867 matches
-
În această perioadă s-a specializat în chirurgia abdominală, elaborând o serie de metode operatorii complicate, care nu se mai efectuaseră până atunci, la tubul digestiv, la ficat, rinichi, vezica biliară și vezica urinară. A practicat și extirparea tumorii de la laringe și de la limbă și a operat tumori la creier etc. A propagat și a aplicat "asepsia" și "antisepsia" în chirurgie. A propus metoda "osteosintezei în pseudoartroză", numită în popor "lacătul rusesc" sau "lacătul lui Sklifosovski". Numele lui îl poartă și
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
ce le înconjoară nasul. Liliecii nu au nevoie de ochi pentru a vâna țânțarii cu care se hrănesc. Ei emit o mulțime de „ strigăte” imperceptibile de către urechea omului. Pentru orientare folosesc ultrasunetele produse de vibrațiile corzilor vocale. Prin structura lui, laringele seamănă cu un fluier. Aerul expirat de plămâni, eliminându-se cu mare viteză prin laringe, dă naștere unui șuierat cu o frecvență de 30.000 - 150.000 Hz, nepercepută de urechea omului. Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
care se hrănesc. Ei emit o mulțime de „ strigăte” imperceptibile de către urechea omului. Pentru orientare folosesc ultrasunetele produse de vibrațiile corzilor vocale. Prin structura lui, laringele seamănă cu un fluier. Aerul expirat de plămâni, eliminându-se cu mare viteză prin laringe, dă naștere unui șuierat cu o frecvență de 30.000 - 150.000 Hz, nepercepută de urechea omului. Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac este de două ori mai mare decât a unei locomotive cu aburi, ceea ce pentru un
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
structura lui, laringele seamănă cu un fluier. Aerul expirat de plămâni, eliminându-se cu mare viteză prin laringe, dă naștere unui șuierat cu o frecvență de 30.000 - 150.000 Hz, nepercepută de urechea omului. Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac este de două ori mai mare decât a unei locomotive cu aburi, ceea ce pentru un animal atât de mic, e o performanță remarcabilă. În laringele animalului iau naștere 5 - 200 vibrații sonore de înaltă frecvență care nu durează
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
000 - 150.000 Hz, nepercepută de urechea omului. Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac este de două ori mai mare decât a unei locomotive cu aburi, ceea ce pentru un animal atât de mic, e o performanță remarcabilă. În laringele animalului iau naștere 5 - 200 vibrații sonore de înaltă frecvență care nu durează fiecare decât 2-5 miimi de secundă. Astfel, dintr-un obstacol situat la 17 metri, sunetele emise se întorc la liliac în cca. 0,1 secunde. Dacă durata
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
cm în diametru, pe lângă cei 6 mm grosime a pereților ei. Vederea diurnă a tigrului este apropiată de cea a omului, diferită fiind acuitatea, mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Laringele este situat mai adânc decât la majoritatea mamiferelor și este legat printr-o conexiune sinovială de osul hioid. Structura coardelor vocale și a laringelui îi permit tigrului să scoată sunete tipice felinelor, cum ar fi răgetul sau mârâitul. El poate
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Laringele este situat mai adânc decât la majoritatea mamiferelor și este legat printr-o conexiune sinovială de osul hioid. Structura coardelor vocale și a laringelui îi permit tigrului să scoată sunete tipice felinelor, cum ar fi răgetul sau mârâitul. El poate emite și recepta infrasunete. Tigrii pot cădea victimă infecțiilor intestinale, care în 63% din cazuri sunt provocate de viermele cilindric "Toxascais lenonina". Tigrul este
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
vorbitorii unei limbi date le percep ca fiind unul și același sunet. De exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate în cele două cazuri el se articulează în locuri complet diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
preistorică. Acum 230.000 de ani, specia oamenilor de Neanderthal care s-a desprins din hominizi a ajuns în Europa și Asia de Vest. În paleoliticul mijlociu, acum 200.000 de ani, omul modern (Homo sapiens) luase pe deplin formă . Laringele coboară, oamenii având posibilitatea de-a scoate sunete mai complexe, dezvoltându-și limbajul. Informațiile puteau fi, astfel, împărtășite între indivizi și peste generații. Oamenii au câștigat, astfel, un avantaj enorm față de oricarei creatură de pe planetă. Făcând schimb de informații, oamenii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10 ori mai dezvoltat decât pulmonul altor mamifere. Văzul are o deschidere de 300° ... 320°, ochii fiind așezați lateral; prin aceste caracteristici păsările
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
studiul "Pericolul social al practicarii ocultismului", îndeosebi asupra sănătății mintale. Între anii 1936 - 1940 a fost colaborator al nou înființatei Reviste de Medicină Legală. Abia ieșit la pensie în 1938, doctorul Nicolae Minovici s-a îmbolnăvit de cancer localizat în laringe. În ciuda traheotomiei făcută la Viena în 1940, doctorul a continuat să trăiască chinuit de dureri până la 26 iunie 1941.
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu fosele nazale și trompele lui Eustachio. Esofagul este un tub lung, dilatabil, paralel-dorsal față de trahee. Comunică în abdomen cu stomacul prin orificiul cardia. Stomacul este simplu, are forma unei
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu fosele nazale și trompele lui Eustachio. Esofagul este un tub lung, dilatabil, paralel-dorsal față de trahee. Comunică în abdomen cu stomacul prin orificiul cardia. Stomacul este simplu, are forma unei retorte la care se
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
2 procese: procesul stâng, lung și procesul drept, scurt. Are o culoare roz pală și un contur incizat. Canalul hepato-enteric se varsă în duoden. Sistemul respirator este alcătuit din cai respiratorii și plămăni. Căile respiratorii: narine, fose nazale, coane, faringe, laringe, trahee și bronhii extrapulmonare. Laringele este format dintr-un cartilaj cricoid, tiroid, aritenoid. Aici se găsesc corzile vocale cu rol în fonație. Traheea este formată din inele cartilaginoase incomplete dorsal și se continuă cu 2 bronhii extrapulmonare. Plămănii sunt înveliți
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
și procesul drept, scurt. Are o culoare roz pală și un contur incizat. Canalul hepato-enteric se varsă în duoden. Sistemul respirator este alcătuit din cai respiratorii și plămăni. Căile respiratorii: narine, fose nazale, coane, faringe, laringe, trahee și bronhii extrapulmonare. Laringele este format dintr-un cartilaj cricoid, tiroid, aritenoid. Aici se găsesc corzile vocale cu rol în fonație. Traheea este formată din inele cartilaginoase incomplete dorsal și se continuă cu 2 bronhii extrapulmonare. Plămănii sunt înveliți de foița pleurală și au
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
chitară; melodia de chitară spaniolă din „Mothers of the Disappeared” este inspirată dintr-un cântec compus de el în Etiopia pentru a-i învăța pe copii noțiuni elementare de igienă. Ca și la albumele anterioare, Bono prezintă un stil cu laringele coborât, pe care mulți critici l-au etichetat drept „pasional”. "Spin" consideră că explorarea muzicii folk de către formație a avut ca efect extinderea stilului lui Bono, afirmând că el „stăpânește întreaga gamă de manierisme blues, de la șoaptă la strigăt”. Bono
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
cu oxigen, indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidului de carbon rezultat din oxidări. La mamifere și la om aparatul respirator este format din două categorii de organe: căile respiratorii și organele respiratorii - plămânii. Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit, inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Se deosebesc
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a purifică, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Se deosebesc: "căile respiratorii superioare" (cavitatea nazală și faringele) și "căile respiratorii inferioare" (laringele, traheea și bronhiile). Plămânii au rolul cel mai important în respirație, la nivelul lor are loc "respirația pulmonară", schimbul gazos între organism și mediu realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare. Structura aparatului respirator este adaptată modului de viață al animalului
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
care se asigură continuu și adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează și circulația în sens invers a dioxidului de carbon produs de metabolismul celular. Componentele sistemului respirator sunt: căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele, laringele, traheea, bronhiile) și plămânii. Fosele nazale (nările), fac legătura între mediul extern și cavitatea nazală (mediul intern), Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții mențin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul inspirat. Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
se pot afla în aerul inspirat. Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menținut deschis datorită inelelor cartilaginoase care
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menținut deschis datorită inelelor cartilaginoase care intră în structura
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
și alte semnificații: Producerea vocii este un fenomen înnăscut foarte complex, dar se poate referi și la o tehnică foarte complexă, dobândită. Vezi și articolul Registru (muzică). Vocea la om se produce prin acțiunea (vibrația) celor două corzi vocale din laringe, în cadrul spațiului înconjurător disponibil din zonă. Vibrația corzilor vocale poate fi influențaă în mod complex prin activarea mușchilor și țesuturilor din apropiere. Tonul de bază la bărbați este în jur de 125 Hz, iar la femei în jur de 250
Vocea umană () [Corola-website/Science/318947_a_320276]
-
aproximativ 2 octave. O altă cauză a modificărilor pot fi diverse iritații și infecții. Ele pot duce la boli ca de ex. laringita, care influențează vocea în mod negativ. Există și boli deosebit de grave ca de ex. tumori în zona laringelui ș.a. Dar și o simplă răgușeală netratată poate duce până la pierderea totală (dar temporară) a vocii („afonie”). Un deranjament de cu totul altă natură este efectul Donald Duck. Acesta are loc atunci când cineva inspiră hidrogen sau heliu (nedăunătoare în cantități
Vocea umană () [Corola-website/Science/318947_a_320276]