3,756 matches
-
În timpul ședințelor speciale de aniversare ale clubului nostru literar, ne Întâlneam ca să mâncăm tort și să bem câteva pahare. Tortul meu aniversar era din spumă de ciocolată albă, iar băutura de lângă era un cocteil clasic, cu tot cu zahăr și felii de lămâie. Eram ușor amețită și mă simțeam bine după minisărbătorirea noastră, care se Încheiase cu prezentarea unui card-cadou Barnes & Nobles, de o sută de dolari. —Distracție plăcută la cina de diseară, Îmi strigă Vika. Dă-ne un telefon dacă vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
un geniu! Și nu numai atât, dar probabil că știe să asculte, pentru că Întreaga masă a fost perfecțiunea Întruchipată: Bloody Mary-ul a fost servit exact cum Îmi place mie, cu un praf În plus de Tabasco și două felii de lămâie. Pe masă era un număr din New York Times, deschis deja la pagina de Stil de duminică. Și nu se vedea nici urmă de cartof. Nici una! Iau brunch-ul la Essex House de câteva zeci de ani și tot nu le iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
începe să fiarbă la foc mic - nările umflate, fălcile încleștate, privirea căutând ceva să spargă - și îi întinse paharul pe jumătate plin cu Bloody Mary, lăsat pe masă de Stompanato. Cohen luă o gură și își linse un solz de lămâie de pe buze. — Varsă tot. Acum! Buzz zise: — Masculul feroce al lui Lucy îl stoarce de-o vreme pe Solly pentru niște poze murdare de-ale gagicii. Eu i-am tăiat puțin macaroana. L-am cam bruscat pe băiat. Lucy are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o lași moartă! Ai prea mult de pierdut. Aranjează-i lui Lucy un cuib undeva unde grecul să n-o poată găsi. Ceva cușer. Cohen ridică mâna de pe masă, își scutură cioburile de sticlă din palmă și linse zeama de lămâie de pe degete. Cine mai era băgat în afacere, în afară de grec? Buzz arătă spre ochii lui, acolitul fidel care nu minte niciodată. Se gândi la doi amărâți pe care-i gonise din oraș pentru că atentaseră la carnețelul cu maimuțe a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
noi obișnuiți! Și plecară. Hangiul, bucuros de așa mușterii, dete în grabă bucătarului cele aduse, iar acesta găti crapul pescărește: cu untdelemn din belșug, cu sare și piper, cu cimbru, foi de dafin și usturoi tocat, și cu felii de lămâie și roșii pe deasupra, ca să-i dea mai mult gust. Când se-ntoarseră pungașii, peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat. De pofta lor de mâncare, să nu mai vorbim, că le era o foame înfricoșătoare! Se
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
care le-a cojit cu grijă, cu un cuțit ascuțit. A refuzat ceaiul care i s-a mai oferit. S-a ridicat și s-a întins până și-a simțit vertebrele trosnind, revenind la locul lor. A refuzat sucul de lămâie. Țipetele mamei în chinurile facerii, se auzeau până în grădină. Mai apoi, astrologul a făcut o mică plimbare în grădină, simțind mirosul de iasomie și bucurându-se de umbra copacilor. Grădinarul tocmai uda un strat de crini albi și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În fața lui se află o tavă cu intarsii de alamă, pe care se găsesc ingrediente, fiecare în bolul său. Alege o frunză moale peste care presară puțin de ici, puțin de colo; puțină pastă dulce de nucă de cocos, puțină lămâie. Apoi, după ce așază niște bucăți suculente de betel deasupra, o împachetează cu grijă și cu o mișcare rapidă din degete o introduce în pomeții obrajilor. Pran zăbovește pe scară, urmărindu-l. — Apropie-te copile, să te văd. Pran face câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
față, și arată ca victima unui accident feroviar, refuzând să-și lase chiar și servitorul să-l îmbrace. Astfel se face că onctuosul prinț rămâne pe mâna ei, iar ea trebuie să lase totul deoparte, să-i ofere sifon cu lămâie și să-i facă conversație, în timp ce în jurul ei ajutoarele slăbesc vizibil ritmul de muncă. Ce pacoste! Soarele urcă tot mai sus pe cer și diwan-ul descoperă că nu este destulă pulbere de pușcă pentru rafalele de bun-venit, iar covorul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fie așa. Figura lui Vesey nu exprimă nimic la început, apoi, chipul i se luminează oarecum amuzat. Îi lipsește, ca întotdeauna, simțul umorului. — Pantofii, sir? — Lasă, nu contează! Defilarea armatei se încheie. Se servesc răcoritoarele. Sir Wyndham soarbe sifon cu lămâie și repetă „da, foarte“ spre cei care se adună în jurul lui. Foarte zeloși, toți. Nimeni nu lasă pe nimeni să strecoare vreo vorbă. Atmosfera, calitatea conversației îl fac să nu se simtă în largul său. Cel puțin a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pentru a potoli neliniștile legate de implicațiile politice ale părerilor divergente. În capul scării, se află sir Wyndham, care-l escortează pe nabab pe scurta distanță dintre verandă și salonul de recepție, unde oferta sa de răcoritoare - alt sifon cu lămâie - este refuzată. Acest moment scurt are un potențial crescut de intimitate (conversația, privirea în ochi, acel abia șoptit „cum vă merge cu adevărat?“), domolit de prezența celor șase slujitori ai nababului. Trei însoțitori duc sceptre în forma penelor de păun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fiind, își perie părul. În afară de petrecăreții din copacul cel mai îndepărtat, mai sunt și alți invitați care nu pot sta nicicum liniștiți, pentru că trec prin niște clipe nu tocmai plăcute, încă de când au acceptat acea limonadă cu gust ciudat de lămâie, ce le-a fost servită la plecare. Gustul ciudat le-a rămas în gât, distinct și metalic, însoțit treptat de ceea ce unii ar numi o problemă gastrică. Stomacul (organ care de obicei își face simțită prezența posesorul său doar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu totul în altă parte, tavanele înalte ale sălilor de examinare îl trag în sus dizolvându-l într-o imagistică pe care credea c-a lăsat-o în urmă definitiv; coridoare întunecate ale palatelor, miros de gin și suc de lămâie. Oxfordul i se pare provizoriu și fragil. După ultimul examen, se trezește atras într-o mulțime de studenți care se bat cu făină și beau șampanie din sticlă. Strânge în mâini pălăria pătrată și o ia la fugă pe străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
le facă pentru a rămâne în viață. Dacă ar fi luat mai multă chinină sau s-ar fi îngrijit mai bine, dacă nu s-ar fi încurcat cu atâtea localnice sau pur și simplu ar fi trecut pe suc de lămâie și apă minerală după al treilea rând de pahare... Antropologii, fiind savanți, aveau un cuvânt de spus, mai ales unul critic. Dar discuțiile se desfășurau în privat și problemele se rezolvau în camerele lor fără prea mult disconfort. Trebuiau făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este înconjurat de insecte, ca niște apași minusculi în jurul unui tren de marfă. Se așază pe brațele goale, se insinuează în orice deschizătură a șorturilor și cămășilor, provocând o frenezie de pleznituri și aplicații inutile de unsori cu miros de lămâie.Ca să scape de ei, Jonathan se târăște până la biserică și stă acolo cu Short, întins pe pat, mormăind. La intervale, acesta devine coerent și întreține o conversație, deși rareori ceea spune are sens. — Știi ce? repetă frecvent. N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ti. Ești la fel de frumoasă cum te-a descris eunucul-șef Shim. Tu ești întruparea lui Wang Ch’ao-chun. Însă Shim a omis să-mi spună ca ești și o femeie cu caracter. Ești mai bună decât ceaiul din coajă de lămâie, pe care ei mă obligă să-l beau. E delicios, dar nu găsesc nici o plăcere în gustul său. Sunt toate la fel, în vremurile astea. Nu aș fi în stare să mă bucur de Wang Ch’ao-chun, chiar dacă ea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
știu de mic câtă trudă și câți frați lucram la el până îl însămînțam și îl culegeam. Culesul ăsta era o istorie întreagă, se făcea pe etape. Întâi foile de jos, calitate inferioară, pe urmă cele de mijloc, galbene ca lămâia, tutun fin, și în sfârșit cele de la vârf. Trăgeam lipanele pe-o sfoară și făceam șiruri, puneam aceste șiruri la soare pe un soi de suporți de lemn, construiți special, umpleam toată bătătura cu ei, ba chiar le întindeam și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Îmi vedeam liniștit de treaba mea. Și deodată - uitați-vă la mine, că sunt om bătrân și ziceți că mă apuc să vorbesc prostii - deodată Dumnezeu parcă Începu să picure din cer stropi de miere, văzduhul mirosea a iasomie, a lămâie și a scorțișoară, iar un vânt lin Împingea mireasma prin tot satul. Nu era nevoie să Întorc capul ca să știu cine trecea pe drum, dar l-am Întors, căci m-ar fi bătut Ăl de Sus dacă m-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar fi putut spune asta În afară de cel care chiar adormea ultimul, Însă n-ar fi recunoscut așa ceva În ruptul capului. Toate Întrecerile la somn se terminau la egalitate, În fața tăvii rotunde care, uneori, răspândea miros de scorțișoară și coajă de lămâie rasă. Când mirosurile mi-au gâdilat nările și cuptorul mi-a dogorit fața, ceva din mine s-a răscolit, dându-și seama că eram pe moarte, și m-a Împins, m-a azvârlit În sus din groapă ca dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-și curețe portocala în buzunar. Și că n-ar face pipi pe drum de teamă ca nu cumva păsărelele să-și dezmorțească piciorușele în urina lui. Chiar dacă fusese beată când spusese toate astea - băuse aproape o halbă de Harp cu lămâie - vorbise serios. —Doamne! Ia gândește-te! a zis Helen aruncându-mi un zâmbet, în timp ce se așeza mai bine pe pat ca și când ar fi avut de gând să mai stea. Propria mea soră internată la spitalul de nebuni! — Nu e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care să-mi și vină bine. Cu toate că eram în New York, unde oamenii sunt obișnuiți cu ciudații. Dar în sezonul ăla aveam noroc. Era vară, iar încălțările la modă erau papucii cu botul ascuțit. Ai mei erau de un verde ca lămâia, cu un toc nu prea înalt. Așa că nu conta că erau cu două numere mai mici. Degetele mi se înfigeau în bot, iar călcâiele îmi atârnau pe-afară. Era o tortură să mergi cu ei, dar, desigur, cui îi păsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Luke distribuia băuturile cu mult simț de răspundere. —Joey, băiete, JD simplu, poftim! —Mulțam, Luke, băiete! —Johnno, băiete, JD cu gheață! Ăsta e al tău. —Bună treabă, Luke, băiete! —Gaz, unde ești, băiete? A! Uite-ți tequilla cu sare și lămâie! —Mișto, Luke, băiete! —Melinda, păpușico, nu era șampanie roz, dar aveau una obișnuită peste care au mai pus niște Ribena. Barmanul e un tip de treabă! —Mulțam, Luke. —Tamara, păpușico, JD simplu. îmi pare rău, păpușico, dar n-aveau umbreluțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am luat-o la goană în josul străzii, către birou. Casa are într-adevăr nevoie, a ciripit mama, în timp ce eu îmi așezam receptorul între umăr și ureche, ca să-mi eliberez ambele mâini și să navighez prin in-box, de mai mult galben lămâie, de mai mult roz de petunie, de mai mult albastru acvamarin, de mai mult roșu întunecat de ametist, de mai mult fucsia care să-ți sară în ochi, de mai mult... Zgomot puternic de receptor căzut pe biroul meu. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de mult bagi în tine, ci ce. Sexul și alimentația, dragă Eva, seamănă foarte mult una cu alta. Mai bine puțin și sănătos decât mult și sărăcăcios. Apoi îi turnă Evei încă un pahar de tequila, insistând să guste puțină lămâie înainte să-l dea pe gât, și o ajută să urce la etaj, în dormitorul spațios, cu un pat imens și o oglindă mare plasată pe tavan. — E momentul pentru PaTe, îi spuse Sally, aranjând benzile orizontale ale jaluzelelor. — Pateu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nici un caz! — Și, dacă tot veni vorba, să știi că nici nu arăta în stilul ei, fir-ar a dracului de treabă! Era împopoțonată cu niște pijamale de plajă limonii. Merita să vezi și tu culoarea aia. Puse lângă ea, lămâile ar fi părut spălăcite. își mai dăduse și cu un ruj purpuriu îngrozitor, care i se întinsese peste tot în jurul buzelor. Și fuma! Eva n-a mai fumat de șase ani și-acum vine cu chestia asta cu dragul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pat. — Te-am auzit, spuse Wilt și observă că femeia era goală. Eva Wilt în pielea goală la ora opt dimineața era o priveliște aproape la fel de șocantă ca și Eva Wilt beată, fumând și îmbrăcată într-o pijama de culoarea lămâii la ora șase seara. Și chiar mai puțin atrăgătoare. — De ce dracu’ te-nvârți pe-aici așa? Dacă tot ai pomenit de asta, ce-ai pățit la nas? Presupun că te-ai îmbătat și-ai căzut pe jos. Arată tot roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]