KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

o Decis 2,5 CE - 0,05 %; o Cipertrin 10 EC - 0,02 %; o Fastac 10 EC - 0,02 %; o Polythrin 200 EC - 0,015 % Tratamentele care se aplică în primăvară pentru combaterea coropișnițelor au ca efect diminuarea populațiilor de larve de Amanthes C. nigrum L. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI PLANTELOR BULBOASE: CEAPĂ, USTUROI, PRAZ, SPARANGHEL În figura 28 se prezintă principalii dăunători de la ceapă, usturoi și praz, în funcție de organele atacate (Perju T., 2004). Gândacul roșu al cepei - Lilioceris merdigera L., ordinul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lungime, de culoare roșie-portocalie. Pronotul este îngustat la mijloc, iar elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale formate din puncte. Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol, unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii adulți apar în iunie - iulie și dau naștere la cea de-a doua generație. Plante atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
recoltare. o Aplicarea de tratamente chimice la apariția adulților în primăvară, înainte de depunerea ouălor, folosindu-se insecticide organofosforice: Carbetox 37 CE - 0,4 %, Diazol 60 EC-0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,1 % etc. Al doilea tratament se face la apariția larvelor. o La soluțiile de insecticide se adaugă un adezix, aracet 0,2 %. Gărgărița cepei - Ceuthorrhynchus suturalis F., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Oprohinus suturalis F. Răspândire. Gărgărița cepei este răspândită în sudul și centrul Europei. În țara noastră a fost

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
oval, de 2,0 - 3,0 mm lungime. Capul, toracele și elitrele sunt de culoare neagră. Antenele și picioarele sunt cenușii -roșcate; rostrul este negru și recurbat. Scutelul este alb, de formă dreptunghiulară (fig. 29 a). Oul este oval, translucid. Larva este apodă, de 4,0 - 7,0 mm lungime, de culoare galbenă, iar capul este brun-roșcat (fig. 29 b). Pupa are 2,8 - 3,6 mm lungime, de culoare galbenă. Biologie Iernează în stadiul de adult sub resturile vegetale rămase

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
zile, pentru maturarea organelor sexuale. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle izolat sau în grupe de 4 - 5 ouă, în cavități făcute în frunzele de ceapă. O femelă poate depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 10 - 14 zile. Larvele care apar, se hrănesc 20 - 25 zile și se retrag în sol la 2 - 4 cm adâncime, unde se transformă în pupe. Noii adulți apar în luna iunie - începutul lunii iulie și după o perioadă de hrănire de 4 - 5

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
4 - 5 săptămâni, intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee spontane și cultivate. Cele mai mari pierderi se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care pot ajunge până la 30 mm lungime și 2,0 mm lățime (fig. 29 c). În interiorul unei frunze se pot dezvolta până la 8 - 9 larve. La suprafața frunzelor atacate apar pete caracteristice de culoare galbenă. Frunzele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care pot ajunge până la 30 mm lungime și 2,0 mm lățime (fig. 29 c). În interiorul unei frunze se pot dezvolta până la 8 - 9 larve. La suprafața frunzelor atacate apar pete caracteristice de culoare galbenă. Frunzele încep să se usuce de la vârf spre bază, plantele stagnează în creștere iar bulbii rămân mici. La culturile semincere, producția este diminuată cantitativ și calitativ. Măsuri de prevenire și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt galben-pal sau albicioase cu marginile roșii, prevăzute cu câte o dungă suturală comună și două dungi transversale albastru-închis, cu reflexe metalice verzui. Picioarele au femurele albastre, tibiile maronii, tarse negre (fig. 30 a). Oul este oval, de culoare cenușiu-gălbuie. Larva are corpul oval, de 6,0 - 8,0 mm lungime, de culoare cenușiu- deschisă sau cenușiu-verzuie, cu luciu gălbui pe partea dorsală. Pe partea superioară a protoracelui se găsesc două pete de culoare neagră (fig. 30 b). Biologie. Iernează în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mugurii care apar din biloane, hrănindu—se cu frunze. După împerechere, femela depune ouăle izolat sau în grupe de 3 - 8 ouă pe tulpinile și frunzele de sparanghel. Incubația durează 7 - 10 zile, iar dezvoltarea larvară 15 - 20 de zile. Larvele mature pătrund în sol, unde se transformă în pupe într-o căsuță de pământ. Adulții apar în iulie și dau naștere la cea de a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Adulții și larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Larvele mature pătrund în sol, unde se transformă în pupe într-o căsuță de pământ. Adulții apar în iulie și dau naștere la cea de a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Adulții și larvele se hrănesc cu frunzele, lăstarii și fructele de sparanghel. Plantele atacate stagnează în creștere, frunzele se îngălbenesc, se usucă, iar producția este redusă cantitativ și calitativ. Măsuri de prevenire și combatere Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: o strângerea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dungi caracteristice, negricioase. Pronotul este gălbui, prevăzut cu o dungă mediană mai închisă la culoare. Aripile sunt gălbui. Picioarele sunt negre, cu numeroși peri scurți pe marginea internă a tibiilor posterioare (fig. 31 a). Oul este oval, de culoare albă-sidefie. Larva are 5,0 - 8,0 mm lungime, este de culoare albă-gălbuie, apodă și acefală. Caracteristică este regiunea posterioară a abdomenului care prezintă 12 mameloane digitiforme și cu numeroși spiculi (fig. 31 b). Pupa are formă de butoiaș, de culoare cărămizie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de pământ în apropierea plantelor de ceapă, usturoi, praz etc., în grupe de 5 - 12 bucăți. Mai rar, ouăle sunt depuse pe suprafața frunzelor. Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
frunzelor. Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează câte o celulă din pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 8 - 14 zile. Adulții apar în prima jumătate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 8 - 14 zile. Adulții apar în prima jumătate a lunii iunie și dau naștere la generația a II- a. Femelele depun ouăle pe culturile de ceapă însămânțate mai târziu. Larvele care apar, se dezvoltă în bulbii de ceapă în cursul lunilor iulie și august. La maturitate, larvele se transformă în pupe, stadiu în care insecta iernează. În anii cu toamne lungi și călduroase se poate dezvolta și a treia generație

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prima jumătate a lunii iunie și dau naștere la generația a II- a. Femelele depun ouăle pe culturile de ceapă însămânțate mai târziu. Larvele care apar, se dezvoltă în bulbii de ceapă în cursul lunilor iulie și august. La maturitate, larvele se transformă în pupe, stadiu în care insecta iernează. În anii cu toamne lungi și călduroase se poate dezvolta și a treia generație, dar larvele nu ajung la maturitate și pier. În iernile geroase, lipsite de zapadă, rezerva biologică se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apar, se dezvoltă în bulbii de ceapă în cursul lunilor iulie și august. La maturitate, larvele se transformă în pupe, stadiu în care insecta iernează. În anii cu toamne lungi și călduroase se poate dezvolta și a treia generație, dar larvele nu ajung la maturitate și pier. În iernile geroase, lipsite de zapadă, rezerva biologică se reduce, înregistrându-se o mortalitate de 30 - 55 % a pupelor. Ca paraziți la musca cepei se menționează Stilpnus gagates Grav., Phygadeuon fumător Grav., Phygadeuon trichops

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Kieff., Trybliographa diaphana Htg., Haltioptera circulus Halk., Muscidifuras raptor Gir. et Laud., Pachycrepoideus vindemiae Rand., Spalangia cameroni Perk., Spalangia endius Walk. etc. Plante atacate și mod de dăunare. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Larvele din prima generație atacă frunzele și bulbii în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare puternică

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are 7,0 - 8,0 mm lungime; corpul este de culoare brună-gălbuie, acoperit cu perișori scurți. Aripile sunt mai lungi decât abdomenul (fig. 33 a). Oul este oval-alungit, de culoare albă, îngustat la capete. Larva matură are 6,0 - 12,0 mm lungime, este apodă și acefală. La începutul este de culoare albă, apoi devine albă-gălbuie (fig. 33 b). Pupa are 6,0 - 8,0 mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare cafenie-închis. Biologie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
chiar la sfârșitul lunii februarie, când temperatura solului la adâncimea de 5 cm are valori de 1 - 20 C. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle izolat pe țesuturile de la colet sau la baza frunzelor. Incubația durează 6 - 8 zile. Larvele care apar, pătrund în tulpinile de usturoi, fixându-se la baza frunzelor centrale. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni. La maturitate, larvele părăsesc plantele și se retrag în sol la 7 - 8 cm, unde se transformă în pupe. Durata stadiului

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
iar femelele depun ouăle izolat pe țesuturile de la colet sau la baza frunzelor. Incubația durează 6 - 8 zile. Larvele care apar, pătrund în tulpinile de usturoi, fixându-se la baza frunzelor centrale. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni. La maturitate, larvele părăsesc plantele și se retrag în sol la 7 - 8 cm, unde se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 3 - 4 săptămâni, după care apar adulții, care intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
după care apar adulții, care intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită și răsucită în spirală, stagnează în dezvoltare, se usucă și pier (fig. 33 e). Bulbii atacați rămân

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Stiletul bucal este conic și are la bază 3 protuberanțe evidente. Femela are corpul de 1,0 - 1,8 mm lungime, iar masculul 0,9 - 1,6 mm (fig. 34 a, b). Oul este oval, cu diametrul de 1 mm. Larva este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]