2,595 matches
-
durere N-ai să duci la cap nici o anchetă Interesul are mâna lungă Cu bănuții strânși din câte-o chetă Pe răboj mai tragem câte-o dungă Cei mai mari o duc întruna bine Oricine-ar fi în vârful piramidei Lăcomia-și trage pentru sine Partea din strădania omidei Vei pleca-ntocmind doar un raport Și trăgând de păr niște concluzii Businessul rămâne doar un sport Zarurile - la cheremul muzii N-ai să poți muta munții din loc Fiecare s-ar dori
RAPORT DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354723_a_356052]
-
lor; clientelism și clici în competiție pe resurse. Sunt destui oameni abili în a eluda legile, neținând seamă de moralitatea necesară unui om care intră în afaceri și trag probabil după ei în mocirlă și pe alți oameni, profitând de lăcomia sau de naivitatea lor. Mă tot întreb, când și cum au dobândit acești oameni o atât de bogată cultură infracțională? Cum de s-au putut perfecționa într-un timp atât de scurt? Băieți deștepți, nu glumă! Bine sesiza cineva că
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
frumoasa lecție de a menține o atitudine detașat-implicată, a învățat că poate fi zeflemist cu calm, superior și mușcător, cu politețe. În câteva pamflete, scrisul său are unele înrudiri și cu Tudor Arghezi, apelând la sarcasmul care atinge culmea în „Lăcomie abstractă. Oul din minte”. Cu ochiul său necruțător a privit viața din unghiuri neașteptate și și-a cules subiecte din zilele noastre, dar și din trecutul trăit de noi, un trecut cu prelungiri până în zilele de azi. Potențialul său creator
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
pe personificarea obiectelor din preajma omului; altele sunt adevărate scenete, gata de filmat sau de pus în scenă, scrise sub formă de dialog, ca de exemplu „Lingura autentică și cea plastografiată, zisă Tiriplic” („Scenariu pentru teatru de păpușele. Și păpușoi”) sau”Lăcomie abstractă. Oul din minte”. „Tare multe sunt de spus, afirmă autorul. Ajunse în gură, oare de ce toate cuvintele tind să se transforme-n înjurătură, deși pe nimeni nu am ură!?” Observațiile sale, izvorâte dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
de expertiza proprie. Concluzia? Intenetul ne-a găsit nepregătiți în fața asaltului informației brute, iar singura noastră reacție de apărare pare această “condică de prezență numită Facebook” în care semnăm cu “Like”. Ce ar fi dacă am încerca să rezistăm propriei “lăcomii în asimilarea informațiilor”? Putem face asta fie filtrându-le, fie diversificând sursele acestora, simultan cu temperarea dorinței de a le regurgita fără o cât mai complexă și completă metabolizare proprie și prealabilă. NOTĂ: Materialul reprezintă propria opinie, drept pentru care
INTERNETUL NE-A GĂSIT NEPREGĂTIŢI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347113_a_348442]
-
E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă. Prin frunza risipită îi stă acum culoarea. Dar dărnicia ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
mânză, și ca o divină țață să mă strângi tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
pregătești și printr-o postire, abstinență și înfrânare... Nu numaidecât postirea este o condiție. Nu o faci pentru că ți s-a spus s-o faci, ci ca să te smerească trupește, să renunți la o serie întreagă de porniri spre rău: lăcomii, curvii, judecăți. Postești cu procese, cu certuri, cu procurori și cu avocați? Asta nu. Și atunci, împărtășirea este în funcție de curățirea și curăția inimii tale. Inima este adâncul cel mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
muntele cel sfânt Și-a luat din adevăr veșnic avânt Când cugetu-i calea străină de rău Doar cel ce n-a viclenit cu limba lui Și n-a făcut rău păgân unui vecin Întru slava Ta Doamne mereu mă-nchin Lăcomia am știut s-o bat în cui Nici unui vecin n-am rostit ocară Prin fapte m-am lepădat de păcate Ura lumii în veac n-are să cate Roadele toamnei se coc chiar din vară Cel ce face bine nu se
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
ieșeau în cale și frunzele de porumb ori floarea soarelui care-i atingeau brațele cu frunzele lor mari. Odată intrat în curte, s-a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de-ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și curioasă verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le-a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să-i pese că le poate lovi și răni. - Da’ ce-ai, maică? Lasă
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
și nevăzută, ca o stafie, după ce i-a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el pe săturate, nu se mai ridică de la masă, piază rea, plină de răutate și lăcomie, ce este el! Cine știe ce-o să ceară ca să pună o vorbă bună pentru băiat. Nu face nimic pentru prietenie, cum se bate el cu pumnu-n piept, nenorocitu’ ăsta! Și nici nu e prieten cu omu’ meu... Nici nu ar
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
întrebuințare bună, nu să le depozităm” (Mitrop. Antonie Plămădeală, Tâlcuri noi la texte vechi, pag. 416). Dăunător cu adevărat pentru noi este efectul pe care acestea îI pot avea asupra noastră, monștrii pe care îi pot naște în noi: egoismul, lăcomia, desconsiderarea și disprețul față de ceilalți etc. “nu averea în sine devine marele obstacol, ci ceea ce naște în noi” (idem pag. 415). Atunci este cu adevărat grav când te-ai rupt definitiv de Dumnezeu și te-ei afundat iremediabil în materialitate
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
Creator” (Sf. Gracian, Criticonul, voI. 1, pag. 138). Folosite corect, ele ne pot chiar ajuta la câștigarea mântuirii; a abuza însă de ele devine o stavilă serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu condamnă nici bogăția: “nu totdeauna estelăudată sărăcia, ci numai aceea de bunăvoie, după sfatul Evangheliei
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
condiție indispensabilă a propășirii și emancipării omului; a condamnat însă cu severitate uzurparea ordinii naturale rostuită de Dumnezeu, transformarea lor în “idoli” și aservirea În fața lor: “drept aceea, omorâți mădularele voastre - ale omului pământesc: desfrânarea, necurăția, pofta cea rea și lăcomia, care este închinare la idoli” (Col. 3,5). Mântuitorul Iisus Hristos a indicat raportul real dintre om ca ființă cu vocația divinității, și bunuri, arătând că adevărata închinare și slujire o datorăm în exclusivitate lui Dumnezeu: “Ori de mâncați, ori
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
pregătești și printr-o postire, abstinență și înfrânare... Nu numaidecât postirea este o condiție. Nu o faci pentru că ți s-a spus s-o faci, ci ca să te smerească trupește, să renunți la o serie întreagă de porniri spre rău: lăcomii, curvii, judecăți. Postești cu procese, cu certuri, cu procurori și cu avocați? Asta nu. Și atunci, împărtășirea este în funcție de curățirea și curăția inimii tale. Inima este adâncul cel mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
locuri de muncă iar această criză a fost programată de marii magnați ai lumii cu cine știe ce scopuri meschine. Citeam într-o carte că setea de putere și prestigiu a unor politicieni și oameni de afaceri din zilele noastre împletite cu lăcomie a adus criza financiară. În final micii exploatatori că și mării magnați ai lumii au aceeași inima de a acapara tot mai mult strivind și exploatând vieți omenești. Diferența este că unii o fac într-o sfera de influență mai
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]
-
teama ei inconștientă față de gîndăcii de bucătărie nu dispăruse, pentru că, deși scăpase de toate angoasele legate de sex, care i se păreau simple mecanisme de producere a plăcerii, în nici o formă mai indecente decît devorarea unor copane de pui, cu lăcomie, în public, urmările primei ei experiențe sexuale nu puteau fi înlăturate așa de ușor, motiv pentru care se și ferea să se lase atrasă în apartamentele de la bloc ale amatorilor de sex cu trupul ei incitant. Era cocoțată cu fundulețul
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
pauză.). Și parcă îl aud, Zada, cum spune și socoate (Din depărtare se aude vocea lui Decebal. “Orice este roman, e câine care mușcă pe la spate! “ Sărmanul sclav! El n-are nimic din oarba mândrie A celor mari cu nesățioasa lăcomie. E prea frumos, nu are nimic din ce au stăpânii răi Și poate prea nevinovat de ura comandanților săi. ZADA Am auzit vrăjitorul cetind în orele târzii: ( În difuzoare se aude vocea vrăjitorului.). “Femeia e născută numai pentru a iubii
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
a ținuturilor slave din nord, învolburate, și ele, de războiele duse împotriva triburilor răsculate și doritoare de pământuri și bogății. Cu toții, barbari sau indivizi “civilizați”, sunt, deopotrivă, loviți, “de aceeași boală” a luptelor interne, “care mănâncă sufletul cetății: frica, trădarea, lăcomia de aur și de putere”. Pe de altă parte, fantasmele, plăsmuiriile sau vrăjitoriile, ce bântuiau sufletele și dirijau acțiunile și viețile, își pierd, o dată cu trecerea vremii, prestigiul (“Însă dacă ar putea gândi cu adevărat” - autorul se referă la dragonul-totem, adorat
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
Ilie sihastrul din chinovia peșterii lui avva Sava și i-a spus: - Dă-mi un sfat, avvo! Și bătrânul a spus fratelui: - În zilele părinților noștri erau iubite trei virtuți: sărăcia, blândețea și înfrânarea. Acum pe monahi îi stăpânesc zgârcenia, lăcomia și obrăznicia. Tu alege ce vrei. CAPITOLUL 53 VIAȚA BĂTRÂNULUI CHIRIAC DIN MĂNĂSTIREA SFANȚUL SAVA Ne povestea nouă avva Ștefan Trihinas despre un călugăr care trăia în lavra celui intru sfinți părintele nostru Sava. Într-o zi acest bătrân s-
LIVADA DUHOVNICEASCA (18) de ION UNTARU în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357540_a_358869]
-
va simți sărac mereu. Sfatul tatălui ei nu l-au priceput: realizați material, au rămas săraci cu duhul, întrucât cea mai de preț comoară au pierdut. În ziua-n care, fără un cuvânt, fără a sta pe gânduri mult, din lăcomie, cu nepăsare, au scos batrânul tată-n stradă. Într-o cutie de carton, tristul bătrân, cu demnitate, durerea își ascunde. E obosit. Pe ascuns sufletu-i plânge. Cu el destinul a fost crud. Să crească un fecior și două fiice
BĂTRÂN TRIST de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357718_a_359047]
-
o duducă... Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc și-n ham, Dar de azi lepăd șoșonii Și fularul ce-l purtam. Soarele, cu mici ventuze, Mi se-nfige în pomeți, Simt
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
vadă pe însuși Iisus Hristos realizat în credincios, pentru care s-a și întrupat. Înflăcăratul Ioan trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge arhiepiscop. Începe o activitate predicatoriala unică în istoria creștinismului. Combate luxul și lăcomia, bogăția și desfrâul, intrind în conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfanțul Ioan îl hirotonește diacon (404). După aceasta, Ioan Casian este trimis la
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
2015 Toate Articolele Autorului privește-mă sunt grija părintească am fost un munte de iubire în care prunci să crească în nopți cu vise și dimineți cu soare o viață de copil din care dragostea nicicând nu moare strivită-n lăcomii și goană după bani cu prunci de care azi mă despart ani sunt doar o umbră fără de seri și fără dimineți în care prunci mai mor curmându-și vieți cuprinși de disperare și de dor Referință Bibliografică: Cu ce mai
CU CE MAI SEMĂN ? de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357774_a_359103]