66,303 matches
-
în Memorii unde chiar la început vorbește despre lipsa de sens a jurnalului, atunci când un scriitor are capacitatea, are forța de a încorpora biograficul în opera lui „ficțională”. El nu ar mai avea, în acest caz, de ce să recurgă la jurnal: „cel ce-și poate «deversa» biograficul în opera ficțională nu mai are nevoie de jurnal”. Îndată îi apare însă în minte exemplul lui Tolstoi, care îi contrazice teza. „Da, dar nu total”, îi răspunde Breban cititorului grăbit. Și încă: „Tolstoi
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
scriitor are capacitatea, are forța de a încorpora biograficul în opera lui „ficțională”. El nu ar mai avea, în acest caz, de ce să recurgă la jurnal: „cel ce-și poate «deversa» biograficul în opera ficțională nu mai are nevoie de jurnal”. Îndată îi apare însă în minte exemplul lui Tolstoi, care îi contrazice teza. „Da, dar nu total”, îi răspunde Breban cititorului grăbit. Și încă: „Tolstoi «o face» ca o formă de real, personal și radical dialog cu sine, simțindu-se
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
ca o formă de real, personal și radical dialog cu sine, simțindu-se «amenințat» de «bolile morale și pulsiunile» ce-i asaltau raționalitatea sau echilibrul moral”. Și chiar și în cazul lui Tolstoi, „creator absolut”, „sinceritatea profundă, reală” nu în jurnal ar fi mai întâi de găsit, crede N. Breban, ci tot în „operă”, adică în romane, în povestiri, în teatru. Ajungem astfel la celălalt argument brebanian care pledează în favoarea „creației”, a operei de ficțiune, și anume gradul mai mare al
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
pledează în favoarea „creației”, a operei de ficțiune, și anume gradul mai mare al acesteia de sinceritate. Nu doar în cazul lui Tolstoi, dar în toate cazurile, opera de ficțiune este „mai sinceră”, mai adevărată, socotește Breban, decât poate fi un jurnal sau o „autobiografie”, limitative prin natura lor, sufocate până la urmă „de banal și de generalitățile previzibile”: „Nu, oricât de ciudat, de paradoxal ar părea unor inși «din afara» literaturii sau psihologiei, sinceritatea nu e posibilă decât «în cadrul» ficțiunii, al «minciunii», al
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
ratată”, carte care ar fi putut să stea alături de Coridon-ul lui Gide, aceea însă de „un curaj biografic real”, tocmai pentru că depășește biograficul. Alți mari critici, G. Ibrăileanu și G. Călinescu, au fost mai „sinceri” când au “refuzat” să scrie jurnal, dar și de ar fi scris, esențialul despre ei, ca oameni, îl aflăm, susține Breban, din Adela a primului și din Bietul Ioanide a ultimului. N. Breban „refuză” și el să scrie jurnal, din motivele arătate, scriind în schimb aceste
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
mai „sinceri” când au “refuzat” să scrie jurnal, dar și de ar fi scris, esențialul despre ei, ca oameni, îl aflăm, susține Breban, din Adela a primului și din Bietul Ioanide a ultimului. N. Breban „refuză” și el să scrie jurnal, din motivele arătate, scriind în schimb aceste Memorii, operă tot „neficțională”, ca și Straja dragonilor, la urma urmei, cartea lui I. Negoițescu despre care spune că l-a dezamăgit tocmai pentru că era astfel. Nu intră Breban în contradicție cu sine
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
aflăm întâi de toate, dacă nu exclusiv, pe scriitor. Aceasta dacă este să-l raportăm pe Breban la propria-i teorie despre sinceritate și adevăr, mai deplin răsfrânte, acestea, de literatura de ficțiune decât de literatura de memorii și de jurnale. Discutabile, în sensul că pot genera discuții, dar nu mă refer la ele prima dată, sunt teoriile recurente ale lui N. Breban despre inaptitudinea pentru roman a prozatorului român, „supraperformant” în „genul scurt, schiță, nuvelă” („de la Negruzzi la Caragiale și
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Constanța Buzea, Monica Pillat, Ion Barbu și despre foarte mulți dintre cei cuprinși în antologiile prezentate, fără să lipsească nici considerațiile asupra unor romane semnate de Alexandru George, Alexandru Vona, Pavel Chihaia. E fascinat însă și de memorii sau de jurnale, documente ale unei epoci mutilante, iar acest lucru se vede în cronicile la memoriile Corneliei Pillat sau la jurnalul lui Constantin Mateescu; această fascinație se exercită și sub forma unei drepte judecăți a abdicărilor de la morală. Preocuparea pentru morală și
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
nici considerațiile asupra unor romane semnate de Alexandru George, Alexandru Vona, Pavel Chihaia. E fascinat însă și de memorii sau de jurnale, documente ale unei epoci mutilante, iar acest lucru se vede în cronicile la memoriile Corneliei Pillat sau la jurnalul lui Constantin Mateescu; această fascinație se exercită și sub forma unei drepte judecăți a abdicărilor de la morală. Preocuparea pentru morală și valoare îl conduce și în epoci care îi îngăduie reveria și relaxarea. Cum altfel ar putea scrie despre Alice
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
locurile de onoare ale ierarhiei literare (vezi pp. 19-20). Cu siguranță, explicații se găsesc, de la caz la caz, dar mirarea nu poate fi ștearsă. Probabil, la acest nivel, informațiile din cartea lui Eugen Negrici ar trebui completate cu cele din jurnalul ținut de Nina Cassian între 1948 și 1953, care aduce un neprețuit testimoniu din interior al fenomenului. Eugen Negrici este singurul critic literar al momentului care și-a asumat, de bunăvoie, obligația dezagreabilă de a parcurge cîteva mii de pagini
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
vino: verii și verișoarele cu grupul de prieteni gălăgioși, părinții și bunica Maie, fosta ilegalistă, personalul de serviciu și undeva, într-o cameră de la mansardă, procurorul Strava, neparticipant la agitația celorlalți, petrecându-și timpul cu cititul sau făcând însemnări în jurnal. Coboară rar pentru scurte plimbări în grădină. Rememorările lui Tin, încă nedetașat sufletește de copilăria petrecută în orașul din nord, sunt luminoase și tandre, marcate de spiritul vârstei generoase, chiar dacă băiețașul, despre care se spune în oraș că „va fi
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
de istorie a religiilor, care apăruse deja în polonă încă din 1966, va traduce în ordine, printre altele: Secretul doctorului Honigberger, Anunțul echinoxului, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Recolta solstițiului, Ocultism, vrăji și mode culturale, Alchimia asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană, Jurnal indian, Roman indirect, Contribuții la filosofia Renașterii, Fragmente din Jurnal, Patanjali și Yoga etc. Din Cioran a tradus, printre altele, Pe culmile disperării, Convorbiri cu Cioran, Lacrimi și sfinți. A publicat în versiune polonă Șase maladii ale spiritului contemporan de
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
din 1966, va traduce în ordine, printre altele: Secretul doctorului Honigberger, Anunțul echinoxului, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Recolta solstițiului, Ocultism, vrăji și mode culturale, Alchimia asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană, Jurnal indian, Roman indirect, Contribuții la filosofia Renașterii, Fragmente din Jurnal, Patanjali și Yoga etc. Din Cioran a tradus, printre altele, Pe culmile disperării, Convorbiri cu Cioran, Lacrimi și sfinți. A publicat în versiune polonă Șase maladii ale spiritului contemporan de Constantin Noica în 1977, precum și Jurnalul de la Păltiniș de G.
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
filosofia Renașterii, Fragmente din Jurnal, Patanjali și Yoga etc. Din Cioran a tradus, printre altele, Pe culmile disperării, Convorbiri cu Cioran, Lacrimi și sfinți. A publicat în versiune polonă Șase maladii ale spiritului contemporan de Constantin Noica în 1977, precum și Jurnalul de la Păltiniș de G. Liiceanu. Am enumerat numai o parte din transpunerile sale din literatura noastră ca introducere la dialogul de mai jos privind apropierea și raporturile sale cu viața culturală și spirituală românească. Nicolae Mareș - Cum a început „aventura
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Eliade cu experiența propriei sale vieți ca de o serie de încercări inițiatice. Se știe că scriitorul român folosește toate aceste motive adeseori în operele sale literare, reîntorcându-se la ele în cele două volume de Amintiri, ca și în Jurnal. N. M. - Și așa ați trecut la traducere... I.K. - Da, am tradus ambele opere cu o profundă emoție, găsind în ele mult din filosofia-mi personală. Găseam la Eliade aceeași pasiune de-a cunoaște, de-a învăța tot ce se
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
cu el, pasionată, dar și principială. N.M. - Ce ne puteți spune despre ceilalți autori români traduși? I.K. - Am avut șansa să îl traduc și pe Noica. Șase maladii... Această carte a apărut în 1997. Dar în 2002 a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața studenților și-am simțit cu câtă emoție aflau ascultătorii despre celebrul „experiment de la Păltiniș“. Tinerii constatau că și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
de la Tîrgoviște”. După propria mărturisire, dl Țopa n-a fost decaît o singură dată în viață în orașul de care-i este legat numele. Cu M. H. Simionescu, C. Olăreanu și Radu Petrescu s-a împrietenit întîmplător. Primii doi solicitaseră Jurnalul lui Jules Renard de la Biblioteca Nicolae Bălcescu (așezămîntul Brătianu de azi), unde dl Țopa lucra. Îi știa din facultate, dar nu-și închipuise că le va deveni amic. De afilierea lui la „Școala de la Tîrgoviște” a aflat din articolul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
le va deveni amic. De afilierea lui la „Școala de la Tîrgoviște” a aflat din articolul lui Dan Culcer din Vatra! Dl Țopa a fost publicat în România literară, pe două pagini de revistă, cu un fragment din Încercarea scriitorului (1975), jurnalul editat de Cartea Românească, după ce fusese refuzat de Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în 1985. Traduceri din Stendhal, Taine și alții. Născut în 1928 la Cernăuți, a absolvit Filosofia la București în 1951. Ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Pentru un scriitor extraordinar cum este Tudor Țopa, ar fi o mică reclamă necesară. Trebuie să începem să ne cunoaștem valorile adevărate. * În Ramuri, numărul ultim din 2003, o polemică spumoasă: Alexandru George versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
fost preluată apoi, cu consecvență și devotament, întru totul lăudabile, de Editura Vremea, făcând să apară următoarele volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
întru totul lăudabile, de Editura Vremea, făcând să apară următoarele volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse și două documente care atestă acuzațiile, perioadele
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse și două documente care atestă acuzațiile, perioadele de detenție (1948-1952 și 1958-1964) și reproduc sentința de condamnare la 15
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
1968, supraviețuind, cu sănătatea complet ruinată, mai puțin de patru ani amnistiei politice din 1964. Intervalul său temporal cel mai productiv în mărturii despre închisori și despre regimul comunist rămâne perioada 1953-1958. Însemn|rile lui Petre Pandrea au aspectul unui jurnal memorialistic, izvorât dintr-un temperament vulcanic ce debordează amenințător din pagină și dintr-o conștiință morală vituperantă, neiertătoare. Cu un spirit al dreptății aflat mereu de partea celor oropsiți și nepotriviți cu regimul care îi condamnă (comuniștii, legionarii, călugării - adică
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
un intelectual de marcă din acea plămadă nobilă de rezistență la comunism, stirpe despre care unora le convine să creadă că nu a existat. Tocmai de aceea Petre Pandrea merită să fie mai bine cunoscut prin intermediul excepționalelor sale pagini de jurnal și memorialistică. Petre Pandrea, Călugărul alb, cuvânt înainte de Victoria Dragu-Dimitriu, ediție îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București, 2003, 362 p., 140.000 lei
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
Kavafis este totodată și un „roman” pasionant, care se citește, ca și cartea lui Filippos Filippou, cu sufletul la gură. În pofida sărăciei „evenimentelor” biografice, în carte sunt disecate toate resorturile intime ale mecanismului de creație a Alexandrinului. Ample pasaje din jurnalele, dar și din corespondența lui Kavafis (un aspect necercetat pînă acum), opiniile sale față de destinul uman, față de dragoste și de moarte, mărturiile culese de la personalități grecești și străine, dar și de la oameni simpli care l-au cunoscut pe Kavafis recompun
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]