908 matches
-
în epocă, demnă a fi citită și astăzi de tineretul nostru, dar și al multor schițe și nuvele, printre care enumerăm: „Socoteala”, „La țară”, „Din dureri le lumii” etc. Cartea fraților Mircea și Sergiu Coloșenco face trimiteri de esență la jurnalistica locală, din care ie s în față periodicele de care s-a folosit Vlahuță - vestitul „Sămănătorul” de la Bârlad din perioada 27 septembrie 1870 - 26 mai 1874, 23 mai - 19 septembrie 1876, trecerea lui ca titlu și pro gram de activitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
înscrie la liceul ”Alexandru Sahia” (azi ”Neagoe Basarab”), pe care -l absolvă în 1965. Urmează Facultatea de Istorie a Universității București, devenind profesor și funcționând la mai multe unități de învățământ. Concomitent cu munca didactică va face și cursuri de jurnalistică, specializânduse în editorial. Din anul 1993 este membru al Societății Jurnaliștilor din România și redactor al mai multor cotidiane și săptămânale: ”Oglinda”, ”Jurnalul de Oltenița”, ”Info 7”, ”Flagrant”, ”Reflector”, ”Vocea Olteniței”. După pensionare, în anul 2012, se dedică exclusiv scrisului
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93373]
-
următoarele atribuții privind personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție: ... a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare și relații publice și îndeplinește rolul de purtător de cuvânt, dacă aceste funcții nu sunt ocupate de un absolvent al facultății de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen; ... b) repartizează judecătorii, magistrații-asistenți și alte categorii de personal la secții și la compartimentele din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) desemnează, prin tragere la sorți, judecătorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
de informare și relații publice este condus de un judecător desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu acordul prealabil al acestuia, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăți de jurnalistică ori specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. În funcție de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă Biroul de informare și relații publice, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
din export, transporturi, asigurări, textile, pielărie, articole electrotehnice, chimicale, locuințe, tipografii și din industria tipăriturilor. Deși accesul lor în universități era restrîns prin limitări statutare și violențe extralegale, ei erau puternic reprezentați și în profesiile legate de magistratură, medicină, stomatologie, jurnalistică și în sectorul bancar. Cu toate că reprezentau doar 4,2 % din populație, ei alcătuiau 30,1 %, 27 % și, respectiv, 23,6 % din populația urbană a Bucovinei, Basarabiei și Moldovei și 14,3 % din întreaga populație urbană a țării. În orașe ca
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sau, dimpotrivă, profesiunea; în al doilea rând, pentru descifrarea și zugrăvirea animată, inspirată, a locului comun, a existenței zilnice și a mentalității unei comunități spre care istoricul plonjează și zăbovește cu detașare spre a palpa pulsul vremii, al opiniei publice. Jurnalistica europeană, aplecată către clarificarea cauzei române, și-a prefigurat un loc și un rol bine statornicite, rămânând însă cantonată în categoria de a doua mână între sursele documentare. Doi corespondenți de presă pot înfățișa evenimentele, ca martori oculari, în modalități
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
profesor. Face liceul la Cernăuți și la Viena. Între 1919 și 1924 studiază filosofia, germanistica și romanistica la Universitatea din Cernăuți, susținându-și licența în 1925. S-a angajat încă din tinerețe în mișcarea socialistă. Din 1920 intră și în jurnalistică, fiind redactor la Vor- wärts” din Cernăuți, iar din 1925 la „Socialismul”. A publicat studii, eseuri și articole pe teme sociale și politice, toate ghidate de ideologia marxistă, în „Der Kampf” din Viena, „Gesellschaft” din Berlin, „Mișcarea socială” ș.a. Oligarhia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
SF-ul este interesat de-acum înainte de transformările vieții urbane odată cu invazia publicității, în funcție de consecințele modificărilor genetice, ale transplanturilor de organe, ținând seama de rolul mijloacelor de comunicare în masă etc. Dar abordarea lui, departe de a fi didactică sau jurnalistica, se va face sub forma ficțiunilor, uneori delirante, însă întotdeauna sugestive. În perioada New Wave, lumea era obsedată de lupta superputerii americane împotriva Vietnamului. Știința, după ce a făcut omul să ajungă pe Lună, distrugea zadarnic o parte a planetei, cu
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
elementară în satul natal și în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de Cultură din Sinaia (1961-1963), redactor la „Apărarea patriei” și la „Viața militară” (1963-1968), redactor, șef de secție și publicist-comentator la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Adina Dinițoiu, în "Observator cultural", nr. 680, iulie 2013 . ANUȚA, Cătălin, n. 25 septembrie 1968, Iași m. 20 mai 1997, Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Litere, secția de Jurnalistică (neabsolvită din cauza morții timpurii). Ziarist la "Evenimentul zilei". Debut publicistic în "Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului"" (1986). Colaborează și la "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Steaua", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" etc. Postum, textele poetice îi sunt adunate în volumele: Ars longa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cronica", nr. 5 și 6, mai-iunie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul de dimineață", nr. 19, 2011; Constantin Pricop, în "Vatra Veche", nr. 2, 2011. POPA, Dorin, n. 5 iulie 1955, Știubeni, județul Botoșani. Licențiat al Facultății de Fizică. Master în Jurnalistică. Doctor în Științe Umaniste, specialitatea Filologie. Redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista "Dialog" a Universității ieșene "Al.I. Cuza" (1979-1983). Redactor la Editura Universității "Al.I. Cuza" (1990-1992). Redactor principal (publicist comentator) la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
România (1991-1999). Șef departament cultural la ziarul "Monitorul" (astăzi "Ziarul de Iași") (1992-1997). Realizator al emisiunii Exerciții de înțelegere talk-show, Radio Nord-Est, Iași (1998-2000). Realizator de emisiuni TV la posturile Europa Nova și Tele M (1992-1997). Conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalistică și Științele Comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza". Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1973) și editorial cu Utopia posesiunii: transcrieri disperate (1990). Publică versuri, eseuri și cronici în mai multe reviste de cultură din țară. Cărți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a fost unul dintre redactori, iar editorial, cu o culegere de articole, Confruntări literare (1966), după ce întocmise o antologie a reportajului românesc de la 1829 la 1866, Reflector peste timp, apărută în 1964. Întreaga activitate a lui I. stă sub semnul jurnalisticii atât ca tip de abordare a fenomenului literar și ca stil/limbaj al demersului critic, cât și ca activitate în sine, de la publicistica politică și culturală până la întemeierea, organizarea și conducerea unor gazete. Ucenicia și-a făcut-o ca secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
2003, Viața lui George Coșbuc, prefață de Ion Vlad, Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic. Acord gramatical, Editura Augusta, Timișoara. Șerbănescu, Andra, 2001, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași. Tohăneanu, G.I., 1995, Dicționar de imagini pierdute, Editura Amarcord, Timișoara. Turabian, Kate L., 1987, A Manual for Writers, 5th
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
autor: ● Mari personalități ale culturii române într‐o istorie a presei bârlădene - 1870‐2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811‐ 2004). ● Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico‐ scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într‐un fel de proces al postcomunismului. ● Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îndemână documente din arhive particulare, adunându‐ se astfel „cărți domnești, zapise și răvașe” și alte diferite ac te privind Bârladul nu numai de la persoane particulare ci și de la instituții, realizându‐se ceea ce‐ și propusese autorul. * Cel care a pășit în jurnalistică la Bârlad în 1913 și a dobândit mari succese în această profesie, ajungând marele magnat al presei românești - Pamfil Șeicaru - cel care a sângerat în primul război mondial, a zidit o mănăstire iar în calitate de deputat a inițiat la Cameră Legea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acela care, fiind la cîrma statului, ascunde situațiunea exactă, inducînd în eroare opiniunea mandatarilor țării; patriot e cel ce, cunoscînd-o, o studiază din vreme și caută a-i aduce îndreptări ( Nu avem nici o informație..., "Timpul", 22 februarie 1881). În toată jurnalistica sa economică se relevă ca un bun și temeinic cunoscător al terminologiei financiare, indiferent de domeniul de aplicare: agricultură, industrie, comerț, finanțe. Un scurt articol, Cînd epoca patriotismului de porunceală..., ce apare în foaia conservatoare din 21 mai 1881, publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
est pas une pipe / 7 2009 / 11 2010 / 102 2011 / 145 2013 / 196 2014 / 209 În loc de încheiere: Un cataclism mental / 265 În loc de introducere: Ceci n´est pas une pipe În toamna anului 1983, intram în lumea complicată și fascinantă a jurnalisticii. Refăceam după doi ani, în redacția revistei de cultură Dialog a universității ieșene, atmosfera de entuziasm cărturăresc, de emulație literară și de curiozitate filosofică care ne animase în singura clasă de științe umaniste din Iași, la Liceul "Mihai Eminescu", alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru orice trebuia să treacă proba tiparului și a difuzării publice, presa studențească ieșeană reprezenta un bastion singular. Din fericire, atât el, cât și eu eram feriți de tensionantele negocieri cu cenzura (activitate asumată stoic de mentorii noștri într-ale jurnalisticii, "Boierul" Condurache pentru Opinia și Andrei Corbea pentru Dialog), nouă rămânându-ne doar viciul delectabil al tehnoredactării și al lucrului în tipografie, spațiu magic, împregnat de gustul plumbului și de aroma înțepătoare a cernelii. Acolo am învățat gramatica tiparului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-și lichida adversarii politici (Regele, partidele istorice, intelectualii, tinerii rebeli). Întâi prin ziarul de partid Dimineața, sub comanda lui Stelian Moțiu, și, apoi, cu aprobarea olografă a lui Petre Roman, printr-o nouă publicație ce marca revenirea găștii de haidamaci jurnalistici ai fostei "Einsatzgruppe" de terorism intelectual din anii '80 care, sub comanda jandarmului cultural Eugen Barbu, în Săptămâna, demolase și mozolise tot ce fusese moralmente și cultural valoros în lumea românească. Lua astfel naștere România Mare cea mai toxică, agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
patetice, "emo". Ei bine, mă înșelam. Deși fără studii de specialitate, Petronela Rotar, din iubire nesfârșită pentru efectul terapeutic al scrisului, iubire dublată de voință și de lecturi nesățioase încă din adolescență, s-a devotat, cu o energie irepresibil justițiară, jurnalisticii. Întâi celei scrise și apoi celei de televiziune, pasiune care i-a adus celebritatea, dar care, prin natura frisonantă a ororilor despre care trebuia să relateze zilnic la televiziunea cea mai urmărită din țară, a ajuns să-i și populeze
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
afirmative date de copii la propozițiile " Întotdeauna spun adevărul" și "Nu mint niciodată" au fost considerate o dovadă, într-un studiu american, că ei au tendința de a-și falsifica reacțiile (Castaneda et al. 1956:319). Ziariștii și studenții la jurnalistică au arătat că există o preponderență de a minți în anumite sectoare ale vieții sociale (de ex. Glasgow University Media Group 1976, 1980) însă antropologii au fost cei care au demonstrat efectiv că în anumite culturi minciuna este omniprezentă. Gilsenan
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
bucurat încă de atenție din partea observatorilor socio-politici. Scrise cu distincție intelectuală, textele lui Nicolae Manolescu interesează politologia noastră incipientă sub câteva aspecte. într-un fel și Dreptul la normalitate este o carte de tranziție. De această dată, nu însă de la jurnalistică, ci de la discursul criticii literare la discursul analitic, apoi politic. Din ereditatea și formația critică a autorului provin toate preocupările de a depista și clasa principalele elemente comune din discursul puterii periclitate, modelele de reformă de sus, temele, ideile și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și ocazionali: români și europeni/americani în același timp. Izolarea ne poate fi fatală. Cultura este o lume liberă, peste frontiere. Ideile nu pot fi nici arestate, nici confiscate. 7. Integrare și identitate culturală Ca să ne exprimăm în termeni foarte jurnalistici, Europa devine tot mai mult o problemă la ordinea zilei. Pe plan politic și economic în primul rând. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice constituie, mai mult decât oricând, un adevărat imperativ național. Rezistențele de ordin geografic, în primul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]