1,615 matches
-
conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind urmată de cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj, sau se infectează extern și apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind urmată de cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj, sau se infectează extern și apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea picături
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj, sau se infectează extern și apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiții favorabile (vreme umedă). Lichidul poate avea culori variate de la galben pai, până la roșu închis, brun sau portocaliu. Uneori din țesuturile bolnave ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la cireș. Simptome. La soiurile sensibile, ramurile de 1-3 ani sunt foarte elastice și pomii iau aspectul salciei plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu creștere rapidă și dreaptă. Pomii pe rod au înălțimea mai redusă, ramurile sunt aplecate și se frâng adesea sub greutatea fructelor. În primăvară, ramurile și axul principal al pomului prezintă în secțiune transversală, zone brunificate cu razele medulare foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la temperaturi cuprinse între 38-46șC. Prevenire și combatere Plantațiile mamă producătoare de ramuri altoi, marcote și butași vor fi testate periodic și plantele atacate vor fi eliminate. Termoterapia se face la 38șC timp de 3-4 săptămâni, iar prelevarea vârfurilor de lăstari neatacați și altoirea lor pe puieți de măr sănătoși dă rezultate bune; s-au obținut rezultate prin termochimioterapie, care constă în udarea ghivecelor cu puieți cu o soluție 1 % de tetraciclină, după care puieții se supun alternativ la temperaturi între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează spori ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor datorită culorii lor argintii. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Recomandăm aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în complex (NPK). Se știe că potasiul mărește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perilorVenturia pirina Boala a fost studiată de către Ed. Prilleux în 1879 în Franța. Atacul acestei ciuperci la soiurile de păr este păgubitor în anii cu precipitații bogate, boala fiind răspândită în toate țările cultivatoare de păr. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii, ramurile și fructele de păr, în diferite stadii de vegetație. Pe frunze atacul este asemănător cu cel întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă circulară și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercă sunt mai puternice în primăvară deoarece sporii acestei ciuperci rezistă peste iarnă. Prevenire și combatere. Înainte de a aplica tratamentele de iarnă sau de primăvară, se vor strânge toate fructele uscate rămase pe pom și se vor arde; de asemenea, lăstarii atacați vor fi înlăturați și distruși prin ardere, iar fructele putrezite și căzute vor fi adunate și îngropate. În timpul perioadei de vegetație vor fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapănului precum și a insectelor, care prin atacul lor favorizează infecțiile cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în flora spontană a țării noastre, ciuperca produce deformarea țesuturilor, apariția de umflături acoperite pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de Juniperus (Juniperus sabina L.) se usucă, obținându-se un material necorespunzător în pepiniere sau în plantațiile tinere din parcuri. Transmitere-răspândire. Infecțiile pe frunzele de păr se produc de către sporii apăruți în primăvară. Persistența ciupercii peste iarnă are loc în lăstarii de Juniperus se face prin miceliul de rezistență. Prevenire și combatere. Se vor lua aceleași măsuri de combatere ca și în cazul ruginii mărului. 9.2. Bolile gutuiului În continuare vom prezenta doar bolile produse de ciuperci, dar acum în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și rareori pe lăstari și fructe. Pe frunze apar pete circulare, de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm, care la început au o culoare gălbuie-crem, iar mai târziu devin roșiatice. În centrul acestor pete, pe partea superioară a frunzelor se apar 1-2 punctișoare bombate, crustoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crustoase, de culoare neagră, care reprezintă fructificațiile ciupercii. Petele pot să se unească și frunzele vor prezenta porțiuni mari de țesut atacat. În cazul unui atac puternic, pomul poate să-și piardă frunzele în lunile iulie-august (fig. 154). Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu, în vară, manifestându-se printr-o brunificare a scoarței, însoțită de o uscare a vârfului acestora. Pe fructe, boala se manifestă prin apariția de pete asemănătoare cu cele întâlnite pe frunze. Când petele de pe fructe sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâlnite pe frunze. Când petele de pe fructe sunt grupate, pulpa crapă și deseori este supusă unui proces de putrezire, datorită pătrunderii în interiorul țesuturilor a altor agenți patogeni. Transmitere-răspândire. Primele infecții în primăvară sunt produse de către sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de rezistență din lăstari și stromele (miceliile uscate) de pe frunzele căzute, pe care în primăvară vor apare spori. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace și împotriva acestei boli. Atenție deosebită se va acorda aplicării măsurilor care duc la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni între 0,5-5 mm și o culoare verde-închis, cu aspect apos. Pe timp umed, în dreptul petelor se observă o peliculă umedă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau doi, întregul pom să fie infectat. De obicei, simptomele sunt mai clare în primul an după infecție pentru ca, în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. În general, piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât, lăstarii atacați sunt debilitați și degeră în timpul iernii. Fructele sunt mici, de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen și sămânță. În pepiniere este posibilă transmiterea prin rădăcini și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]