. 62/2024. ... 39. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 40. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite, este necesară existența unei chestiuni de drept. ... 41. În
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
presupunând o abordare gramaticală, logică, sistematică, teleologică și istorică. ... 68. Judecătorii-raportori reamintesc faptul că scopul procedurii hotărârii prealabile este acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu consecința prevenirii sau sistării divergențelor jurisprudențiale în fază incipientă, în cadrul acestui mecanism nefiind posibilă o examinare exhaustivă a tuturor drepturilor prevăzute a fi acordate personalului participant, așa cum s-a statuat în deciziile de unificare a jurisprudenței, anterior menționate. ... 69. Revine, prin urmare, instanțelor de
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 73. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va conchide că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost stabilite pe cale jurisprudențială. Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 28). ... 36. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cauza de față, Curtea constată că hotărârea criticată vizează reducerea numărului de posturi alocate compartimentelor din serviciile Camerei Deputaților, care poate conduce la eliberarea din funcție a unor persoane, criticile de neconstituționalitate formulate fiind raportate la dispozițiile constituționale ale
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
prin hotărâre judecătorească nu este neplata totală sau parțială a salariului determinat prin aplicarea matematică a algoritmului legal, ci un mod de stabilire a acestuia care să asigure împotriva tratamentului discriminatoriu, fără ca asta să însemne și reglementarea pe cale jurisprudențială a unui drept întocmai cum ar face-o legea, care ulterior să fie apt să modifice și baza de calcul al pensiei în elementele reglementate strict și limitativ, atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al cuantumului, și
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]