2,103 matches
-
numește Avocatul Poporului. CURS 10 Actele Parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. 1) Actele Parlamentului României A) Considerații generale. Categorii de acte Parlamentul, potrivit art. 61 alin. 1,<footnote (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. footnote> din Constituție, este „unica autoritate legiui toare a țării”. Voința parlamentului se exprimă nu numai prin lege, dar și prin alte acte sub denumiri specifice precum regulamente, hotărâri sau acte cu un caracter exclusiv politic. Actele parlamentului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef al statului este un monarh care ocupă tronul, fie prin alegerea pe viață, fie prin succesiune ereditară. Monarhiile sunt de două feluri: monarhia absolută (monarhul este unicul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare 1) Organizarea Parlamentului României Rolul și structura parlamentului Potrivit art. 61 din Constituția revizuită: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat”. Reprezentarea este opera poporului, deoarece poporul este cel care își trimite prin vot reprezentanții, identificați de partidele politice, în forumul legislativ al țării, pentru a gândi și a exprima voința
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de partidele politice, în forumul legislativ al țării, pentru a gândi și a exprima voința celor care le-au trasat sarcina de a fi senatori sau deputați. Tot din dispozițiile art. 61 rezultă calitatea parlamentului de a fi unica autoritate legiuitoare a țării. În unanimitate, doctrina a considerat că Parlamentul României deține un monopol legislativ, în sensul că nicio altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege. Dincolo de acest monopol legislativ al parlamentului, este necesar să observăm
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților); pot cere ca anumite ședințe ale Camerei să fie secrete (doar grupurile parlamentare din Camera Deputaților). 8) Comisiile parlamentare Rolul principal al corpurilor legiuitoare este de a delibera asupra problemelor care le sunt supuse spre adoptare ori spre deliberare. Dar, pentru aceasta, este necesară efectuarea prealabilă a unor lucrări pregătitoare de către organele specializate, care constă în examinarea inițiativelor, a amendamentelor propuse etc. Caracteristica comună
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
privind funcțiile parlamentului Orice parlament are în principal funcția de legiferare (adoptarea legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
numește Avocatul Poporului. CURS 10 Actele Parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. 1) Actele Parlamentului României A) Considerații generale. Categorii de acte Parlamentul, potrivit art. 61 alin. 1,<footnote (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. footnote> din Constituție, este „unica autoritate legiui toare a țării”. Voința parlamentului se exprimă nu numai prin lege, dar și prin alte acte sub denumiri specifice precum regulamente, hotărâri sau acte cu un caracter exclusiv politic. Actele parlamentului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
factor este saturat de variabilele care se referă la corupția în rândul unor categorii profesionale aflate în afara birocrației de stat și în afara structurilor politicului. Adesea, persoanele care fac parte din rândul „profesiunilor” joacă rolul de critici la adresa instanțelor conducătoare și legiuitoare: profesori, medici, ziariști. Al treilea factor poate fi numit factorul corupției în rândul societății sau, poate mai sugestiv, corupția în rândul oamenilor obișnuiți. Această configurație a reprezentării corupției dă seama de percepția intensității corupției în cele trei dimensiuni. Iată care
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de concurs între creditori va avea preferință cel a cărui creanță s-a născut în legătură cu masa patrimonială supusă urmăririi. Exercitarea în practică a dreptului de urmărire și a dreptului de preferință va genera dificultăți datorită insuficientei reglementări. În cazul PFA legiuitorul instituie un regim special în privința patrimoniului de afectațiune, a limitelor răspunderii PFA și a ordinii de urmărire a bunurilor acesteia. Bunurile care sunt utilizate de un comerciant pentru exercitarea profesiei sale sunt bunuri care nu pot fi urmărite de creditorii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de 25-30% în contractele civile și de 30-40% în cele comerciale în care caracterul lucrativ este mai pregnant. Potrivit altei opinii reducerea clauzei penale se va face la o limită rezonabilă eventual dublul valorii prejudiciului produs. În proiectul Codului civil legiuitorul roman a agreat și el drept criteriu valorea prejudiciului efectiv suferit de creditor, însă în forma finală a Codului, asa cum este în vigoare astăzi, a preferat drept element de referință prejudiciul previzibil. Limitele reevaluării judiciare a clauzei penale 275
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
privesc societățile comerciale în general există numeroase directive aplicabile doar anumitor tipuri de societăți. 4 Este cunoscut că o directivă nu este direct aplicabilă în dreptul intern ci trebuie transpusă prin încorporarea ei într-un act normativ ce emană de la puterea legiuitoare națională. 5 C. Gheorghe, Drept comercial comunitar, Ed. C.H. Beck, București, 2009, p. 66. 6 Pentru detalii a se vedea și A. Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, Ed. Universul Juridic, București, 2005, pp. 111, 120. 7 A se vedea, M.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acestui factor. Ideea de bază pe care se sprijină societatea modernă e desigur aceea care, stipulând separația puterilor în stat, previne posibilitatea de a se ajunge la absolutism, dictatură, tiranie. Definirea precisă a competențelor și controlul mutual fac ca puterea legiuitoare, cea judecătorească și cea executivă să se armonizeze reciproc, asigurând un exercițiu cât mai deplin al drepturilor fiecărui cetățean. Problema e, în orice sistem democratic, ca nimeni să nu dețină atâta putere încât aceasta să poată ajunge discreționară, absolută. E
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fi membru al Adunării Deputaților trebuia să practici o ocupație în una dintre cele trei categorii: “agricultură și muncă manuală“; “comerț și industrie”, “ocupațiuni intelectuale”. Spre deosebire de cea din 1923, Constituția din 1938 nu mai prevedea alegerea corpului electoral al adunărilor legiuitoare prin vot universal, egal, direct obilgatoriu și secret ci doar prin “vot secret, obligatoriu și exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscripții care să asigure reprezentarea felului de îndeletnicire a alegătorilor” (articolul 61), fapt care reprezenta o restrângere a sferei celor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea de la 4 aprilie 1877, (data încheierii convenției româno ruse), până la 30 aprilie 1877, (data votării de către Corpurile legiuitoare a ruperii legăturilor cu Poarta), care se poate divide în: a. etapa de la 4 aprilie 1877, până la votarea convenției de către Parlament la 16/28 aprilie 1877; b. de la această dată până la 9/21 mai 1877. 2. A doua etapă durează
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie, că cererea guvernului otoman este de natură prea gravă, spre a putea guvernul român să-și ia răspunderea de a se pronunța. Corpurile legiuitoare, au dreptul să decidă dacă România va lua parte la război și 18 că ele vor fi convocate la 14/16 aprilie. România nu numai că nu mai avea nici un sprijin, Franța nu mai reprezenta autoritatea de altădată, iar orientarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
văd în Turcia un punct de întâlnire al tuturor rivalilor Constantinopolului, un punct al echilibrului european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în 1902, apare și lucrarea lui D. N. Popescu, Istoria războiului româno-rusoturc, care oglindește întreaga activitate diplomatică a lui Kogălniceanu, desfășurată pentru obținerea independenței. De când există regimul parlamentar în România - spune autorul - n-au avut loc în sânul corpurilor noastre legiuitoare ședințe mai importante ca cele ținute două nopți consecutive 16 și 17 aprilie în Cameră și în Senat, nopți în care se dezbăteau și se votă convenția din 4 aprilie. Opoziția fu crâncenă dar mulțumită convingătoarei voci a lui 23
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rămânea să fie recunoscută la pacea viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aprilie semnează împreună cu Stuart convenția prin care era asigurată armatei ruse „libera trecere prin teritoriul României”. La 12 aprilie Rusia a declarat război Turciei și armata rusă și-a început marșul spre Dunăre prin teritoriul României. În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie că cererea guvernului otoman este de naturo prea 59 gravă. I se aduse la cunoștință că numai corpurile legiuitoare au dreptul să decidă, dacă România să ia parte la război, și că ele vor fi convocate la 14-16 aprilie. În lucrarea, Istorici români și străini despre războiul de independență Mihail Kogălniceanu este prezentat înștiințând cabinetele din Petersburg, Viena, Berlin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
își exercita atribuțiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative , militare și executive. Deși sistemul de guvernare era reprezentativ, în practica politică puterea executivă avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc manifestări antidinastice, Carol a căutat să impună o domnie autoritară cu acordul Puterilor Garante și al conservatorilor. Anii 1878 - 1881 au însemnat consolidarea dinastiei: în sept. 1878, Parlamentul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Națională de la Alba Iulia, ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919-1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și pentru totdeauna de protecția austro-ungară la care am aparținut până acum și mă supun legilor și regulamentelor României”. Documentul a fost autentificat la judecătoria Ocolului I București, fiind sancționat în același an. Doi ani mai târziu, în urma hotărârii Corpurilor legiuitoare, lui Alexandru Lapedatu i-a fost recunoscută cetățenia română 14. Odată cu renunțarea la neutralitate și cu intrarea României la 4/17 august 1916 în războiul mondial, alături de gruparea Antantei, Alexandru Lapedatu a fost mobilizat la Serviciul de Supraveghere a Știrilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]