2,434 matches
-
de recunoștință al ucenicilor venerabilului dascăl care a fost Episcopul Roman, spunând între altele următoarele: S-a împlinit un an de când ochii întemeietorului acestei eparhii, ochii aceia senini ca albastrul cerului s-au închis, iar trupul lui trudit zace sub lespedea acestei catedrale. Noi, fiii lui duhovnicești și ucenicii lui, am încercat atunci o mare durere. A trebuit să treacă un timp până să ne împăcăm și să acceptăm cu resemnare pierderea. Am dat vremii un tribut de un an pentru ca
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
nedrept și pretimpuriu, la numai șaizeci și doi de ani, pe 20 iulie 1927, a fost așezat dincolo de zăbranicul timpului, spre a coborî în necropola regală a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, și a urca în viața istoriei. Împietresc vorbele la lespedea așezată deasupra sa, astăzi, la trecerea aproape unui veac de atunci. Ele spun despre fapte, încet și adevărat. Vorbele tari de azi, nu triumfă cât ale blândului Rege, al cărui gând a fost o împărtășire a simțurilor românești, fără a
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
încă nu avusesem relații sexuale cu Suzana, până în acel moment. Revenisem de pe munte, obosiți, însă satisfăcuți de ceea ce văzusem. Fusese ceva deosebit și special. Traseele spre cabanele de munte erau pline de turiști și indicatoare de orientare, cu scări din lespezi din beton sau plăci din piatră brută și balustrade cu mână curentă solid consolidată, montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Gurău Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-asteapta iarbă de acasa m-asteapta codrul înverzit m-asteapta dragii mei prieteni, cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să-l mai străbat să-mi mai revăd din dragii dascăli, ce să fiu om, m-au învățat. Și orice pas
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
la îndemână, poți pescui în locuri special amenajate, te cațeri pe stânci care aici în America, în afara celor de la ocean care sunt țuguiate, cu forme ascuțite, necizelate, cele din zonele premontane sunt îndeobște șlefuite, rotunjite, cele de prundiș au forma lespezilor din grohotișurile și bolovănișurilor din regiunile noastre hidrografice și montane, parcă aici vântul ar bate într-un vârtej circular perpetuu de poate da la iveală astfel de muchii inofensive, cu neteziri fără colți sau tăișuri necioplite, așa că și dacă ai
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Acasa > Orizont > Portret > EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ȘI OROAREA DE A MURI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 153 din 02 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De Andrei Oișteanu Cum comemorăm un scriitor clasic? Șlefuindu-i lespedea de pe mormânt? Lăcrimând patetic la poalele monumentului? (Re)citând nostalgic câteva clișee uzate și abuzate? Sau încercând să aflăm mai multe despre viața și opera lui, despre speranțele și nefericirile lui, despre eventualele lui traume și despre modul cum a
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci aceasta privi, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai la porcării ți-e gândul! Păi, nu din cauza voastră toată Africa e plină de SIDA și de Ebola? De unde
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
de lumină strălucitoare, pe care a recunoscut-o ca fiind aceeași din deplasările obsedante pe care le mai avusese. Recunoștea întregul traseu. Când imensitatea luminii a scăzut și zborul rotit a încetat, a revenit la deplasarea firească, pe picioare. Aceleași lespezi de piatră netedă i-au purtat pașii până în platoul muntos acoperit de iarbă și străjuit de conifere ce urcau până departe și, parcă mai repede decât în altă călătorie, unde s-a oprit pentru a-și verifica echipamentul de alpinist
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
lui mesteca gândurile creierului secat de nevoi. Obosit de a se mai lupta cu boala, care îi răpusese din greu trupul încă viguros, omul simți cum totul se învârte în jurul lui și căzu pe trotuar cu capul sprijinit de o lespede. Nu mișca, privea doar cum mașinile luxoase, ce îi treceau prin fața ochilor împăienjeniți de durere, îl luminau cu farurile lor orbitoare, nesinchisindu-se nicicum să staționeze o clipă și unde din dreptul geamului coborât să îl întrebe ce are. Nici
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
în picioare, privind în ochii pașei. Pe sub sprâncene, Schender încuviință să-i slobozească mâna. Doamna își prinse bogatul păr, îl împleti și, tăindu-l, chemă un boier din rând: - Am rugămintea, vornice Ureche, ca această cosiță să o așezați pe lespedea de mormânt a soțului meu, Eremia Vodă, la mănăstirea Suceviței. Boierul luă fuiorul de păr castaniu al doamnei sale, reintrând în mijlocul celor ce o priveau cu ochii înlăcrimați. Ea înmână pumnalul soldatului, își sărută fiii pe frunte privind tăcută drumul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Toate Articolele Autorului Romanul IUBIRILE UNUI PESCAR CAP. 7 - SUZANA Revenisem de pe munte, obosiți, însă satisfăcuți de ceea ce văzusem. Fusese ceva deosebit și special. Traseele spre cabanele de munte erau pline de turiști și indicatoare de orientare, cu scări din lespezi din beton sau plăci din piatră brută și balustrade cu mână curentă solid consolidată, montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ca inima mea să fie adusă și așezată în Stella Maris, biserica ce am clădit-o la marginea mării... Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeș, lângă iubitul meu soț, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie așezată sub lespezile bisericii ce am zidit-o. În decursul unei lungi vieți, atâția au venit la inima Mea, încât moartă chiar, aș dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria și bucuria... Vreau să
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
eparhial, mitropolitul Nicolae Bălan rostea următoarele cuvinte: „Iată vestesc vouă bucurie mare, care s-a făcut la tot poporul român drept credincios din ținutul Bihorului, că vechea episcopie din Oradea Mare, pe care uneltirile dușmanului au îngropat-o cu grele lespezi... timp de 225 de ani, astăzi a rupt pecețile și învie din nou la lumina soarelui liberății noastre naționale! Părinții voștri au dorit să vadă ziua aceasta, dar n-au putut-o vedea...” Instalarea solemnă a avut loc în catedrala
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
unire a țărilor dacoromânești. Din ordinul generalului habsburgic Basta, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia și înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului și Moldovei." Revenind in vremurile noastre, constatăm următoarele: Complotul terorist, internațional, politico-militar, sîngeros, reușit, pus
REÎNTREGITORUL DACIEI de GEO STROE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349443_a_350772]
-
țară și neam” (cf. Doamne, stii tu?!). Un Poet vizionar, profund orfic și cu vizualizări diafano-serafice - EUGEN AXINTE, Brașov/ROMÂNIA: “Te uita! - Rostirea cenușii s-alege/în somn plutesc heralzii nuferi//e timpul să dăm ascultare/tăcerii ce zace pe lespedea sura” (cf. Sub punțile veghei). Lirism modern “așternut” (pe pagina) și imagini tradiționalist-“gândiriste”, la domnul VICTOR BURDE, Albă Iulia/ROMÂNIA: “Azi oapte, Te-am vizitat Doamne,/fără să te anunț!/M-au furat visul și clipă de rugăciune/( ... )Port
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
Mare poruncise corabie cu vele și tichie de mărgăritar de cea mai bună calitate pentru zilele dalbe încercuite pe calendar Menestrelul cel Orb, înfășat în hârtie, din ghereta albastră de la intrare culegea încet, încet, din stiva orelor-muncă, praful sudat pe lespezi lunare - le aduna din ochi, le măsura alene în grămăjoare tăcute din prund și nisipuri cufundate-n ape Ziua se prefăcea în noapte și noaptea în zi Luna stârnea valea cu lumina-i difuză Buruieni rânjeau pe cărări fără capăt
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
muntelui, cu o viteză uimitoare că am crezut că mă azvârle pe stânci sau în mare, dar s-a oprit în dreptul unei grote, a unei peșteri acoperită cu bolovani. Am intrat în ea și acolo am văzut lungite pe niște lespezi trupurile neputrezite și urât mirositoare ale unor călugări care au greșit față de Maica Domnului și pentru care au primit pedeapsa puroierii veșnice. - Scrie povestea lor - mi-a spus. Este despre cei care nu merită nicio iertare. Și mi-a povestit
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copiii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
și dându-i crucea, în acest fel a început Drumul Crucii Mântuitorului, despre care vom vorbi în continuare. Mai trebuie precizat faptul că ruinele Pretoriului Roman sunt răspândite în Ierusalimul de azi în trei mănăstiri creștine diferite. O parte din lespezile cu care era pardosită curtea Pretoriului, cunoscută sub denumirea de lithostratos (pardosit cu pietre - Ioan 19, 13), se păstrează în mănăstirea franciscană Ecce Homo (Iată Omul). O altă parte a lithostratos-ului cuprinde rezervoarele subterane, construite pentru necesitățile Templului Iudaic și
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
ruine filozoful cetății și îmbrățișă o coloană de marmură rece, a stat acolo zile întregi vorbind plăpândelor ziduri, perora prin terme mulțimii curioase de efebi, dintr-un sarcofag de granit veneau ecouri din stela înecatului într-un târziu, adulmecând pe lespezi lângă el, un corb bătrân îi mirosea hoitul. miercuri, 14 mai 2014 Referință Bibliografică: filozoful / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
FILOZOFUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349881_a_351210]
-
încă nu avusesem relații sexuale cu Suzana, până în acel moment. Revenisem de pe munte, obosiți, însă satisfăcuți de ceea ce văzusem. Fusese ceva deosebit și special. Traseele spre cabanele de munte erau pline de turiști și indicatoare de orientare, cu scări din lespezi din beton sau plăci din piatră brută și balustrade cu mână curentă[vi]solid consolidată, montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Voievod precum și câteva referințe cu privirea la întemeierea Râmnicului Altfel spus, Domnitorul Mircea cel Bătrân este ctitorul Mănăstirii Cozia, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri de pe valea Moraviei, din Serbia, după modelul bisericii sârbești de la Kruševac, din piatră de Albești, între anii 1386-1388. Construită în stil trilobat, bogat ornamentată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Padova n-ar fi sunat singure la moartea Sf.-ului Anton, n-ar fi avut puterea să șteargă fără radiera păcatele scrise pe o foaie de o femeie și n-ar fi putut să facă semnul cruci cu degetul pe lespedea de marmură că și când aceasta ar fi fost de ceară; Ignatiu de Loyala n-ar fi levitat chiar și de n-ar fi fost mereu în rugăciune găsit în acea poziție cu capul plecat (de unde și acea cruce doar
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
nu ne mai cunoaște” și, mai departe: „Ne regăsim iubito amândoi // Nerăbdători spre a ne recunoaște // Și ne spălăm păcatele prin ploi // Cu care speranța iarăși va renaște // Când: „Ne cheamă vara într-un anume loc // Pe prundul unde-o lespede bolnavă // Își zvântă trupul albicios la foc // Se coc în sâmburi de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]