1,357 matches
-
dezvoltării morale (Kohlberg) conține substadiul: a) autorității și ascultării; b) legii și ordinii; c) contractului social; d) liberului-arbitru în probleme morale. 10. Teoria educației estetice susține că: a) există categorii estetice (frumosul, sublimul etc.) și nonestetice (grotescul, kitschul, urâtul); b) kitschul reprezintă o categorie estetică în sine; c) kitschul nu este o categorie estetică; d) variantele a și c. 11. Obiectivele-cadru sunt: a) obiectivele cu un mare grad de generalitate și complexitate; b) obiective urmărite de-a lungul mai multor ani
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ascultării; b) legii și ordinii; c) contractului social; d) liberului-arbitru în probleme morale. 10. Teoria educației estetice susține că: a) există categorii estetice (frumosul, sublimul etc.) și nonestetice (grotescul, kitschul, urâtul); b) kitschul reprezintă o categorie estetică în sine; c) kitschul nu este o categorie estetică; d) variantele a și c. 11. Obiectivele-cadru sunt: a) obiectivele cu un mare grad de generalitate și complexitate; b) obiective urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu; c) obiective cu o structură comună
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o contribuție remarcabilă) e un spectacol incomod, pe o temă neplăcută și prea actuală, care zgândăre, provoacă și agresează. O permanentă autopersiflare și neliniște definește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și limbaje scenice, teatrul contemporan a creat un nou model de spectacol
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Rică Venturiano este un alter-ego moftangiu al lui Nenea Iancu, dublul său, de care Caragiale se salvează exorcizându-l prin râs și dublă parodie, travestindu-l în una din figurile inofensive și inconsistente ale veselului său carnaval, ascunzându-și spaima de kitsch-ul interior, care-l pândește ca "operator" de limbaje publice, sub o mască neserioasă din hârtie de ziar". Capitolul IV și ultimul al cărții, "Mitologia Moftului Modern", oferă o incursiune în istoria gazetărească a Revoluției de la 1848, aptă să argumenteze
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-i cu copilul acesta? Se uită de un sfert de ceas la tine!"), Mircea Daneliuc nu preia însă și bine face! nimic din atmosferă, construcția și intențiile auctoriale ale prozatorului pretins model. Nici macar obsesiile vizibile ori camuflate ale acestuia (viciul, kitsch-ul, culpă, visul, erosul thanatic) nu sunt altceva decât cel mult simple pretexte pentru parodierea rețetei interbelice a literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
vremea Evului Mediu regele animalelor în Europa, detronat de leu după ce a fost diabolizat de Biserică, plimbat, ridiculizat în târguri, în secolul trecut ursul își recâștigă regalitatea în preajma copiilor, sub formă de pluș, însă e o regalitate care aduce a kitsch; în acest timp, unele specii sau subspecii (ursul alb, ursul brun) sunt amenințate cu dispariția. Amenințate, la fel ca atâtea altele; vremurile nu au fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
tentația de explorare a subconștientului uman. Blecher încearcă să surprindă mecanismul real al gândirii într-o situație limită a existenței lui. Influența poeticii suprarealiste se observă încă din paginile Întâmplărilor în irealitatea imediată, în fascinația aproape obsesivă pentru artificial, pentru kitsch, lumea întreagă fiind un imens panopticum, dar și în asemănarea pe care, de exemplu, Andreea Răsuceanu o menționa în Observatorul cultural dintre ,,omul-carcasă" al lui Dali și ,,corpul-vid" al lui Blecher: Dubla natură a corpului-cavernă temniță a interiorității, unde eul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de mare și prejudecățile, alături de ignoranță, împiedică nefericit întâlnirea dintre intenția autorului și "abilitatea" lectorului: "Dar, va fi de-ajuns să cadă cartea Carolinei Invernizio, scrisă pentru croitoresele torineze de la sfârșitul secolului trecut, în mâna celui mai împătimit amator de kitsch literar și se va produce desfătarea lecturii oblice, a interpretării printre rânduri, a savurării poncifului; a gustului huysmansian pentru textele care se bâlbâie. Textul, din <<închis>> și represiv cum era, va deveni foarte deschis, mecanism menit să dea naștere unor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și mai pregnant în evidență de încăperea puternic luminată natural în care locuiește. Chiar și atelierul de lucru este "o adevărată baie de lumină", în contrast, ne apare dormitorul Emiliei, unde, pe lângă pat, naratarul analizează ironic un abajur din paradigma kitsch-ului. Lumina și florile sunt, cum am remarcat și în precedentele capitole, caracteristici imanente ale d-nei T. Ea se profilează astfel ca o adevărată zeitate a luminii, dar și a fertilității artistice și, în subsidiar, biologice. În măsura în care mai ales ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să permită însușirea unor noțiuni peste ceea ce se poate pipăi cu degetele. Când concretul îi este atât de străin, cum să-i faci cunoscute noțiuni abstracte? Cum să-l faci pe un asemenea subiect să poată deosebi frumosul pictural de kitsch, muzica de Beethoven de manele? Dependent de cel ce se ocupă de el, copilul cu surdocecitate se va atașa puternic de instructorul său, ființa de la care așteaptă nu numai hrana, securitatea și măsurile igienice, ci și căldură sufletească și speranța
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai puțin ostili, ai ființei poetice. Prima direcție este vizibilă în textele din primul grupaj al volumului, Prostul satului și visul Îngerului ideologic, acolo unde perspectiva asupra lumii contemporane este aceea, necruțătoare, a unui cronicar fidel al mizeriei, imposturii și kitschului unei lumi întoarse în terMitologie destrămată, numai bună de caricat/ parodiat ("hai la groapa cu termite, vino!/ și pentru noi soarele strălucește/ chiar dacă negru și negru// tot cuminți de-om fi/ n-om fi nici voioși,/ nici teferi.// hai mințile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ori în caricatură. Versul lui Adi Cristi se construiește ca un decupaj viu dintr-o realitate bolnavă și are adesea o duritate menită a sancționa tocmai tarele realității noastre imediate. Lumea în care trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur, de precizarea rolului neomodernismului de a readuce în discuție tradiția, de care paradigma modernă se îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bratu, Luiza, Valori stilistice în poezia Anei Blandiana, Teză de Doctorat, Sibiu, 2009. Bulgăr, Gheorghe, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala, 2002. Călinescu, Matei, Aspecte literare, București, Editura pentru Literatură, 1965. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999. Cârneci, Magda, Arta anilor '80. Texte despre postmodernism, București, Editura Litera, 1996. Ciobanu, Mircea V., Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată și dezbătută în numeroase lucrări. Amintim câteva nume de referință, cum ar fi : Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995, p. 5-7. 81G. Bachelard, Le nouvel esprit scientifique, (1934), 15e édition, Paris, 1983; Idem, Dialectica spiritului științific modern, vol. I-II, București, 1986; W
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
celebritate și cinică umilire, fiind deja fizic epuizată la 34 ani, după ce nu mai jucase decît în vreo cîteva filmulețe dezastruoase începînd cu 1959 [...], dinozaur al anilor "dumb blonde" (1955-1958), transformată de perucile înfoiate în pseudo-travesti și în pionieră a kitsch-ului new-yorkez. Pare a fi o tematică preferențială pentru talentatul Simon Liberati, autor remarcat al unor texte precum Anthologie des apparitions (2004), Nada (2007), L'Hyper Justine (2009), în care abordează dezinvolt lumea adolescentină pariziană, ori paietele unui fotograf de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o constantă a scrierilor sale și în general numărul lucrărilor pe această temă poate alcătui un corpus ilustrativ (la care de altfel face referire), rămâne la convingerea că postmodernismul reprezintă doar o "față a modernității", alături de modernism, avangardă, decadență și kitsch. După cum remarcă și Mircea Martin în "Postfață", Matei Călinescu se dovedește "extrem de rezervat în a da un conținut real termenului de postmodernism" și deși demersul său este unul productiv, stăruie întrebarea: "de ce n-am putea admite că postmodernismul este și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și procesuală. Asupra necesității de a privi postmodernismul diacronic, sincronic, dar și dialectic a insistat și Ihab Hassan, aceste perspective instituind însă și o "instabilitate semantică" acestei categorii. Matei Călinescu a alăturat postmodernismul și "euforiei decadente" din anii 1880-1890, și kitsch-ului și camp-ului, dar mai ales avangardei, toate aceste asemănări conturându-i ideea apartenenței postmodernismului modernității. În "Concluzia" la Cele cinci fețe ale modernității, criticul își rezumă propria orientare: "Teoria mea sau, mai precis, viziunea asupra postmodernismului rămâne, în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o anumită măsură, verificate, astfel încât nivelurile de plecare nu mai sunt atât de bine diferențiate. 2.3.4. Alte apropieri ale termenului În încercarea de a da consistență conceptuală postmodernismului, acesta a fost alăturat nu doar modernismului, ci și avangardei, kitsch-ului sau paradigmei toate aceste demersuri înscriindu-se mai degrabă în proiectul "negativ" al postmodernității, în ideea de a răspunde la întrebarea "ce nu este postmodernismul?", pentru a trece apoi la o descriere "pozitivă", ca urmare a demarcațiilor realizate. Noua
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Scarpetta, de "impuritate". Toate stilurile par a fi valabile într-o manieră dialectică ce presupune un "prezent plural" și o falsă unitate. Tocmai de aceea postmodernismul a fost alăturat sau chiar confundat cu alte curente sau manifestări culturale, precum avangarda, kitsch-ul, camp-ul etc. Lipsa de formalitate a postmodernismului distruge frontierele clasice, introducând o sincronie uneori paradoxală, ce include pastișa, parodia, travestiul. Referindu-se la aceste transgresări operate de către postmodernism, Susan Sontag remarca faptul că "tot felul de frontiere convenționale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Francisca Snoeck Henkermans (eds.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study of Argumentation, Amsterdam, 2003, pp. 171-177. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. CÂRNECI, Magda, Art of the 1980's in Eastern Europe. Texts on
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un simple "simulacre" du discours philosophique?) ou simplement une radicalisation qui illustre, par contre, sa vitalité? Avec ces interrogations nécessaires, l'œuvre donne lieu à des réflexions et débats ultérieurs. 1 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 325. 2 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]