3,375 matches
-
e aservit războiului, pacea însăși e legată de război - e un război tăcut - și e aservită acestuia. În ceea ce îl privește, războiul decurge dintr-un proiect, deopotrivă politic și științific, e mijlocul prin care nu doar se eliberează potențialul energiilor latente (sub forma saltului tehnologic și al proiectelor politice), ci și mijlocul prin care rațiunea (neutră) se înstăpânește asupra întregii lumi și dispune de ea. Purtat în numele păcii și al siguranței vieții, războiul este finalmente expresia rațiunii zilei - pentru care totul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
concluzii trebuie să subliniem că, în general, în definirea dotării intelectuale, apar câteva idei: Ă existența unor aptitudini ridicate într-un domeniu specific sau mai multe domenii; Ă aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot rămâne într-o formă latentă; Ă factorii ereditari sunt importanți în determinarea lor, dar Ă ele necesită pentru afirmarea lor condiții adecvate de mediu ambiant. 4.2. Identificarea copiilor dotați în școaltc "4.2. Identificarea copiilor dotați în [coal\" În anii ’30, L.H. Terman a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
importante pentru precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului; • cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; • situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); • repertoriile active sau latente ale emițător-receptorilor; • retroacțiunile practicate; • elementele de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică activității dominante Ă învățarea (ca modalitate esențială
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
primită mai probabil ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient (fb II). * * * Aspectele supuse analizei converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca fiind una dintre resursele majore ale procesului instructiv-educativ. Ea se înscrie în cadrul conținuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera și nivelul realizării sale, o sursă de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea tot mai exactă a potențialului și ponderii pe care actul comunicativ îl joacă în actul didactic este susținută de ideea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și reacțiile indivizilor la schimbarea unui stil de conducere cu altul, trebuie să adăugăm că la trecerea de la un climat autoritar la unul democratic sau laissez-faire apăreau la copii manifestări zgomotoase, de „defulare”, socotite de autori foarte semnificative pentru tensiunile latente din grupurile autoritare (Lippitt și White, 1994). Un alt studiu, de data aceasta realizat nemijlocit în condițiile activității din școală, implicând 275 de profesoare, a ajuns la aceleași concluzii (Forsyth, 1983). S-a pus în evidență cu această ocazie că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și nu longitudinală, sistemul de activități reprezintă, în orice etapă a vieții individului creator, percepția fluctuantă a istoriei, a statutului său actual și a concepției despre evoluția proiectelor sale. Pe lângă funcționarea simultană a numeroase domenii de activitate, există și domenii latente. Utilizarea termenului latent, și nu suspendat este motivată prin faptul că la reluarea unei activități întrerupte un individ nu o reîncepe, ci ia în calcul și rezultatele anterioare ale muncii. Într-adevăr, probabil că persoana creatoare dispune de numeroase instrumente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sistemul de activități reprezintă, în orice etapă a vieții individului creator, percepția fluctuantă a istoriei, a statutului său actual și a concepției despre evoluția proiectelor sale. Pe lângă funcționarea simultană a numeroase domenii de activitate, există și domenii latente. Utilizarea termenului latent, și nu suspendat este motivată prin faptul că la reluarea unei activități întrerupte un individ nu o reîncepe, ci ia în calcul și rezultatele anterioare ale muncii. Într-adevăr, probabil că persoana creatoare dispune de numeroase instrumente pentru a-și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de numeroase instrumente pentru a-și atinge scopul, precum caiete de însemnări, cercetări sau schițe anterioare, vechii colegi la care se poate apela la nevoie și însăși lucrarea în curs. Mai general, atât sectoarele de activitate active cât și cele latente contribuie la menținerea imaginii de sine a creatorului, o atitudine vitală pentru procesul creativ. Într-un domeniu de activitate complet epuizat, trebuie luată în considerare poziția sa în cadrul paradigmelor utilizate de creator, o chestiune omisă sub anumite privințe. În primul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt individualități istorice, și nu elevi sau sau subiecți voluntari. În eșantioanele istoriometrice sunt incluse personalități care au „schimbat istoria” într-un domeniu important de competență. În cazul particular al creativității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un IQ foarte mare ar putea obstrucționa de-a binelea creativitatea. Persoanele cu IQ foarte mare pot fi atât de bine răsplătite pentru capacitățile lor de tip IQ (analitice), încât nu-și mai dezvoltă potențialul creator, care rămâne în stare latentă. Trecând în revistă rezultatele obținute de Cox (1926), Simonton (1976) a constatat că la conducătorii celebri apare o corelație negativă relevantă între IQ și celebritate, -0,29. Simonton (1976) a explicat: ...conducătorii trebuie să fie înțeleși de mulțimi pentru a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scopurile sale larg acceptate de disciplină curativă sau preocupată de intervențiile de urgență. De asemenea, „sănătatea” trebuia regândită ca fiind nu doar absența oricăror afecțiuni observabile, ci mai degrabă o noțiune complexă care lua În considerare potențialul genetic, caracteristicile disgenice latente sau talentele speciale, ce puteau fi transmise generațiilor viitoare. Profesia medicală În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord cu preferința lui Moldovan pentru perspectiva mendeliană, medicii urmau să Își trateze pacienții plecând de la așteptări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a pus accentul și pe importanța prezervării igienei mediului, ca prioritate a Ministerului Lucrărilor Publice. Chiar dacă era În dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință, asigurarea unui mediu sănătos și a unui standard de igienă publică ce ar putea permite eredității să Își urmeze cursul, facilitând astfel progresul eugenic, constituiau tot atâtea imperative. Ministerul Lucrărilor Publice urma să Își canalizeze eforturile În direcția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statului. Cu toate acestea, sterilizarea este prezentată doar ca o formă extremă de acțiune preventivă, o măsură care urma să fie adoptată doar ca ultimă soluție, după ce toate celelalte fuseseră epuizate, inclusiv măsurile educative, căutarea unui remediu medical pentru patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înnăscute erau strâns legate de discuțiile despre metodele de selecție și despre reorganizarea priorităților pedagogice În conformitate cu principiile eugenice. O posibilă metodă ar fi fost folosirea datelor referitoare la sănătatea generațiilor anterioare ca indicatori ai problemelor sau, dimpotrivă, ai resurselor „Înmagazinate” latent În fiecare copil. De-a lungul perioadei interbelice, Moldovan, Făcăoaru și Râmneanțu au militat fervent pentru realizarea unui recensământ eugenic sistematic, care ar fi Însemnat crearea unor „dosare biologice” pentru fiecare individ, astfel Încât doctorii și alți specialiști În eugenie să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie îndeplinite patru exigențe funcționale: adaptarea la mediul înconjurător prin producerea și distribuirea de bunuri rare (A), definirea și ierarhizarea obiectivelor ce urmează a fi atinse (G, ca Goal), acțiunea permanentă a mecanismelor integratoare (I) și menținerea coerenței sistemului (latent) de valori (L) (Parsons et al., 1953; Coenen-Huther, 1984, pp. 42-48). Aceste patru funcții definesc terenuri de activitate de unde apar elitele economice, politice, juridice și culturale. Toate contribuie, în felul lor, la ceea ce Raymond Boudon și François Bourricaud numesc „pilotarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton, 1968, pp. 123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și unele activități de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o reprezintă dorințele și aspirațiile anumitor grupuri (Schluchter, 1963, p. 255). Este vorba despre îndeplinirea unei funcții, dar a uneia de un tip deosebit. Într-adevăr, de la o elită de reprezentare se așteaptă ca ea să scoată la lumină interesele latente ale unui grup, să contribuie la formularea lor în mod coerent și să obțină din asta un proiect politic realizabil. Între elita de reprezentare și grupul al cărui purtător de cuvânt este se instaurează o legătură ce comportă un element
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Un alt factor psihologic mai puțin studiat, dar la fel de semnificativ, este orientarea latentă, de factură psihologică, către activismul social, la care fac trimitere, totuși, unele lucrări (de exemplu, Brady, Verba și Shlozmann, 1995). Majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Almond și Verba
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în multe segmente ale colectivității, o problemă socială. Adică ea este considerată ca normală, și nu privită ca un comportament anormal care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa astfel încât violența împotriva femeilor să devină o problemă socială. Latent/manifest Acceptată ca p.s., ea poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latentă: p.s.. este considerată ca problemă, ca fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca normală, și nu privită ca un comportament anormal care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa astfel încât violența împotriva femeilor să devină o problemă socială. Latent/manifest Acceptată ca p.s., ea poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latentă: p.s.. este considerată ca problemă, ca fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu privită ca un comportament anormal care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa astfel încât violența împotriva femeilor să devină o problemă socială. Latent/manifest Acceptată ca p.s., ea poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latentă: p.s.. este considerată ca problemă, ca fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Caracteristici Satre potențială Are toate caracteristicile unei p.s., dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu, dezvoltarea medicinei, a capacităților de tratament, face ca incidența bolilor tratabile să devină o problemă socială asumată. Dar și invers, lipsa de acces la serviciile de asistență medicală, la o serie de tratamente face ca bolile respective să rămână latente. Apariția unor oportunități - noi tehnologii, creșterea resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii - poate determina ca respectiva problemă să devină manifestă sau chiar centrală. c. Creșterea tensiunilor asociate, o acumulare masivă a efectelor negative ale respectivei p.s., cu potențial exploziv. Astfel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
războiului, mai ales a războiului nuclear, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar ocupa poziții de centralitate. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce așadar la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din starea potențială în cea latentă și apoi cea în manifestă și chiar în starea de centralitate. d. Oportunități de zguduire a blocajelor de sistem. Alegerile politice declanșează aspirația difuză ca soluționarea unor probleme să fie supusă atenției publice. În general, opoziția este avantajată (în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adverse de natură a înfrânge rezistențele. d. Rezistențe provenite din costul excesiv al acțiunii de soluționare a respectivei probleme. e. O altă problemă explodează ca importanță, ocupând un loc central, determinând ca alte probleme sociale să treacă în starea manifestă/ latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei p.s. în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa anterior această poziție în poziții inferioare. Argumentul care sprijină această teoremă este următorul: o problemă de importanță majoră mobilizează masiv resursele, făcând ca celelalte probleme să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]