1,056 matches
-
spirit atât de ciudată, nici nu-și imaginase vreodată că e posibil așa ceva. „Cred că are fierbințeală, pentru că-i un om care suferă cu nervii și toate astea l-au marcat, dar cu siguranță n-o să se poarte ca un laș. Tocmai alde el nu-s lași, zău așa! se gândi Keller în sinea lui. Hm, șampanie! Totuși, e o veste interesantă. Douăsprezece sticle, o duzină; nimic de zis, o garnizoană respectabilă. Pariez că Lebedev a câștigat șampania de pe urma unui pariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-și imaginase vreodată că e posibil așa ceva. „Cred că are fierbințeală, pentru că-i un om care suferă cu nervii și toate astea l-au marcat, dar cu siguranță n-o să se poarte ca un laș. Tocmai alde el nu-s lași, zău așa! se gândi Keller în sinea lui. Hm, șampanie! Totuși, e o veste interesantă. Douăsprezece sticle, o duzină; nimic de zis, o garnizoană respectabilă. Pariez că Lebedev a câștigat șampania de pe urma unui pariu cu cineva... Hm... prințul ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ești... ești.. — O elice, râse Ippolit. — Pentru că ești un ticălos. O jumătate de oră ai chinuit niște oameni, vrând să-i sperii și spunând că o să te împuști cu pistolul dumitale neîncărcat. Dar te-ai făcut de rușine ca un laș. Ești un sinucigaș ratat, ești o bășică plină cu fiere... pe două picioare. Ți-am oferit ospitalitate, te-ai îngrășat, nu mai tușești, iar dumneata mă răsplătești... — Doar două cuvinte, dacă-mi permiți. Sunt în casa Varvarei Ardalionovna, nu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
legislațiunea era astfel organizată încît se putea număra între țările cele mai civilizate de atunci. Această stare folositoare o datorea Moldova predecesorului lui Ștefan Tudor, principelui Vasile Lupu, care a înființat prima tipografie în România, clădind biserica Trei Ierarhi din lași, una din clădirile cele mai monumentale ale României. De un interes deosebit este următorul pasaj în numita cronică a mijlocitorului suedian. El zice între altele: {EminescuOpXII 287} " Am sosit în Iași în timpul nopței și am fost primit la barieră de către
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a angajat un regiment nemțesc, făcând dintr-însul garda lui personală". Cronicarul, care după cum se vede ochea totul bine, descrie până la cele mai mici amănunte moravurile și obiceiurile moldovenilor, traiul lor, ba până și aranjamentul lor. Deja atunci era în lași în uz Scrânciobul, pe care cronicarul îl descrie cu deamănuntul. "În urmă, principele Tudor a fost silit să părăsească țara, refugindu-se la credincioșii lui amici, la suedezi. Senatul din Stockholm l-a primit cu mare distincțiune, acordîndu-i în considerația înaltelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din comitatul Trei scaune baronul Gavril Apor. Comisia a constatat o împresurare de graniță, de vreme ce românii au ridicat pichetul dincoace de linia stabilită la 1792 între turci și austriaci. Delegații români aduseseră cu ei un document de graniță confecționat în lași la anul 1792, și care-a fost comunicat tuturor subprefecților; dar acest document nu e 'n acord cu cel adus din partea ungară, conceput turcește și nemțește și datat din același an, subscris de către membrii unei comisiuni de hotărnicie de atunci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tăia perciunii; toate colțurile de uliță sunt pline de colportori și precupeți, pe cari nimeni nu i-a văzut pîn-în anul acesta, c-un cuvânt suntem amenințați de-a vedea și Bucureștii prefăcîndu-se într-un murdar cuib jidovesc cum sunt lașii astăzi. Ca să dea de căpătâi puzderiei acesteia de noi venetici Ministerul de Interne a publicat un regulament privitor la petrecerea și așezarea străinilor în țară. Nu vom discuta acest regulament de vreme ce suntem convinși că, orice măsură ar imagina capete ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
logica romanului, toată lumea câștigă bani germani din această afacere, toți militarii americani fiind acționari în afacerea lui Minderbinder. La început, atât cititorii cât și o mare parte din personaje par să fie de acord că Yossarian este nu numai un laș ce încearcă să se eschiveze în fața pericolelor unei noi misiuni, ci un individ complet nebun, un paranoic ce crede că toată lumea (nemții de la antiaeriană, comandanții americani ce continuă să îl trimită la luptă) vrea să îl omoare. Treptat, prin jocul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care le numim simplu „animale”. În cultura noastr], barieră speciilor mai este privit] în mod obișnuit că hotarul ț]ramului moral, iar doctrinele metafizice au fost create tocmai pentru a proteja acest hotar. Creștinii, spre deosebire de budiști, consider] c] sufletele, s]lașul tuturor facult]ților pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr] nu era „într-adev]r” decât o serie de reacții animalice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și roșcatele din concurs au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
din sau măcar o preferă. De pildă, când grupul nominal corespunzător părții este reprezentat prin nimic, se folosește mai ales prepoziția din, urmată de un plural: Nu am ales nimic din toate acestea ( G. Liiceanu, Despre limită) Ce fel de laș vine, în mă-sa, să se uite la piese și nu înțelege nimic din ele? ("Dilema veche", 3-9.II.2006). Nimic din toate acestea nu a avut succesul scontat ("22", 15-21.II.2006). Este relevant că, în corpusul nostru, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia și modul de prelucrare ulterior: • plantulele și inflorescențele sau florile au fost fixate mai întâi în fixatorul Bouin (acid
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
oii secretion in Origanum dictamnus L, Planta, 156: 496 505 8. BURDUJA C, RUGINA R., 1968 Recherches morphoanatomiques comparatives chez des exemplaires normaux et anormaux de Cichorium intybus L, Lucr. ses. șt. staț. cerc. mar. "Prof. I. Borcea" Agigea, Univ. lași, (1 -2 XI 1966): 117 136 9. CARLQUIST S., 1958 Structure and ontogeny of glandular trichomes of Madiinae (Compositae), Amer. J. Bot., 45: 675 682 10. CHAUVEAUD G., 1904 Sur la persistance de la structure alterne dans Ies cotyledons du Lamier
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1976 Contribuții la studiul histoanatomic al speciilor de Lycopus L. din România, Peuce (rev. Muz. "Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
roată, cu sau fară toartă: cești carpice, vase urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă din mileniul IV î.e.n., dându-se un avans de 2000 de ani față de celelalte civilizații care sunt considerate, în prezent, descoperitoarele roții olarului". Pentru măcinarea cerealelor se foloseau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. I și II, Inst. Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar geografic al județului lași, S.G.R.R., București. 25.Chiriță, C. (1889)Dicționar geografic al județului Vaslui, S.G.R.R., București. 26.Cihodaru, C, Platan, Gh. (1980)Istoria orașului Iași, Ed. Junimea, Iași. 27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ale Moldovei, mai ales că a fost prima lor ieșire În spațiul natural și istoric al Moldovei iar bucuria lor s-a materializat În atitudini și comportamente demne de apreciere. De asemenea vizita la Muzeul de Istorie de la Ruginoasa, județul lași a trezit interes pentru cele văzute, sentimente de respect și admirație pentru personalitatea domnitorului Al. Ioan Cuza și familia sa. Elevii au avut ocazia și posibilitatea să aprofundeze cunoștințele Învățate la obiectul istorie. Această activitate a fost realizată În parteneriat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas în memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09.05. Participare la Nișcani, Călărași (Basarabia) la împlinirea a 500 de ani de la înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” - pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți aromâni din Albania
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s-
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la Casa Universitarilor, la „Zilele Academiei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de înțelegere, sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membri- medici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a prevăzut-o. adierea mării și căldura soarelui. câteodată suntem prinși în capcana vieții și suntem prea neputincioși ca să ne opunem. o viață care pentru tine nu mai e așa simplă cum ar trebui să fie. descoperi în oameni și lași să fie dezvăluit ceea ce ei țin bine ascuns și asta determină, uneori, reacții nedorite din partea lor. În schimb, învățasem că nu e important să fug, iar de uitat nu avea rost. E vineri, zi considerată norocoasă în Sicilia, care știe
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]