47,844 matches
-
sau ideatic. în plus, femeile din Offside, cărora, din motive moraliste, li se refuză accesul pe stadionul unde joacă echipa națională, afișează cu naturalețe un protest prefect funcțional atît în plan politic imediat, cît și într-un plan social mai larg. Este un film angajat, care are toate șansele să ridice probleme ce depășesc granițele Iranului și subminează într-o manieră destul de directă o sumă de prejudecăți și stereotipuri cu privire la ceea ce este "potrivit" și "nepotrivit" atunci cînd te naști femeie. Nici
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
avea locul în alte reviste și edituri decât cele din România este falsă și păguboasă. În revistele internaționale de lingvistică sau de literatură apar mereu articole privind idiomuri locale sau literaturi locale. Totul depinde de modul de tratare; într-un larg context cultural-istoric sau într-un mod parohial. Puteți exemplifica? În cel mai recent număr al revistei "Poetics Today" (vol.27, nr 1,2006, p.35-66), se află articolul Cristinei Vatulescu "The politics of estrangement; tracking Shklovsky's device through literary
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
mei. Acum mă simt discipol al unora cărora mai ieri am încercat să le fiu maestru. Pentru mai mult, vă invit la http://funinf.cs.unibuc.ro/marcus. Cât de mare este ispita interdisciplinarității? Se poartă specializările înguste sau orizonturile largi? Dacă nu ai trăit intens o anumită specializare, orizontul larg nu este valorificabil și riști să rămâi un diletant. Dar, pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul lumii și nu înveți să comunici cu cei
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
am încercat să le fiu maestru. Pentru mai mult, vă invit la http://funinf.cs.unibuc.ro/marcus. Cât de mare este ispita interdisciplinarității? Se poartă specializările înguste sau orizonturile largi? Dacă nu ai trăit intens o anumită specializare, orizontul larg nu este valorificabil și riști să rămâi un diletant. Dar, pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul lumii și nu înveți să comunici cu cei din alte discipline, rămâi neîmplinit. Cunoașterea umană are o anumită
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
cum nu sunt nici concesiv, de la o vreme... mă abandonează". Fie zis în treacăt, ne abandonează și unii autori care ne-au asaltat inițial și despre care am scris, dar care, între timp, s-au... ajuns? într-o perspectivă mai largă, exegetul sucevean formulează o sumă de observații asupra fenomenului literar actual în genere. Și avem impresia că fără a renunța la determinarea d-sale "provincială", deoarece e foarte posibil să-i datoreze acesteia un spirit neconvențional, o deprindere de-a
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
în următorii, să zicem, cincizeci de ani. Prin urmare nu e cazul să anunțăm printr-un anunț morturar dispariția cronicii, ci să ne preocupăm de "dinamizarea ei, în așa fel încât, mai suplă, mai atractivă, (ea) să se adreseze publicului larg". Și nu numai "publicului larg" putem adăuga, ci și "spiritelor rafinate" al căror gust se cuvine a se răsfrânge treptat asupra masei de cititori, a o (in)forma... Pledoaria pro-cronică a lui Mircea A. Diaconu nu constituie exclusiv o opțiune
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
de ani. Prin urmare nu e cazul să anunțăm printr-un anunț morturar dispariția cronicii, ci să ne preocupăm de "dinamizarea ei, în așa fel încât, mai suplă, mai atractivă, (ea) să se adreseze publicului larg". Și nu numai "publicului larg" putem adăuga, ci și "spiritelor rafinate" al căror gust se cuvine a se răsfrânge treptat asupra masei de cititori, a o (in)forma... Pledoaria pro-cronică a lui Mircea A. Diaconu nu constituie exclusiv o opțiune teoretică, fiind și ecoul unei
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Star/Legenda Luceafărului (Boston, Prospero Press, 1996), ediție reluată și de Bibliotecă Națională Romana În anul 2000, și continuând cu volumul bilingv Eminescu - Selected Poems/ Poezii Alese (București, Editura Univers, 2000), tălmăcirile A G Săhlean și-au câștigat treptat o largă apreciere. Volumul publicat de Editura Univers a primit medalia comemorativa de aur „Eminescu 2000” și Marele Premiu al Asociației Scriitorilor și Artiștilor Romani din SUA „LiterArt XXI” (2002). În 2006, traducerile au fost incluse Întro nouă ediția bilingvă Eminescu - Eternul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Traducătorilor Literari din America, și al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor Medici Români. Ceva ce seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica unui subiect tabu, s-au adus cu seriozitate detractări puerile (Eminescu a fost impus de comuniști!); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet „național'?), sau exclusiv politizate (Eminescu a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
englez! (Politica ICR-ului de promovare exclusivă a artei contemporane exclude de fapt și folclorul românesc cel promovabil și reprezentativ! Tema ar merita discutată mai pe larg; globalizarea Îmbină tot mai mult cultura și turismul, cultura Într-o definiție mai largă incluzând artiștii populari, artizanii, turismul cultural, agroturismul, etc.). Pentru promovarea lui Eminescu ca icoană recognoscibilă internațional nu există În prezent nici o strategie culturală. ICR-ul ar fi trebuit de mult să fie numit „Institutul Eminescu', după modelul Institutului Goethe, ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
operei poetice eminesciene, la rândul lor nesupuse unei evaluări calitative. Iată un scurt istoric al tălmăcirilor englezești - unde cunosc realitatea În amănunțime - În speranța că pot lămuri „cum stăm” (situația nu este mult diferită nici pentru celelalte limbi de circulație largă): Americanul Charles Upson Clark (1895) Îl semnalează pe Eminescu prin câteva traduceri publicate În suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (deși le-am găsit menționate, nu am reușit să le identific În ciuda cercetărilor mele de arhivă, nici să aflu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sale). Dar, În ultimă instanță, În lipsa unei promovări susținute de guvernul roman, orice efort individual dedicat lui Eminescu - ca cel pe care Îl Întreprind de peste un deceniu, inclusiv prin Înființarea organizației non-profit Global Arts - nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie. Din păcate, la nivelul factorilor de decizie, pare să existe nu numai indiferentă, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, În 2006: „...În urma proiectelor pe care le-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-ul are sarcina să promoveze cu prioritate acțiunile inițiate de institut (s-a trimis În cele din urmă totuși un anunț). Dacă explicația este de Înțeles din perspectiva funcționarii interne a ICR-ului, ea este inacceptabilă dintr-o perspectivă mai largă. În februarie 2008, m-am deplasat la Washington pentru o a pleda personal Secretarului de Stat (altul decât cel din 2006) cauza lui Eminescu. Am fost Încurajat să reiau cererea, răspunzându-mi-se abia În toamnă, În limbaj de lemn
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poeme similare prin oferirea unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că recunoașterea nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai bine... unii minunându-se că e scrisă acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Constantin Iotzu și câteva dintre proiectele lor de edificii religioase.2 Un rol esențial în afrmarea stilului național îi revine comenzii publice; treptat, noul stil se impune tot mai curajos pe scena publică, bucurându-se de o recunoaștere tot mai largă; expresiile sunt încă diferite, ca și căutările arhitecților; de aici și unele discordanțe. Autoarea reușește însă să redea acestă varietate a formulărilor, din care se va sintetiza curând o imagine unitară, coerentă. Un capitol special este dedicat Expoziției generale române
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de altă parte, reprezintă un model de cercetare de arhitectură și istorie culturală. În plus, prin calitatea de studiu de caz pe care o îndeplinește, reflectând procesul de formare al națiunii noastre, arhitectura românească devine subiect de interes pe scară largă; astfel, ea capătă valoare de referință și dimensiune universală. Lucrarea propune o perspectivă nouă asupra stilului național (dar și asupra arhitecturii românești în general), surprins în procesualitatea, în evoluția sa atât de brusc curmată. Spiritul analitic fin, pătrunzător, distincțiile subtile
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
metamorfoze malefice ale ființelor și lucrurilor, care se scurg unele într-altele ca-ntr-o clepsidră a unei imagerii dereglate: "o pasăre-mi da ocoluri în zbor/ mă-nfășură din ce în ce mai zăpăcitor/ în cercurile ei neprevăzute/ unele proxime, altele-n cute/ largi flexibile moi/ apoi/ se preface-n/ păianjen cu ace/ eu bâzâi mă zbat/ păianjenul-pasăre pasărea-pirat/ se-apropie ezită/ pe urmă-ncepe, iute,/ (și cercurile se termină unul câte unul)/ să-și mănânce musca-nnebunită" (O pasăre-mi da ocoluri în
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Brâncuși în România are un aer straniu și ușor exotic. Ea este una dintre puținele lucrări cu acest subiect, apărute la noi în ultimii cincizeci de ani, în care Brâncuși nu este nici țăran, nici mag, nici inițiat în sens larg, nici mason, nici alchimist, nici histrion, nici sfînt și nici Dumnezeu însuși, ci, pur și simplu, un artist, un creator de forme și un spirit obsedat de găsirea maximei concizii în expresia plastică. Și tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică pentru cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care le are în engleză verbul to socialize; doar că li se adaugă și altele, mai concrete: "a organiza participarea în grup la ceva
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gînduri pînă la marginea spaimei de ineditul existenței, romantic în accepția largă a cuvîntului. Cîte un poem e doar un strigăt de admirație în fața sublimității, în altele se strecoară deodată witzul, maliția, fantastică și ea ș...ț Marin Sorescu, în cele 21 de poeme pe care mi le-a trimis, uzează de
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
în mijlocul unor omuleți, deplasîndu-se prin praful și pulberea Antimului. Nimic mai ilustrativ pentru ce am putea numi maoismul românesc. Istorie pentru toți A apărut nr. 56 al revistei lunare HISTORIA, editată de Trustul de presă "Evenimentul românesc". Adresându-se publicului larg, adică nespecializat în studii de istorie, revista izbutește să fie instructivă și atractivă, informând și stârnind curiozități, propunând subiecte incitante cum ar fi: relația sovieticilor cu "spionajul activ" din România, istoricul războaielor israeliano-arabe, proiectele de unificare a Europei din secolul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
între Eminescu și un om obișnuit nu e nici o deosebire". Adevărat, pînă-n punctul în care ne putem pune cîteva întrebări. Oare în perioada Dej antiintelectualismul sistemului comunist era mai puțin manifest? Ori, dimpotrivă, și mai cumplit, lăsîndu-se cu întemnițarea unui larg șir de intelectuali și cu marginalizarea brutală a altora? Cu o cenzură atroce și cu ruguri de cărți? Unde se afla pe atunci Nina Cassian? Pe o altă planetă? Cum de nu sesiza "ura față de intelectuali" a unei cîrmuiri, în
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
coordonatele ce țin de construcția prozei fac deliciul - adeseori, singurul!- cititorului, dar, în egală măsură, al autorului însuși. Se conturează astfel un pattern al scriitorilor din aceeași familie spirituală, a mucaliților ce flagelează existența la modul cinic, arborând un zâmbet larg, dar cu gândul la inserții subversive ce dinamitează inexistentele armonii universale. Acesta este, de fapt, nucleul paradoxal în jurul căruia gravitează romanele Ego. Prozei: obsesia neantului, eșecului, vidului existențial populat de spectre și fantoșe ale adevăratelor vieți. Hazul de necaz funcționează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan și Octavian Soviany erau (și sunt în continuare) ultimii mohicani ai cronicii literare afirmați înainte de Revoluție și neconvertiți la publicistică. Altfel, generația '60 s-a academizat, "optzeciștii" au plecat cu burse în lumea largă, iar "nouăzeciștii" au dat un singur critic, și acela cu ghilimele (Dan-Silviu Boerescu). În aceste condiții, era aproape obligatorie - pentru buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui autoreglare - nașterea, fie și cu forcepsul, a unei noi generații de cronicari
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]