991 matches
-
executare și anularea convenției ce a stat la baza ei, așa încât, desființat fiind însuși temeiul juridic ce a stat la baza formulării cererii, o alta nu mai poate fi [promovată] în baza înscrisului formulat. În acest mod, răpindu-i-se justițiabilului dreptul la apărare, se încalcă dispozițiile mai sus invocate din Constituția României [art. 24]. Este adevărat că, ulterior încuviințării executării silite, există posibilități de apărare ale justițiabilului căruia i se opune actul executării, pe calea contestației la executare, însă prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166763_a_168092]
-
poate fi [promovată] în baza înscrisului formulat. În acest mod, răpindu-i-se justițiabilului dreptul la apărare, se încalcă dispozițiile mai sus invocate din Constituția României [art. 24]. Este adevărat că, ulterior încuviințării executării silite, există posibilități de apărare ale justițiabilului căruia i se opune actul executării, pe calea contestației la executare, însă prin aceasta se încalcă prevederile art. 21 din Constituția României [...]". - Dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166763_a_168092]
-
acest sens, autorul excepției sugerează ca aceste ultime situații să fie "încadrate în noțiunea de vrăjmășie între justițiabil și judecători". Se arată totodată, în susținerea acestei critici, că, "potrivit art. 21 din Constituția României, urmare a revizuirii acesteia din 2003, justițiabilul are drept la un proces echitabil, dispoziție de altfel actuală și în vechea formă a Constituției, având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, raportate la prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166763_a_168092]
-
sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, ori de ministrul justiției. ... (2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237772_a_239101]
-
și egalității justiției, ca un corolar al drepturilor și garanțiilor procesuale constituționale, specifice unui stat de drept democratic. Or, dreptul la apărare, liberul acces la justiție sau dreptul la un proces echitabil reprezintă principalele garanții constituționale ale drepturilor procesuale ale justițiabililor, iar Curtea a statuat constant în jurisprudența menționată că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 sunt în concordanță cu acestea. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174145_a_175474]
-
sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, ori de ministrul justiției. ... (2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194054_a_195383]
-
din 16 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016. (2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170706_a_172035]
-
însăși substanța sa. De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justițiabilii pot obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu Decizia nr. 722 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241883_a_243212]
-
de neconstituționalitate. Soluția s-a bazat, în esență, pe faptul că "accesul liber la justiție nu înseamnă și gratuitatea acestuia. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140328_a_141657]
-
nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140328_a_141657]
-
presupune gratuitatea acesteia, iar justiția fiind un serviciu public al statului, costurile sale se suporta de la bugetul de stat, la ale cărui venituri contribuie toți cetățenii. În final, instanța apreciază că, potrivit art. 274 din Codul de procedură civilă, contribuția justițiabilului la plata taxei judiciare de timbru poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții, suma fiind inclusă în cheltuielile de judecată. De asemenea, nu poate fi considerată că o lipsire de apărare obligarea autorului excepției la plata taxei judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130335_a_131664]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că legea permite ca, din culpa altei persoane, respectiv a vânzătorului, promitentul-cumpărător al unui imobil să se afle în imposibilitatea de a-și exercita toate atributele dreptului de proprietate. Accesul justițiabililor este pur formal și nu le dă dreptul la un proces echitabil, cât timp promitentul vânzător își poate invoca propria culpă, iar prin acțiunea formulată instanța nu îl poate obliga pe vânzător, întrucât constată tocmai culpa acestuia. Cu alte cuvinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin principiului separației puterilor în stat, prin atribuirea de atribuții/competențe pur fiscale puterii judecătorești. Consideră că instrumentul taxelor, folosit de judecătorii instanțelor în dorința de blocare a consumatorilor justițiabili la accesul neîngrădit la instanță, este neconstituțional. Mai arată că între puterea legiuitoare și puterea judecătorească există un conflict constituțional de natură judiciară, generat de refuzul repetitiv al judecătorilor în aplicarea legii, cu vătămarea intereselor judiciare ale consumatorilor, prin respingerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
2003, Curtea a reținut că, "în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat". Astfel, este firesc ca justițiabilii să contribuie la acoperirea cheltuielilor ocazionate de realizarea actului de justiție, pentru apărarea drepturilor și intereselor pe care aceștia le invocă în fața instanțelor judecătorești. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiției, strategiile naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului repartizării aleatorii; ... c) comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere; ... d) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite-rezultate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260023_a_261352]
-
a) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor; ... b) comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul parchetului și transparența actului de conducere; ... c) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260023_a_261352]
-
criza, raportul resurse investite-rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor. ... (4) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate ��n actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparenta actului de conducere. ... (5) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169370_a_170699]
-
prezentul articol este de un an. Articolul 95 (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare. ... ------------- Alin. (1) al art. 95 a fost modificat de pct. 98 al art. I din Titlul XVII din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169370_a_170699]
-
jurisprudenței Curții Constituționale și a C.E.D.O 2. a) Perseverenta b) Inițiativa c) Autoritatea d) Puterea de muncă e) Spiritul de analiza și sinteza 3. a) Respectarea disciplinei muncii b) Atitudinea în relațiile cu colegii c) Atitudinea în raporturile cu justițiabilii d) Respectarea normelor Codului deontologic al magistraților F. CALIFICATIV ACORDAT: G. CALIFICATIV FINAL ACORDAT DUPĂ CONTESTAȚIE:
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169370_a_170699]
-
neconstituționalitate este mijlocul procedural pus la dispoziția oricărei părți dintr-un proces pendinte de a susține, în fața Curții Constituționale, vătămarea drepturilor sale prin incidența, în cauza sa, a unui text de lege considerat a fi neconstituțional. Ajuns în această fază, justițiabilul nu poate susține negarea accesului la justiție, invocarea excepției de neconstituționalitate reflectând tocmai o consecință a exercitării dreptului la acțiune, precum și un mijloc de apărare. Prin învestirea instanței constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, aceasta din urmă se desprinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242047_a_243376]
-
numărul dosarului, numele său denumirea părților, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul și data hotărârii, inițialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic și poziția din registrul de executări penale. ... (2) Înainte de a fi puse la dispoziția justițiabililor sau predate pentru ședința de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate. ... (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanța de apel sau recurs ori la alta autoritate sau se depune în conservare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244972_a_246301]
-
plata acestei taxe reprezintă o excepție de strictă interpretare și aplicare, precum și că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în sensul că "art. 21 din Constituție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
de timbru, statele dispun o anumită marjă de apreciere, însă măsurile adoptate în cadrul acestei marje de apreciere trebuie să urmărească un scop legitim și să existe un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Se recunoaște obligația justițiabililor de a contribui la costurile pe care statul le are cu privire la organizarea serviciului public al justiției, însă există preocuparea constantă ca, ținându-se seama de criterii precum natura dreptului dedus judecății, cuantumul taxei, faza procesuală în care este impusă taxa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
că instanțele Curții de Conturi funcționează, ca și instanțele de drept comun, pe baza acelorași principii, si anume: principiul independenței judecătorilor financiari [art. 107 alin. (1)]; principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, care se realizează prin aceea că justițiabililor din cauzele de competență instanțelor financiare li se aplică aceleași reguli de procedură și de drept substanțial; principiul legalității instanțelor financiare [art. 8 alin. (1) și art. 13 alin. (1)] și al activității desfășurate de acestea (competența și procedura urmată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139898_a_141227]
-
excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale atacate contravin art. 1 alin. (3), art. 16, 21, 24 și 53 din Constituție, deoarece prin procedura derogatorie de la normele dreptului comun pe care o instituie creează o discriminare a contribuabililor față de justițiabilii din alte procese judiciare și le îngrădește acestora accesul la justiție și dreptul la apărare. Judecătoria Vaslui apreciază că excepția este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208371_a_209700]