117,747 matches
-
înțepenite printre interstițiile dușumelii tramvaiului, care circula vesel cu viteză, binedispus de captura făcută... * Ștefan Bănulescu, redactor șef la Luceafărul, pe când stam și fumam împreună în birou, mai mult tăcând, avea o vorbă a lui, de fapt două, fără vreo legătură cu ce vorbeam în acel moment, doar una subterană probabil. Prima, oftând ușor: Noi venim de departe... A doua: Am intrat în zodia debarasoarelor... Niciodată nu am știut la ce se referă. Deși simțeam că vorbele ne privesc direct pe
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul, gravitația cu starea de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
intervină în favoarea prigoniților. Pentru asta trebuia să dezmintă două criterii de conduită pe care și le-a impus: să reprobe comportarea unui stat socialist, sinistrații evadaseră din Vietnam, și să solicite o întrevedere la cancelaria președintelui, el rupsese însă orice legătură de decenii cu forurile oficiale. Cu toate acestea Sartre n-a amânat gestul său de împăcare. A mers împreună cu Raymond Aron, cu care fusese coleg de studii și întreținuse o polemică de principii, pe baza unui respect reciproc, ambii două
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
a ajutat, arătând că o face nu pentru că am sprijinit partidul aflat în opoziție, ci pentru că aveam dreptul... Din păcate, în “mașină politică” de astăzi, în care alegătorul este considerat doar un fir de nisip, o rotita dintrun imens angrenaj, legătura politician-alegator a luat, desi suntem în era personalizării, doar un singur sens, cel pornind de la ultimul. Contradicția între comportarea politicianului înainte de alegeri, cănd promite fiecăruia marea și sarea, și cea de mai tarziu, când, ales fiind, ignoră cele promise, a
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
un singur sens, cel pornind de la ultimul. Contradicția între comportarea politicianului înainte de alegeri, cănd promite fiecăruia marea și sarea, și cea de mai tarziu, când, ales fiind, ignoră cele promise, a devenit mai degrabă regulă decât excepția. Fără îndoială că legătura dintre alegător și cel care a fost ales nu se mai poate astăzi că pe vremuri: că intermediari au apărut partidele, mediatoare instituționalizate între societatea civilă și factorii de decizie. Prin intermediul acestora, membrii și suporterii ar trebui să-și aibă
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
în mijlocul dansului, nevrînd s-o conduc nici măcar pînă la ușă. Surorii mele i s-a părut atît de ciudat încît s-a simțit oarecum vinovată, și încă mă mai întreb dacă nu cumva exemplul acela prost nu a avut vreo legătură cu hotărîrea ei bruscă de a intra la mănăstirea călugărițelor salesiene 2) din Medellín. Din ziua aceea, Mercedes și cu mine am ajuns să ne inventăm un cod personal prin care ne înțelegeam fără să ne spunem nimic, și chiar
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
altul, presupus a le aduce un rating superior. Nu despre ce se întîmplă pe teren e vorba de obicei în articolele din ziare, în emisiunile de știri sau în talk-show-urile pe teme sportive, ci despre cu totul altceva, nu fără legătură cu sportul, dar, oricum am lua-o, avînd un caracter extrasportiv. Este fenomenul negativ cel mai alarmant pentru mine, spectator înrăit, care a iubit ani buni atmosfera stadioanelor și a sălilor de sport și pe care le-a abandonat nemaisuportînd
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje din anturajul lor, patroni de club, sponsori, funcționari ai federațiilor, proprietari de jucători (era să zic: de sclavi) (mă rog, procuratori, cum li se spune, probabil fără legătură cu Pilat, procuratorul Iudeii din vremea lui Christos). Îi vedem mult mai des pe ecran ori în pagini pe frații Becali și pe Dinel Staicu decît pe fotbaliști și antrenori. Ei sînt protagoniștii spectacolelor de presă. Ei le iau fața
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca unul care aparținea generației apuse, fără ca cei de astăzi să mai aibă o legătură vizibilă cu opera sa” (p. 182). Își încetează apariția revista „Familia”, după o activitate continuă de 42 de ani „fără zgomot, fără laude sau ocări” (p. 74), iar la scurtă vreme moare și Iosif Vulcan: „O zi în urma lui Hasdeu
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
reverendă? Sau dacă ciorapii gri de lână împletiți cu atâta grijă de sora dumneavoastră au fost înghițiți de replica vreunui cutremur din sudul Californiei? Familiarizat de catolicism cu dimensiunea metafizică a destinului sunt convinsă că v-ați întrebat ce tainică legătură vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele erupții ale vulcanului Hekla locuiește acum într-o baracă încropită în grabă și poartă una din reverendele dumneavoastră negre, acum decolorată. Sunt tot atâtea întrebări care duc către amețitoare sfere
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
speranța și iubirea) și virtuți cardinale (prudența, cumpătarea, dreptatea, tăria). Importanța primelor trei se vede și din faptul că una dintre lucrările lui Augustin este intitulată Enchiridion de fide, spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste trei virtuți o aflăm în Enchiridion, 8: „nici iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al vechiului ideal roman de virtute (uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul pământului (bonus agricola, bonus colonus) (praef. 2), dar nu insensibil la foloasele pecuniare ale negoțului și cămătăriei (praef. 1 și 3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios. Scurta
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este prezentată lista guvernatorilor cunoscuți ai Daciei (Fasti Daciae, p. 170-177). Ca o componentă a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des coperire - locuri de cult, 5.10. Temple, 5.11. Religia militarilor din Dacia în timpul Dinastiei Antoninilor, 5.12. Religia militarilor pe parcursul secolului III) și 6. Mobilitatea socială în cadrul armatei, mediul provincial și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar trebui să stea cu ochii pe tot ceea ce pare sau e în neregulă, are probleme cu oamenii săi care calcă legea. În SRI există se pare și la această oră persoane îndoielnice, șantajabile din cauza trecutului lor în Securitate. Ce legătură au astea cu terorismul? Pot trece de vameșii autohtoni nu numai persoane care vin să facă afaceri necurate în România, dar și inși care se ocupă de acțiuni teroriste. Odată ajunși în țară, aceștia pot scăpa cu ușurință de pieptenele
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
Florin Pintilie, directorul Arhivelor SRI (și, prin extensie, ale Securității). Dl. Pintilie, aflu dintr-un articol al lui Mihai Pelin, e istoric și a lucrat la Arhivele Statului, fiind angajat la începutul anilor ’90, la SRI. „N-am avut nici o legătură cu Securitatea”, a afirmat dl. Pintilie în emisiunea lui Hurezeanu și n-avem argumente să-l combatem. În schimb, ar fi util de aflat cum de un nou venit, un ageamiu, se presupune, în materie de servicii secrete, a fost
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și ascund legăturile cu fosta Securitate, darea în vileag a unor dosare în momente convenabile celor aflați la putere aruncă în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai fii impresionat de stupefianta lui siguranță de sine, când afirmă că
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
concepției. Cam așa stau lucrurile și cu Teoria relativității a lui Einstein, invocată în incitantul articol “Capcanele și magia absolutului” apărut în numărul 50/2003 al României literare, semnat de Gina Sebastian Alcalay. În pofida numelui, această teorie nu are nici o legătură cu relativitatea cunoașterii umane, cu imposibilitatea cunoașterii adevărului. În plus, chiar dacă am trece peste aceste considerente, unanim acceptate astăzi și ne-am ambiționa să deslușim idei generale de absolut și relativ cuprinse în respectiva teorie am fi descumpăniți. Fiindcă e
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
a dat Biserica (de toate cultele), printr-o nefericită osmoză a dogmei, din mistic în lumescul puterii și al bogăției. Personajele citate în articol sunt însă biete ființe legate mai mult de concret - deci de relativ - decât de absolut. Ce legătură are Baruch Goldstein, ori Bin Laden, cu absolutul? Nici chiar președintele Bush - citat de asemenea - nu poate pretinde vreo filiație față de noțiune, indiferent de nuanța ei. El doar afirmă că are dreptate, și chiar are, numai că dreptatea nu este
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
are dreptate, și chiar are, numai că dreptatea nu este același lucru cu adevărul, ba chiar se confundă foarte rar, după cum a remarcat un conațional celebru de-al președintelui. Încrâncenarea permanentă, ori conjuncturală a personajelor folosite ca exemplu, nu are legătură cu tema articolului. Nu poate fi bănuit absolutul că a dat dictatura și teroarea, după cum nimeni nu spune că relativul a dat anarhia. Poate doar, decadența... Pe de altă parte, tot ce s-a construit, în concret și în ideatic
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
alții contestați, precum și polemicile între autorii înșiși, cum este cea dintre Jules Verne și H.G. Wells. Citez o declarație drăguță a unui Jules Verne bosumflat: „Scrierile lui Wells nu se sprijină pe baze prea științifice. Într-adevăr nu există nici o legătură între operele sale și ale mele. Eu folosesc fizica. El inventează. Eu merg pe lună într-un obuz, eliberat printr-un tun. Aici nu există nici o invenție. El merge pe Marte într-o navă, pe care o construiește dintr-un
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Însemnările artificierului. După masă am dormit și m-am dus la Zamfira, cu succes (...)”. Urmează cele trei puncte de suspensie ațâțătoare. August se pare că este luna erotică a tânărului ofițer rus deplasat în Balcani. Se cunoaște virilitatea lui Tolstoi. Legătura lui mai spre bătrânețe, la Iasnaia-Poliana, cu o țărancă simplă însă inteligentă... Lamentările, cu scrisul, însoțite acum de acute crize erotice. 5 august. “M-am sculat devreme și m-am apucat imediat cu plăcere de scris. Am scris bine, pentru că
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
Iadviga Iurașek Profesorul Andrews era reprezentantul uneia dintre școlile psihologice foarte importante, foarte profunde, care avea în față viitorul. Ca aproape toate școlile de acest fel, își avea originea în psihanaliză, însă rupsese orice legătură cu aceasta, elaborând o metodă proprie, o teorie proprie, o istorie proprie, un stil propriu de viață, de visare, de educare a copiilor. Profesorul Andrews zbura acum în Polonia cu o geantă de cărți și o valiză de haine groase
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]