2,543 matches
-
desfășurarea activităților respective, cât și în ceea ce privește procedura de contestare a actelor de constatare și sancționare a contravențiilor în contextul dat, derogând de la cadrul general prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, fără ca prin această modalitate de legiferare să fie adusă atingere prevederilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate. ... 37. În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
astfel de conduite prin jurisprudența consacrată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, preluată ca atare de curțile de apel. Autorul excepției solicită Curții Constituționale să analizeze „conduita Consiliului U.N.B.R., a Barourilor și instanțelor de judecată față de actul de legiferare al Parlamentului, acesta din urmă materializat în art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995“, precum și consecințele de ordin constituțional ale acestei conduite decurgând din modul de interpretare și aplicare a normei legale criticate. 9. Curtea de
DECIZIA nr. 164 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288842]
-
nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18). Totodată, Curtea a reținut că, în procesul de legiferare, Parlamentul este suveran să adopte, prin vot, o anumită soluție legislativă, singura limitare a opțiunii sale constând în obligația respectării normelor și principiilor fundamentale, fără deci ca oportunitatea respectivei soluții legislative să poată constitui obiect al controlului de constituționalitate (a
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
cu modificările ulterioare, adresate Agenției de către persoane fizice sau juridice în domeniul de competență, în legătură cu activitatea Agenției; ... e) formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative aferente domeniului de competență aflate în procesul de legiferare; ... f) participă, după caz, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative incidente domeniului de activitate al Agenției; ... g) asigură la cerere, în domeniul de competență al serviciului, consultanță juridică de specialitate tuturor structurilor din cadrul Agenției; ... h
REGULAMENT din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288228]
-
fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. ... 18. Prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 23 martie 2021, paragrafele 37 și 38, Curtea a reținut că nulitatea actelor de constituire și de înregistrare
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
și nici nu este îndeplinită condiția privind dreapta și prealabila despăgubire; (ii) art. 47, deoarece, în contextul în care apare ca o măsură de protecție/asistență socială, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii, prin care se învederează că legiferarea este necesară în contextul în care debitorii - persoane fizice - din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituția de credit, aceasta nu poate fi dispusă decât de către stat pe propria cheltuială din bugetul său, iar
DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288686]
-
ca obiect interdicția organizării în același timp a două categorii distincte de alegeri, astfel că, în concordanță cu principiul constituțional al colaborării loiale, Guvernul nu putea să emită o astfel de ordonanță de urgență și să intervină în activitatea de legiferare decât cu încălcarea art. 1 alin. (4) și a art. 115 alin. (6) din Constituție. Se subliniază că o asemenea conduită instituțională reprezintă un precedent periculos pentru democrație. ... 5. Cu privire la încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, se
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
de drept a unor delegați în cadrul birourilor electorale pentru partidul REPER, drept care este consacrat de dispozițiile Legii nr. 33/2007, conduce la o restrângere a drepturilor electorale, încălcând art. 53 din Constituție. ... 15. Modalitatea prin care s-a ales legiferarea acestei chestiuni, respectiv prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență, reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 115 din Constituție. Modificările aduse reglementărilor privind instituții esențiale în procesul electoral, cum este și cazul birourilor electorale, și mai cu
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
761 din 17 decembrie 2014. ... 21. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal observă că, în preambulul ordonanței de urgență criticate, Guvernul a explicat urgența reglementării, precum și situațiile excepționale care impun o asemenea modalitate de legiferare, astfel că nu se încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție. Se mai apreciază că modificările legislative operate cu doar trei luni înainte de data alegerilor, ca urmare a organizării simultane a două tipuri de alegeri naționale, nu încalcă art.
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
European, care urmează să se desfășoare simultan. ... 26. În ceea ce privește urgența reglementării, Curtea Constituțională a arătat în jurisprudența sa că aceasta nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare (Decizia nr. 421 din 9 mai 2007). Esențial este că urgența reglementării apare atunci când o situație extraordinară determină necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
oportunitatea sau rațiunea reglementării (a se vedea, în mod similar, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 sau Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, paragraful 57, precitate). Curtea reține așadar, că urgența reglementării există atunci când mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar și în procedură de urgență, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesității de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanței de urgență, este singura soluție pentru evitarea unui
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
alegerilor pentru Parlamentul European și a celor locale la aceeași dată, nu se poate reține argumentul că prin adoptarea ordonanței de urgență criticate Guvernul a urmărit împiedicarea unei legi adoptate de Parlament să își producă efectele sau încălcarea atribuției de legiferare a Parlamentului. ... 59. Totodată, invocarea imposibilității adoptării ordonanței de urgență în considerarea faptului că în Senat a fost înregistrată (la data de 9 februarie 2024) o propunere legislativă potrivit căreia data alegerilor locale nu poate fi stabilită în aceeași zi
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, prin care a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condițiile în care acesta se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, „a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, sa încălcat competența Parlamentului de
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
de Curtea Constituțională din art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 12. Deși „textele constituționale nu stabilesc în mod expres exigențe privitoare la calitatea legislației“, Curtea Constituțională a României „a stabilit o serie de criterii ce trebuie respectate în activitatea de legiferare“ (Decizia nr. 106/2014). Curtea a precizat că, în baza art. 1 alin. (5) din Constituție, respectarea legilor este obligatorie, dar nu se poate pretinde subiectelor de drept să respecte acte normative care nu ar fi „clare, precise și predictibile“, întrucât
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
în sensul în care nu este reglementată situația în care sunt îndeplinite condițiile de strămutare față de ambele instanțe de același grad din circumscripția curții de apel, tind la completarea normelor legale criticate, ceea ce intră în sfera competenței de legiferare a legiuitorului. Așadar, aspectele invocate de autorul excepției vizează chestiuni ce țin de soluționarea cererii de strămutare de către instanța învestită cu soluționarea prezentei cauze și a cererii a cărei strămutare se solicită de autorul excepției, critici ce vizează interpretarea
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, în urma reluării procedurii legislative, legiuitorul ar fi trebuit să solicite, din nou, avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social. De altfel, legea contravine și considerentelor
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
la Dosarul nr. 1.438D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, în cadrul acestor proceduri de legiferare, legiuitorul operează cu termeni de drept comun, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Practic, termenul „manevră“ este folosit în corelare cu alți termeni din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288291]
-
această procedură. De asemenea, Curtea a subliniat că principiul legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție impune ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării, acestea fiind instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică (Decizia nr. 139/2019 sau Decizia nr. 29/2020). Totodată, învederează instanței că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
justificat Conform art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc, actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept“. În cuprinsul art. 13 lit. b) și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, când a reținut că, «în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
permanentizeze (aspect susținut atât de durata de aproape 2 ani scursă până în prezent sub imperiul unei „suspendări temporare“, cât și de perspectivele declarate public și de inițiativele autorităților legiuitoare primare și delegate), observându-se o tendință de translatare a legiferării interdicțiilor, de la interdicții corective la interdicții preventive, de la scopul de combatere a unei situații epidemiologice preexistente la scopul de prevenire a unei situații epidemiologice viitoare, nemaifiind respectată cerința ca măsurile să aibă un „caracter esențialmente temporar“ (impusă în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
evidențierea unor repere stabilite de Curtea Constituțională, repere care relevă importanța respectării, într-un stat de drept, a exigențelor de ordin procedural. Astfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 722/2020 este relevată importanța respectării exigențelor de ordin procedural în activitatea de legiferare, ca expresie a principiului legalității: 84. Curtea, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, paragraful 85, a subliniat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 32, când a reținut că, în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]