878 matches
-
o treime din voturi. Mai mult de 40% din alegători s-au decis în timpul ultimei săptămâni sau chiar în ziua alegerilor. Alegerile au reprezentat un moment extrem de important pentru partidul democrat, care a subliniat profesionalizarea și sprijinul său pentru industria letonă. Partidul populist și antielitist, Mișcarea Populară pentru Letonia (Partidul Siegerist) a obținut 18 mandate. Letonia pare a avea bază socială necesară pentru social-democrație. Există mulți săraci în țară care în mod automat așteptau ca statul să-i ajute. Partidele social-democrate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
succesul social democraților la alegerile celei de-a șaptea Saeima și la alegerile ulterioare municipale de Riga ca și pierderea neasteptată a reprezentării în parlament la alegerile celei de a opta Saeima în 2002, au fost fenomene obișnuite în politica letonă. 6. Concluzii Primul punct de menționat este numărul mare de partide politice. Este un semn încurajator de vitalitate politică și de o dorință de a participa la viața politică. Daca luăm în considerare structura socială, se pot observa categorii puternic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
îndeplinite. Citesc la 19.30, împreună cu poetul leton Maris Caklais, în Café de la Mairie. Maris, care este trecut de cincizeci, îmi spune că are mulți cunoscuți printre scriitorii basarabeni. Pe Grigore Vieru și pe Victor Teleucă i-a tradus în letonă. Îmi propune să reluăm relațiile literare dintre Moldova și Letonia, poate pe linia PEN Clubului. Mă asigură că nu regretă deloc vremurile sovietice, dar crede că e păcat să se piardă o tradiție frumoasă, care făcea să ne cunoaștem mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după prestația ei de la Madrid, când a încercat să le dea ucrainenilor și georgienilor niște lecții de „cosmopolitism sovietic”, și asta numai pentru a avea o părere deosebită de a lor. Sper, totuși, să ne împrietenim de aici încolo. Alături de letonă, vizavi de mine, e frumoasa nemțoaică Felicitas Hoppe. Ea va fi aleasă, alături de Jessica Falzoi, drept doamna căreia „cavalerii” polonezi îi vor închina victoria în turnirul ce va urma. E pusă în mișcare o întreagă recuzită de epocă: platoșe, coifuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la Riga s-au născut mai multe celebrități mondiale: cineastul Serghei Eisenstein, Isaiah Berlin - father of the history of ideas (părinte al istoriei ideilor), celebrul balerin Mihail Barîșnikov... Primii doi au case memoriale pe strada Albert, artera principală a capitalei letone. Poartă numele unui cruciat german care a cucerit Riga, dar a și construit orașul. Nu toți au însă norocul unor asemenea cotropitori. VITALIE CIOBANU: Riga mă surprinde cu alura ei de metropolă, ceea ce nu pot spune despre celelalte două capitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe lângă sediul televiziunii asaltate de trupele OMON, pe vremea perestroikăi târzii a lui Gorbaciov, când letonii și-au cerut independența. O placă comemorativă descrie pe scurt evenimentele și dă lista victimelor. Casa-muzeu „Janis Rainis“, cel mai cunoscut scriitor al literaturii letone, declarat „Omul secolului XX în Letonia”. Foarte impresionant Muzeul Ocupației Letoniei - 1940-1991, fondat în 1993 și amplasat lângă Casa Capetelor Negre - denumirea istorică a vechii primării. Un edificiu rectangular, care administrează memoria recentă a letonilor într-o manieră apropiată locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
multe organizații: Federația mondială a letonilor liberi, Asociația letonilor americani etc. Muzeul este organizat pe standuri în zig zag, cu fotografii, obiecte de uz ale deportaților, materiale de arhivă computerizate, înregistrări audio și video, o întreagă bibliotecă în patru limbi: letonă, engleză, germană și rusă. Discut cu o tânără angajată a muzeului, Danute Dra. „Prezentăm și ocupația fascistă, pentru a nu fi învinuiți de ruși că îi criticăm unilateral, că suntem intoleranți cu ei, chiar dacă răul pe care ni l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
despre poezia română, din care el și Maria au tradus autori importanți. Leons face pe loc și translarea în română, ca să înțelegem ce spune. Apoi, ne vine rândul la lectură. Am surpriza să constat că mi s-a tradus în letonă fragmentul de roman pe care îl trimisesem într-o primă fază și la care renunțasem, și nu Zilele după Oreste. Dar îmi asum inconvenientul, ajutat de Briedis. Publicul - destul de sceptic și reținut la început - ne asaltează cu întrebări. Mai sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
largă circulație. A venit și Gheorghe Tofan, împreună cu un prieten al său, moldovean și el. Facem o poză comună - toți basarabenii, inclusiv Maria. Tofan e originar din Fălești. A fost angajat al Portului din Riga, s-a căsătorit cu o letonă și a rămas aici. În Riga locuiesc vreo 5.000 de basarabeni. Unii dintre ei, foarte bogați. Nu le pasă de Asociație. Regretă doar că vor călători tot mai greu spre Basarabia și România din cauza vizelor pe care vor trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să merg cu gândurile prea departe în legătură cu actualul președinte al Asociației moldo-letone. Îmi pare totuși un om cumsecade și dornic de comunicare. Tot de la Gheorghe Tofan aflu că în Letonia sunt trei categorii de criterii pentru străini în ce privește cunoașterea limbii letone, cunoaștere care este obligatorie. Gradul 3, cel mai scăzut, îți permite să fii portar undeva. Gradul 2 - să lucrezi într-o fabrică. Gradul 1 - să ocupi funcții publice, dar cu o condiție - să ai cetățenie letonă. În 2001, aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
străini în ce privește cunoașterea limbii letone, cunoaștere care este obligatorie. Gradul 3, cel mai scăzut, îți permite să fii portar undeva. Gradul 2 - să lucrezi într-o fabrică. Gradul 1 - să ocupi funcții publice, dar cu o condiție - să ai cetățenie letonă. În 2001, aceste condiții se vor înăspri și mai mult. Un ziar rusesc care apare la Riga, din care citisem ieri niște articole, pare să confirme aceste realități: publică anunțuri pentru „ne-cetățeni”, care adună semnături în favoarea nu știu căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de mult mi-ar fi surâs o ieșire în larg pe o asemenea vreme. Suntem într-un loc izolat, marea își rostogolește valurile furioasă, sub un cer de ametist, prevestitor de furtună. Vântul puternic și rece umflă balonzaidele prietenelor noastre letone și umbrelele deschise în așteptarea ploii, care poate reîncepe în orice moment. În dreapta, pe un promontoriu, zăresc un turn înalt cu far, acum stins, martorul tăcut al unor nesfârșite despărțiri, și, nu știu de ce, mă gândesc la Casablanca. Alături, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
avizat, pentru că fredonează la multe dintre cântecele interpretate de poet... La recitalul scriitorilor din Literatur Express au succes, mai ales, ucrainenii, Yurij Andruchowysch, în primul rând, originar din Ivano-Frankovsk, excelent vorbitor de poloneză, care este aclamat la scenă deschisă. Poeta letonă Amanda Aizpuriete, tradusă în Occident și obișnuită cu asemenea spectacole, mi se pare ușor intimidată și, ghinion, are și o mică problemă cu sonorizarea, cu microfonul. Andrei Bodiu, singurul dintre români implicat în program, se prezintă destul de bine... Citește două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai vechi și mai noi, despre care ni s-a vorbit ca despre niște locașuri fondatoare ale națiunii lituaniene. Ori cum am fost primiți la Riga cu o formație folclorică, ce ne-a cântat, și la plecare, aceleași cântece populare letone. Totul făcea parte dintr-un show simbolic cu funcție legitimatoare a unei colectivități de curând regăsite. Dorința de a se prezenta străinilor la acest nivel, exponențial-național, coabitează în aceste țări cu ideea unității europene. Ele își reclădesc identitatea națională, grav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
găsi în librării. Acțiunile culturale de felul acesta nu aduc absolut nimic. Însă asemenea lucruri nu se întâmplă numai în România. Am văzut și acum, când am trecut prin țările baltice, în Letonia de exemplu, cărți de poezie traduse din letonă în germană. Trebuie să spun că într-o germană oribilă, după ureche. E penibil, pur și simplu. Asemenea lucruri trebuie evitate. Mai bine mai puține traduceri, dar calitative și cu un oarecare impact la public. - Richard, îți mulțumesc mult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sau de guvern care au absentat de la summit-ul de lansare de la Praga. Cu trei excepții, Irlanda, Luxemburg și Spania, toți șefii de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii au participat la summit-ul organizat de președinția letona a Consiliului. În ciuda acestei mobilizări simbolice încurajatoare, deciziile luate la Riga, demersurile ulterioare și evoluțiile din vecinătatea orientala nu sunt de natură să risipească incertitudinile referitoare la profunzimea angajamentului Uniunii Europene în Europa de Est și la capacitatea Uniunii de a europeniza
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
6. "Oglinda literară"598 În introducerea articolului Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană" este amintită cartea L'agnelle voyante - Mioara năzdrăvană, carte care cuprinde traduceri ale baladei Miorița în "latină, italiană, spaniolă, portugheză, franceză, engleză, germană, poloneză, cehă, slovenă, maghiară, finlandeză, letonă, greacă, bulgară și esperanto"599. Subiectul Mioriței este reluat în numărul din iunie de către Mariana Vicky Vârtosu. Aici se menționează că varianta finlandeză a fost tradusă de către Pirjo Thorel 600. În numărul din august 2008 este publicată o scurtă biografie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Luminița Voina-Răuț Inga Abele, născută în Riga în 1972, este considerată în momentul de față una dintre cele mai puternice voci ale literaturii letone. Poetă, prozatoare, dramaturg de succes, ea obține de două ori Premiul Anual de Literatură, cel mai prestigios premiu literar din Letonia. Din creația ei, menționez romanele: Focul nu te va trezi (2001), Fluxul (2008), volumul de versuri Pragmaticul nopții (2000
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Leo Butnaru S-A NĂSCUT în anul 1949.A studiat Filologia la Universitatea Letonă (1968-1970), apoi Filologia Română si Spaniolă la Universitatea din Chișinău (1972-1974), iar între 19771979 a audiat cursuri la Institutul de literatură „Gorki" din Moscova. Poet, prozator, eseist, publicist și critic literar, traducător din latină, engleză și, în mod special, din
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
Doinaș, G. Naum, I. Mălăncioiu, M. Dinescu, M. Sorescu), precum și nenumarate publicații în presa periodică. Este asistat, dar și... „concurat" de soția sa, Maria Briede-Macovei, născută în Siberia din români basarabeni deportați, ea însăși poetă, eseistă, traducătoare din română în letonă și de fiul lor Adrians Briedis-Macovei care deja a scris și o piesă despre aventurile lui Păcală, în prezent documentându-se pentru o alta, al cărui protagonist va fi Vlad Țepeș (Dracula). Poemele, din cartea pe care sper să i-
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
formate din Partidul Verzilor- al cărui membru este încă de la înființare, în ianuarie 1990- și Partidul Fermierilor. Până în 2004 a îndeplinit diverse funcții în cadrul comisiilor - economică, protecția mediului, agricultură, probleme de afaceri externe. De asemenea, a fost membru al delegației letone la Adunarea Țărilor Baltice. Din 9 martie 2004 a fost desemnat prim-ministru al Letoniei, devenind astfel primul premier din partea Verzilor din lume. Numirea lui a avut loc după demisia predecesorului său, Einars Repse- care s-a produs cu numai
Agenda2004-14-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282269_a_283598]
-
politicianul săptămânii Einars Repse, premierul Letoniei Este născut în 9 decembrie 1961. A absolvit facultatea de fizică și matematică. S-a numărat printre fondatorii Mișcării Letone de Independență Națională, care s-a asociat cu Frontul Popular din Letonia. În septembrie 1991 a fost desemnat guvernator al Băncii Centrale a Letoniei. În august 2001 și-a anunțat decizia de a reintra în politică și de a-și
Agenda2004-6-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282045_a_283374]
-
atît pentru decorurile de la "Platonov" de Cehov (la Tallinna Linnateater, în 1995) cît și în fața celor de la "Damă de Pică" de Puskin. Combinația între îndrăzneala și respectul pentru tradiție, fiind, în acest caz perfect armonizat. Aceeași emoție la secțiunea rusă, letona, lithuaniană, bielorusa, braziliană și catalana... sau la cea tematica poloneză care a fost consacrată lui Stanislaw Wyspianski și Tadeusz Kantor, doi artiști din Cracovia care au influențat în mod esențial artă teatrală a începutului de secol. Și dacă, trecînd de
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
la Editura L’Archange Minotaure. Inga mi-a povestit viața ei. A studiat inițial biologia, a locuit la țară, crescând și dresând cai, a făcut un copil, apoi a divorțat, a revenit la Riga unde a urmat dramaturgia la Academia Letonă pentru Cultură. Piesa Cerbii negri i-a adus consacrarea. Au urmat povestirile, poeziile, piesele de teatru Iarba de fier și Iasomia. Piesele i s-au jucat pe câteva scene din Europa. A avut noroc cu doi traducători de excepție în
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
scene din Europa. A avut noroc cu doi traducători de excepție în limba franceză, Gita Grinberga, absolventă de filologie germană și franceză (care a tradus și Janis Ezerins) și Henri Manantaud, doctor în știința limbajului și șeful Catedrei de Studii letone la Paris. Acum ce face, o întreb, din ce trăiește? Nu trăiesc, zice, exist. Câteodată oamenii mă citesc și-mi propun să-mi traducă textele, așa cum ai făcut tu. Anul trecut m-a contactat o editură franceză pentru traducerea romanului
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]