4,795 matches
-
într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste o sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
de peste 1.700 metri, lărgită și închisă cu câteva materiale improvizate (o tablă, câteva scânduri legate între ele cu sârmă). Dar în interior erau rafturi tixite cu cărți - cred că avea peste 1.500 de cărți, reviste, broșuri. Iar în lada care-i ținea loc de pat erau zeci de caiete cu însemnări și comentarii. - Ce înseamnă să fii ucenicul celor șapte pustnici nevăzuți? - l-am întrebat, arătându-i că ne-am informat despre el. - Asta presupune să duc mesajele lor
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
care amintesc că pe acolo își aveau cândva limitele niște națiuni bine conturate în concertul popoarelor. Globalizarea înghite zi de zi specificul național, elementele care defineau popoarele și le făceau inconfundabile. Patriotismul a ajuns o piesă de muzeu aruncată în lada de zestre a bunicii. Un dispreț tot mai puternic se încearcă să se inoculeze micilor popoare față de țările lor, de istoria lor, de tot ceea ce le reprezintă în lume. Pe de altă parte, se scot tot mai mult în evidență
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
cuvinte, se clădește, se mărește și la sfârșit de joacă, povestea adevărată se ivește, un text pe care specialiștii în film, oamenii mari în cinema, scenariu l-au botezat, cum altcumva”. „...Oamenii scot la lumină, precum apa din fântână, din lada de zestre a omenirii, legende cu greci și troieni, cu daci și romani, care peste ani și ani aduc în fața voastră copii, neîndoite mărturii. După încă un an, eu am filmat, iată, legenda calului Troian”. Și mai spune autoarea la
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de dafin pentru pus gogoșarii. Îmi rămăsese o țelină mare din cele cumpărate pentru ghiveci: o pusesem cu frunzele în lada de jos, de la frigider. A, să nu uit să cumpăr hrean! Am o rețetă trăsnet, de gogosari. După ce îi curăț, îi spăl și îi tai felii, îi pun într-un lighean mare, de pe o zi pe alta, împreună cu zahărul, sarea
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
pe care bunicii și părinții le lasă copiilor drept moștenire. Alegoria Dreptății - ajunsă azi o bătrână cerșetoare, îngenuncheată în umilință, ea care a fost ca o sită ce despărțea adevărul de minciună este foarte sugestivă. Fiecare obiect de vestimentație din lada de zestre poartă cu sine o poveste, în fiecare floare cusută se află destinul unei fete tinere și copiii sunt dorinici să le afle tainele, istorisite de bunici. Cu un îndreptățit orgoliu, autorul declară sentențios: „În spița noastră nu-s
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de zestre, pe dedesubt, era prohibiție. Strângea bani să-și termine casa. Lui Nicuță îi plăcea jocul de cărți și s-au dus dracului banii de zestre. Doamne, cât de tare a iubit-o Mihai, în noaptea aia, acolo, pe lăzile cu mere. Uf, mamă, zicea mă-sa, dacă știam că se schimbă vremurile și că Mihai va ajunge boier de oraș, te dădeam lui. Doamne, ce bine era acolo pe lăzi și ce frumos mirosea. Mirosea a rășină, a fân
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
a iubit-o Mihai, în noaptea aia, acolo, pe lăzile cu mere. Uf, mamă, zicea mă-sa, dacă știam că se schimbă vremurile și că Mihai va ajunge boier de oraș, te dădeam lui. Doamne, ce bine era acolo pe lăzi și ce frumos mirosea. Mirosea a rășină, a fân și a mere. Mirosea a acasă. A rămas grea după noaptea aia. L-ar fi lăsat pe Nicuță și ar fi păstrat și copilul. Unde să se ducă? Acasă n-ar
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
joase din piele de cămilă, pe care le-am împrăștiat prin odaia mare, adică salonul, iar pe la colțuri am așezat câte un vas înalt din aramă bătută sau din sticlă de Hebron. În casă am păstrat una din cele două lăzi cu care am venit, să țină loc, provizoriu, de garderobă. Din cele două lăzi, totalizând cele 140 kilograme permise să luăm cu noi la plecarea din România, una era plină cu cărți. Pentru acestea am înălțat singuri, pe doi stâlpi
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
salonul, iar pe la colțuri am așezat câte un vas înalt din aramă bătută sau din sticlă de Hebron. În casă am păstrat una din cele două lăzi cu care am venit, să țină loc, provizoriu, de garderobă. Din cele două lăzi, totalizând cele 140 kilograme permise să luăm cu noi la plecarea din România, una era plină cu cărți. Pentru acestea am înălțat singuri, pe doi stâlpi de metal, niște rafturi ... Pe ele și-au găsit locul biografii de Henri Troyat
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
el destul de tare, să fie auzit, în timp ce se apropie de turismul său cu brațul drept întins spre aripa stânga-față a acestuia. Iată! Mi-a spart și oglinda retrovizoare. M-a lovit cu bara de protecție. Oglinda a agățat-o cu lada. Norocul omului aceluia, că altfel intra drept în el. După ce m-a ciocnit, a trecut mult pe stânga, altfel... A fost întrerupt de sirenele a trei mașini: două de poliție și una de salvare. Au sosit aproape simultan, din direcții
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
avut mult de umblat pe la CFF să-și sudeze bicicleta ruptă, în timp ce eu, conștiincios, m-am dus la școală, pe jos. Distracțiile majore începeau când aveai ocazia să mergi în cabină, sau în spatele cabinei, pe vreo remorcă forestieră. Sau în lada unui camion. Erau câțiva șoferi pe care-i știam bine atunci: Olteanu, Chifoi, Spetcu, Tiron. Auzeam de departe zgomotul remorcii și claxonul de avertizare. Ne ziceam, cine o fi, Olteanu? Da, el era, îi cunoșteam mașina. Apărea la cotitura drumului
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață de muzică populară ce îcepe a se afirma ca interpretă de muzică folclorică și deopotrivă teoreticiană, cercetătoare cunoscătoare studioasă și pasionată a folclorului românesc. Are adunați ca o zestre așezată împăturit în lada veche, deși în noi și puțini ani, multe împliniri. Nu e nevoie de nicio cunoaștere a biografiei sale, însă. Ioana Dîrstar e o atât de frumoasă artistă încât ajunge a o vedea, spre înseninarea cugetului; e o atât de sensibilă
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
care tăblițele se fură, dispărând una câte una, întrucât nu au fost inventariate, nu au fost date-n primire cuiva și nu sunt gestionate. Ele se păstrează la Muzeul de Istorie și Arheologie București, unde au fost depozitate în niște lăzi, lăsate-n grija nimănui. Din această cauză, din cele 500 de tăblițe aduse acolo au mai rămas...24. Diferența? Dar asta e altă poveste. Până una-alta, noi rămânem tot în ceață cu originea limbii române, în timp ce posibile probe vor
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se părea un infern. Tânărul de la volan, profesor de geografie, ne povestea că el și cu soția au două magazine sătești și o firmă de turism. Mă uitam admirativ la brațele acelea nefiresc de subțiri și mi le imaginam descărcând lăzile cu produse, la magazin, ori ducând actele la vamă, când se trece cu excursioniștii, dar, mai ales, gesticulând la hartă, diverse puncte...legate prin conținutul lecției. De unde atâta vigoare în “lăcustele” astea? îmi continuam gândul. La fel m-a uimit
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
de pescuit. Mie mi se făcuse somn și tare m-aș fi strecurat în brațele lui Morfeu, așa cum eram întins comod pe pătură. Nu aceeași părere o avea și partenera mea, care sorbea tacticos dintr-un pahar de pepsi din lada frigorifică. Ce zici, nu vrei să ne mutăm sub pini, o aud vorbind în șoaptă la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare acolo... - Și cine pescuiește în locul nostru? - Lasă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
volume, cu și despre Eminescu, publicate de la prima apariție din timpul vieții Poetului (1884) și până în prezent: fotocopii după manuscrisele și alte documente ale sale sau legate de existența acestuia, editate de Academia Română; peste 300 de exemplare de reviste literare; lada lui Eminescu în care își ținea manuscrisele, discuri și casete audio, CD-uri cu romanțe și muzică pe versurile lui Eminescu sau inspirată din creația sa; 150 de medalii și insigne, dar și numeroase exponate de cartofilie și filatelie cu
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
la hotelul Bukarest unde jucaseră pe Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni cu Pascali în rolul domnitorului. Municipalitatea le pregătise un banchet pe cinste la hotelul Împăratul romanilor în onoarea lor...apoi prin toată Transilvania... Peste tot îl însoțise această ladă, făcută cadou de Pascali, în care-și purta averea lui mobilă și imobilă... În noaptea de dinaintea plecării nu putuse să doarmă, avusese o noapte de coșmar, plecarea lui lăsa în urmă atâtea amintiri legate de orașul lui Beethoven. Merse tot
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]