1,018 matches
-
intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de fum arteziene de hîrtie mîzgălită cu laudă/ pe ecrane enorme soarele vișiniu ca fierea/ pe străzile înțepenite în dezastre/ chipurile amestecate devin arsuri similare/ cînd pe gaura cheii se insinuau vocile de tablă/ lăcustele biții de informație sfîșiindu-mi creierul/ cascadele nedemne de sticlă strălucitoare/ malaxoarele prin care trecem cu toții spre un singur/ copac de carne."(p. 33) Totul stă, ca în poemele unor Trakl sau Benn, sub semnul continuei înfruntări între patosul vital și
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
ideatic, hehe. M-a cam intrigat readucerea în prim plan și umflarea unor nume ok din punct de vedere literar, dar nu extraordinare, nume care sunt pomenite mai ales din lipsă de altceva. E cazul unor autori precum Aldulescu sau Lăcusta, Stâncă și alții, care au umplut listele de nominalizați pe la tot felul de premii cu texte destul de slabe. Am fost bucuros că s-a întors Marius Ianuș cu un volum de poezie nou, Ștrumfii afară din fabrica. M-au amuzat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
servească, Nory se uită lung la ea, comandă un ceai tare, apoi făcu 219 în spatele fetei o strâmbătură, așa ca s-o vadă Elena, dar neobservată de ceilalți. Elena râse indulgentă. Tachina pe Nory, pentru antipatia ei fără grațiere față de lăcustă. Cum Nory nu avea motive proaspete și cum cele vechi erau epuizate, declară că nu poate suferi pe Mika-Le îmbrăcată cu rochiile Elenei, ce stau pe ea ca pe o mătură și că e furioasă că i-a furat numele
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
teoreticianul literar Mircea Martin și criticii literari Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă - Luminare (Editura Polirom), Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul (Editura Polirom) și Horia Ursu - Asediul Vienei (Editura Cartea Românească). » Secțiunea „Critică/Eseu/Teorie literară“ are următorii scriitori nominalizați: Alexandru Cistelecan, Diacritice (Editura Curtea Veche), Alexandru Mușina, Scrisorile unui geniu balnear (Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o mare fisură: nominalizările și premierile au amestecat tulburător mainstream-ul cu opțiuni juste. Au fost nominalizați Marius Ianuș și Andrei Codrescu & Ruxandra Cesereanu (au câștigat aceștia din urmă), a fost nominalizat (și a și câștigat) romanul Luminare al lui Ioan Lăcustă (și n-a fost nominalizat Orbitorul 3 al lui Cărtărescu), a câștigat Andrei Șerban, a câștigat Sorin Dumitrescu. Au lipsit artele „alternative“ vizuale și dansul contemporan N-a fost tineret să deranjeze, cu mici excepții. Nici n-a fost multă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care a semnat regia Galei? Laureații » Teatru: Andrei Șerban, pentru spectacolul Unchiul Vania după Cehov, montat la Teatrul Maghiar din Cluj. » Film: Cristian Mungiu pentru 432. » Poezie: Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu, pentru volumul Submarinul iertat (Editura Brumar). » Proză: Ioan Lăcustă, pentru romanul Luminare (Editura Polirom). » Muzică: Harpistul Ion Ivan Roncea. » Arte plastice: Sorin Dumitrescu. » Jurnalism cultural scris, televizat și virtual: revista „Cultura“, „Jurnalul Cultural“ de la TVR Cultural și site-ul CineMagia.ro. » Premiul „Lux Mundi“: Matei Vișniec, pentru „integrarea dramaturgiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
se lipea de degetele lui Neng, parcă le smolea. Fata arăta Întruna cu mâna și vorbea fără Încetare despre tot ce le ieșea În cale, un stol Îndepărtat de papagali de un verde strălucitor fâlfâind din aripi ca niște mari lăcuste, un bolovan asemenea unei mâini cu degetele retezate, recifurile de coral care, văzute de sus, dintre dealuri, semănau cu o hartă, un uriaș atlas lichid... I-a vorbit și despre ea. Taică-său era Închis pentru că omorâse pe cineva, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din cauză că am participat la greva studenților împotriva alegerii unei nulități artistice ca urmaș al lui Hofer. Când Paul Hartung a considerat că era timpul să trimită câteva desene de-ale mele în cretă, printre care se numărau și unele precum Lăcuste deasupra orașului și Gândacul G - imagini care aveau la bază poezii -, la Uniunea Artiștilor ca să participe la apropiata expoziție anuală, el a fost nevoit să-mi relateze după câteva săptămâni că juriul apreciase, ce-i drept, calitatea desenelor, totuși le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
anexă ilustrativă, ci ca o continuare și anticipare grafică a poeziilor. Ele au luat naștere, cu o peniță capabilă de linii foarte fine, dintr-o multitudine de schițe, cu orătănii filigranate împrăștiate de vânt, cu păianjeni coborând în pahare, cu lăcuste ocupând un oraș și fiind totodată hrană pentru profeți. Și o păpușă care privește cruciș și din această cauză nu este lovită de săgeți. Foarfeci care zboară ciripind. Iar țânțarii se transformă în metafore, luând proporții omenești. Într-o viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
deși nu mărturisește! se repezi Nory. - Nu! De suferit, sufere în felul ei, dar - biata mea Lenora! oftă Lina astmatic subt voalul ei. în adevăr, Lenora . . . - Mai ales Lenora! . . . zise slab Mini. - Toate se grămădiseră azi: ultimatul dat prințului, exodul lăcustei și nevricalele Lenorei, observă Nory. Eu nu înțeleg pe Elena, dar am în ea atâta încredere încît socotesc că are dreptate. Nu mă orbește, altfel, nimeni . . . Dacă n-ar fi vorba de ea, m-aș revolta împotriva unui gust așa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bucată .. . Elena ca Elena! Tuși îndesat, strîngîndu-și pelerina de2 drum. - Are s(-i treacă, e tare, e tînără! Oare ce mă fac cu Lenora, acolo e greu! " Da! Gu Lenora!" repetă în gând Mini. - Ai auzit ce teatru a făcut lăcusta? râse Nory. Auzi Mini! Căuta să o scoale din ipnoza în care o simțea învăluită. - Când i s-a spus că va pleca la Sibiu într-un internat de corecție, unde, de altfel, avea să învețe arte decorative practice, a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Admirabil... pentru o fată care n-a învățat niciodată nimic și... Fina matale are aptitudini spre rău, dar le are! biletul e superb. . . Model de epistolie a "drepturilor fecioarelor" ... A fost la călugărițe ... - Nory râse, era dușmana institutelor religioase . . . 26 "Lăcustă! gândi Mini, îi zic lăcustă. Ca toate insectele, face selecția spre finalitatea instinctelor ei!" - dar nu pronunță cuvintele, nu putea, în noaptea aceea de surdină, articula sonor. In mintea ei treceau mai mult gesturi, culori, imagini decât idei. Asupra percepției
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
n-a învățat niciodată nimic și... Fina matale are aptitudini spre rău, dar le are! biletul e superb. . . Model de epistolie a "drepturilor fecioarelor" ... A fost la călugărițe ... - Nory râse, era dușmana institutelor religioase . . . 26 "Lăcustă! gândi Mini, îi zic lăcustă. Ca toate insectele, face selecția spre finalitatea instinctelor ei!" - dar nu pronunță cuvintele, nu putea, în noaptea aceea de surdină, articula sonor. In mintea ei treceau mai mult gesturi, culori, imagini decât idei. Asupra percepției noaptea lucrează deosebit ca ziua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o văzuse ultima oară la un dejun. Cu capul ei de țânțar negru, cu ochii imobili, acele două ovale de lichid galben, cu corpul slăbănog de copil rahitic, îmbrăcată cu o rochie verde de eponge și reamintind, în adevăr, o lăcustă. Sta între ceilalți cu totul nebăgată în seamă, de aceea tocmai Mini crezuse nimerit să-i vorbească amabil. Avea o voce uniformă și care târa silabele, despărțindu-le, ca acei copii care bucheresc. Nu se ocupa de ea nimeni și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
distinse: "Prince et Princesse Maxențiu!" Tot aici Maxențiu mi-a servit: "Știi, duduie Nory!... Mititica Hallipa. . . vine pe la mine ev. solicitări. îmi fac o plăcută datorie s-o servesc. . Vous savez, ma Fre?" - si au râs împreună. Eram furioasă pe lăcustă, din cauza Elene; . Dar ce vrei, scândurica și-a dat drumul pe apă și plutește cum poate! - Cum?. Mika-Le se duce la Maxențiu?. - Dar ce, Mini scumpo! Mai are doi îngeri păzitori, unul la capul, altul la picioarele patului de spital
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Eu, care cunoșteam parola, i-am făcut-o lui Bonifaciu, deși mi-e simpatic, cu ochii lui celești și peisagiile lui nobile. Dar când poți necăji un bărbat!. . . Elena auzise că Mika-Le a desenat-o și, Rum tot ce face lăcusta e opera diavolului, se speriase. M-am dus de-a dreptul la curs. Pictorul era urcat pe masă și demonstra pe un panou mare principiile artei decorative. Mika-Le ținea "fusainele" și junele echerul. Când m-a văzut Greg, s-a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca doi afluenți, unul luminos, altul obscur, străzile Cîmpineanu și Matei Millo lunecau devale pe de lăturea lui, punând puțină unduire pe șesul pășunei bucurene. - Ai văzut? - zise Nory, ocolind o birjă - ai văzut cum s-a urcat în grad lăcusta noastră? De la Școala de corecție din Sibiu!. Și-a găsit loc mai bun! Mini era gata să aprobe, dar avu deslușit o senzație de povârnire, de mers în jos, drept răspuns întrebărei despre Mika-Le. Tăcu, sigură acum că fata italianului
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
știe cum să pună chestia de reglement. Așteaptă întîia ocazie bună ca să taie scurt. Până atunci e o petrecere să vezi pe Drăgănescu, care nu știu de unde cunoaște pe Greg, ascultând pe la răspântii și foarte stinjenit, elogiul naiv al talentelor "lăcustei". La Ministerul Artelor, bietul Greg a devenit legendar cu intervențiile. Dacă n-ar fi așa de bine instalat în reputația lui artistică și în buna lui stare socială. ;,i-ar pierde tot prestigiul. La Monitor, unde conțopisește Adolful, circulă epigrame
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
desfășurat sub presiunea vizitei lui iminente. Mika-Le s-a aruncat la picioarele Lenorei, cerând iertare și. . . parale. Aflase, se vede, de desfacerea averei Hallipa. Doru, vânăt și neștiind ce să facă, spăimântat de ce sa poate întîmpla, s-a repezit spre lăcustă. Lenora 1-a oprit: " Foarte bine face că mi se adresează mie - a spus - fiindcă eu singură sunt în drept să mă ocup de ea. . ." Și a făcut mărturisirea secretului nașterei lui Mika-Le. Cu ce termeni. . . nu știu. . . " Foarte calm
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la pescuit. Eram mai mulți nepoți, dormeam claie peste grămadă, care în pat, care afară pe prispă, care în pătulul din podul grajdului. Dimineața cu aburul ei fin de ceață, cu iarba încă udă de rouă, în care nu găseam lăcuste, și pe care alergam, fără frica albinelor, trîntore șa ele la ora aia, albine care ne înțepau zilnic picioarele desculțe, în care mărșăluiam același islaz, după-amiază, în soarele puternic al verii, unde parcă zumzetul lor făcea aerul să vibreze și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din care luam de obicei cu mâna, până când cele trei degete cu care țineam mămăliga se albeau de la atâta băgat în gură. Restul mâinii mai avea urme de la băligarul de dis-de-dimineață în care căutasem râme și coropișnițe pentru pescuit, că lăcustele care-i plăceau cleanului ieșeau mai târziu, dar și de la pământul din care smulgeam ceapa verde, pe care o băteam de picior până când cădea tot ce mai rămânea între mustățile din capul bulbului, ca să o putem mânca. Neavând cuțit la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
culcușului se dovedi a fi puțin inspirată. De cum își lipi urechea de capacul lăzii Filip tresări la auzul unui vuiet stins venit ca din măruntaiele pământului, un râcâit disperat de gheare, un fâșâit de celofan al unui stol îndepărtat de lăcuste, ronțăindu-i și măcinându-i cu mandibule minuscule nervii și orele de nesomn. în plus, lada de lemn funcționa ca o imensă cutie de rezonanță, care prelua și amplifica acest sunet abstract, neidentificabil cu vreun sunet produs vreodată. Fu deșteptat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acolo locuiesc oameni răi, fără suflet, iar un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
prin cimitire, implorând morții să iasă din morminte, ca ei să intre În locul lor... De graniță nu te puteai atinge. Era ca și cum ai fi băgat două degete În priză. Luai foc. Teama că cei de dincolo vor năvăli aici, precum lăcustele, cum Îi spunea babulea, pusese stăpânire pe mintea copilărească a Mașei. Fetița vedea Înaintând spre ea o armată de lăcuste de dimensiunea unor treierători. Odată cu grâul și ovăzul, treierătorile secerau și capetele oamenilor, și cele ale vitelor, lăsând În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Era ca și cum ai fi băgat două degete În priză. Luai foc. Teama că cei de dincolo vor năvăli aici, precum lăcustele, cum Îi spunea babulea, pusese stăpânire pe mintea copilărească a Mașei. Fetița vedea Înaintând spre ea o armată de lăcuste de dimensiunea unor treierători. Odată cu grâul și ovăzul, treierătorile secerau și capetele oamenilor, și cele ale vitelor, lăsând În urmă doar prăpăd. De graniță nu te puteai atinge - și totuși, unii o treceau, folosind copite de cal, de vacă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]