1,939 matches
-
frappait par le nombril qu'il leur faisait sortir les tripes. Es autres, parmi les couillens, perçait le boyau culier. Croyez que c'était le plus horrible spectacle qu'on vit onques" (cf. Rabelais [2010]; am renunțat la adnotările privind lexicul și sintagmele "tehnice", unele creații ale autorului, adesea câte 3-4 pe un singur rând! Evidențierile prin italice ne aparțin). Să ne reamintim că, în afara faptului că respectiva operă a lui Rabelais, antiscolastică și anticlericală, a fost în repetate rânduri interzisă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Facultatea de Litere, p. 4572; Dumistrăcel et alii 2011 = Stelian Dumistrăcel, Luminița Botoșineanu, Oana Cenac, Variație diastratică și variație diafazică în comunicarea specializată: paliere terminologice. Spațiul discursiv al publicațiilor de instruire și educație medico-sanitară, în "Lexic comun lexic specializat. Frazeologie, Stilistică, Traductologie", fasc. XXIV, anul IV, nr. 2(6), Galați, Editura Europlus, p. 233-258. Micu 2009 = Dumitru Micu, Vasile Voiculescu, în [Academia Română], Dicționarul general al literaturii române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Alecsandri" din Bacău, Facultatea de Litere, p. 4572; Dumistrăcel et alii 2011 = Stelian Dumistrăcel, Luminița Botoșineanu, Oana Cenac, Variație diastratică și variație diafazică în comunicarea specializată: paliere terminologice. Spațiul discursiv al publicațiilor de instruire și educație medico-sanitară, în "Lexic comun lexic specializat. Frazeologie, Stilistică, Traductologie", fasc. XXIV, anul IV, nr. 2(6), Galați, Editura Europlus, p. 233-258. Micu 2009 = Dumitru Micu, Vasile Voiculescu, în [Academia Română], Dicționarul general al literaturii române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 381-392; Papadima
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
până atunci în limba română, se caracterizează printr-o bogăție lexicală uluitoare, în cea mai mare parte neexplorată. Cei care nu cunosc textul nu își pot imagina cît de diverse și de dificile sunt sarcinile editorilor. Studiul științific detaliat al lexicului Ms. 45 în ansamblul său este una din sarcinile pe care ni le-am asumat în cadrul unui proiect filologic aflat în faza de finalizare 117. Cum se va putea vedea și din cele exemplul de hapax legomenon biblic pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a abaterilor, erorilor sau greșelilor încă din faza de concepție și proiectare-dezvoltare a produsului a fost conceptualizată sub denumirea de HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points sau Analiza Riscurilor și Controlul Punctelor Critice). Adoptată inclusiv în țările care evită încărcarea lexicului cu termeni anglo-saxoni nedoriți, denumirea HACCP a devenit un termen consacrat pe plan mondial în limbajul științific și tehnic curent. Sistemul HACCP presupune patru faze: identificarea riscurilor; evaluarea și ierarhizarea acestora; determinarea punctelor critice; alegerea obțiunilor de control ale punctelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
operele literare și filosofice la nivelul profund al scriiturii. În acest sens putem înțelege, pe de o parte, scriitura la Roland Barthes ca pe un "act de solidaritate istorică" și, pe de altă parte, situarea ei între "limbă și stil". Lexicul este un dat cu care trebuie să lucreze scriitorul; prin procesele de formare a propozițiilor și frazelor va rezulta un text care are drept strat de adâncime scriitura, iar ca strat vizibil, personalizat, stilul. Schimbarea percepției în legătură cu termenul de discurs
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
23 August 1944 a venit tăvălugul modernizator sovietic. Nici unul din imperii nu a reușit să distrugă toate tradițiile și obiceiurile identitare, dar le-au stânjenit mult. Originea daco-romană și limba română și aromână fixată într-o gramatică savantă și un lexic inovator susțin un popor și o populație rezultate din ultimele cuceriri romane din nordul și sudul Danubiului. A doua modernizare a României, decisă cu multe ezitări în anii 1990, a trecut o vreme prin presiunile străzii. De la vechea doctrină politică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în cele trei provincii medievale românești încă pe vremea bizantinilor, dar islamizarea nu a reușit în aceeași măsură ca în Balcani. Întrucât și influențele etno-lingvistice ale rușilor, austriecilor și maghiarilor cuceritori au fost reduse, limba română nu și-a schimbat lexicul și sintaxa latină de bază. Astfel încât, rămânând o limbă dificilă pentru majoritatea vecinilor estici, iar după 2007 și pentru germani ori olandezi, integrarea europeană suferă. Românii îndemânatici însă sunt căutați pretutindeni, fiindcă numărul lor scade după desființarea școlilor profesionale. Timp
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și de roman", iar la nivelul cel mai de jos "idoli". De aici, reintrarea în drepturi a teologicului într-o viziune mai largă: "de-a nu disprețui nimic din cultură, de a nu tăia cu aroganță Știința despre Om de lexicul cotidian sau de cântarea ori plânsul oamenilor"; (13, p. 247) "să nu confundăm căutarea "științifică" a Omului cu rumorile atât de poluante în Occidentul nostru Extrem ale politicienilor și jurnaliștilor"; (Ibid.) să reluăm sfatul lui Don Miguel (cf. M. de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de simulacre și si-mulări și de rezultatul combinării a cinci activități tipice consumului (cumpărăturile, cina în oraș, distracția, educația și cultura). Potrivit lui Ritzer și lui Hannigan, convergența sistemelor de activitate de consum a influențat formarea unor termeni hibrizi în lexicul referitor la industria vânzărilor, cum ar fi shoppertainment, termen-umbrelă alcătuit din shopping și entertainment (cumpărături și distracție, referitoare în general la tipul de amuzament oferit de mall-uri), eatertainment, termen format din eating și entertainment (mâncare și distracție, în locuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în anii '60, am publicat acel dicționar de argou, cât o cărămidă de mare. Chiar, mai e valabil acel dicționar? Vreau să spun, se demonetizează și termenii de argou? Există conceptul de "arhaism" în argou? Se demonetizează, dar rămân în lexicul pasiv, exact cum se întâmplă în limba normativă. Aici, marele cunoscător de bibileală al limbilor normative pasive și popular argotice pasive este Romulus Vulpescu, colegul meu de clasă. Ce face el? Ia un cuvânt din lexicul pasiv al vorbirii uzuale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
demonetizează, dar rămân în lexicul pasiv, exact cum se întâmplă în limba normativă. Aici, marele cunoscător de bibileală al limbilor normative pasive și popular argotice pasive este Romulus Vulpescu, colegul meu de clasă. Ce face el? Ia un cuvânt din lexicul pasiv al vorbirii uzuale și îl pune acolo unde trebuie, iar totul sună superb, sună argotic. Îmi vine în minte și un alt exemplu, cu un alt cuvânt, franțuzesc, pierdut. Pe vremea lui Napoleon, soldaților li se dădea vin. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
local, orientarea argumentativă poate fi indicată, așa cum arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu, în timp ce nenumărate schimbări de planuri enunțiative alternează. Avem astfel posibilitatea să distingem între cele câteva mari tipuri de reperaje
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un principiu esențial de lingvistică textuală: există o asimetrie între planurile local și global, asimetrie care rezultă din autonomia relativă a micronivelului (local), parțial suprade-terminat de macronivel (global). Așa cum notează R. de Beaugrande: "Fiecare subsistem al unui text (de exemplu lexic, gramatică, conceptele, etapele unui plan, actele de vorbire ș.a.m.d.) funcționează, în parte, după propriile principii interne și, în parte, după cum cer sau reacționează mai apoi celelalte subsisteme". Cel mai bun exemplu este probabil cel al folosirii imperfectului și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cîtva timp, producătorii se străduiesc, pe de o parte, să sporească siguranța pasagerilor și, pe de altă parte, să lupte contra poluării atmosferice cauzate de gazul de eșapament. Să analizăm mai atent asemănarea care există efectiv între sistemul descriptiv și lexic, legate prin forma textuală a enciclopediei: dicționarul. Din punct de vedere strict textual, cuvîntului de intrare îi corespunde tema-titlu3, baza și obiectul descrierii. Cît despre definiția și exemplele din dicționar, ele constituie expansiunea metalingvistică a cuvîntului de intrare (sau denumirea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
etc., de exemplu. Numai că de fiecare dată se pune problema încheierii acestei liste: un manual de medicină, de exemplu, va dezvolta o nomenclatură pe cît de tehnică, pe atît de exhaustivă (necesitînd, de partea descriptorului, o bună cunoaștere a lexicului, iar de partea descriptarului studentului la medicină o memorie și cunoștințe comparabile, ce urmează a fi dobîndite). Pentru a ilustra, dăm un citat dintr-un Tratat de fiziologie 4: (21) Timpanul este o membrană eliptică de 9 × 10 mm, avînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a limbii materne: -școlarii încep să învețe organizat limba maternă, pornind de la conținutul informațional și de la aspectele limbii vorbite la intrarea în clasa I; -realizând trecerea de la limba literară, ei conștientizează necesitatea utilizării limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de a-i oferi școlarului
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ortografiei este dependentă de evoluția gândirii școlarului, deoarece în procesul dobândirii noțiunilor și capacităților ortografice elevii trebuie să observe, să analizeze, să compare, să deducă prin transfer de cunoștințe, să sintetizeze și să generalizeze. Dacă însușirea ortoepiei implică noțiunile de lexic, iar însușirea ortografiei implică, în mod deosebit, cunoștințe de fonetică și morfologie, învățarea regulilor de punctuație este dependentă de sintaxa propoziției sau frazei, deoarece punctuația se constituie într-un „sistem de semne convenționale care au rolul de a marca în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
o dată că, toate regulile ortografice și de punctuație, care intervin în clasa a II-a se desprind din exerciții aplicative. Având în vedere că toate textele de limba română se abordează în mod integrat, toate problemele legate de ortografie, punctuație, lexic, ortoepie se realizează direct pe text și nu neaparat ca lecții speciale, mai ales în clasa I și a II-a când nu dispunem de fundamentarea teoretică adecvată. În clasa a II-a întâlnim ortograme de forma : într-o, într-
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
conferă această configurație. Importante însă pentru descrierea unei poetici ovidiene sunt, desigur, observațiile asupra creației poetice (poesis), dar și asupra poeziei (poema) și asupra creatorului (poeta). Menționăm câteva: 1. importanța inspirației directe (Pontica III, 4, 18); 2. grija pentru selecția lexicului (Pontica I, 5, 15 și III, 9, 13); 3. interferența dintre poezie și retorică (Pontica II, 5, 65-70); 4. relația dintre artă și morală (Tristia II); 5. libertatea creatoare a poetului (Pontica III, 9, 47-48); 6. identitatea specifică a creatorului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dimitrie Caracostea, au pus în evidență faptul că Miorița reprezintă, prin numărul mare de variante, de motive și de tipuri, un „complex cultural” („complexul Miorița”), de vechime multiseculară și cunoscut, deopotrivă, pe toată întinderea spațiului limbii române, asemenea cuvintelor din lexicul principal: casă, familie, mamă, frate, pîine, țară, cer, soare. A fost asigurată abordarea pluridisciplinară a textului, căpătînd drept de omologare (și nu de excludere) orice informație științifică, indiferent din ce domeniu provine. Importantă mi se pare acumularea acestor date și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de altă parte, limbajul este cel care ajută la evaluarea majorității activităților ce se desfășoară la nivel preșcolar. Vârsta preșcolară este o etapă hotărâtoare în stimularea corectă a vorbirii. Acum se produc modificări cantitative care vizează însușirea pronunției corecte, constituirea lexicului de bază, apariția limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea funcțiilor cognitive ale limbajului, asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniază rolul hotărâtor pe care îl au influențele sistematice asupra dezvoltării copiilor, cu atât mai
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
noduri de sensuri iraționale, care au valoare de referențiale pentru o comunitate [...] pentru o epocă dată: ca, de exemplu, "patrie", "libertate", "revoluție", "justiție", "popor" etc. Acești termeni, destul de puțin numeroși într-o perioadă istorică anume, nu constituie simple eventualități de lexic; realitatea lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor indivizilor și mulțimilor pînă la a-i împinge spre sacrificiu sau crimă. Acoperă grămezi de cadavre și mii de vise" (Roquette, 1994, pp. 67-68). Aceste entități simbolice sînt fondate pe predominanța sentimentului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprelucrate, deformate și explorate (cf. P. Bourdieu, Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Paris, Fayard, 1982). Nu există, desigur, o disociere profundă între cogniții (categorii, scheme, scripte, prototipuri, atribuiri...), pregnanța dimensiunii colective și discurs (gramatica sa, lexicul, dinamica constructivă a cuvîntului), dar nu le putem asimila doar cu cuvintele care le exprimă. Relația dintre aceste diverse aspecte este dialectică. Ele se determină unele pe altele. "Fetișizarea" limbii uită să ia în considerație existența unei elaborări reprezentaționale în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]