1,592 matches
-
general al Regiei de Difuzare a Cărții Arcadia (1990-1992), al Societății Cultura Națională (1992-1993), lucrează în Ministerul Culturii (1993-1994) și ulterior ca secretar adjunct al Societății Oamenilor de Știință din România (devenită Academia Oamenilor de Știință). Debutează în 1952, ca licean, la ziarul „Secera și ciocanul” din Pitești, iar editorial cu volumul Steaua lui Horn, apărut în 1966. Mai e prezent în „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața militară”, „Cronica” ș.a. Debutant spre sfârșitul deceniului al șaptelea, când poezia românească
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
ea cea mai bună cale de comunicație din țară. După primul război mondial trece director în Ministerul Lucrărilor Publice (1917-1920), inspector și organizator al învățământului mediu tehnic în domeniu, director al Școlii de Conductori de Lucrări Publice (1920-1929). A debutat, licean fiind, în 1882, cu povestirea Moartea lui P, la „Literatorul” lui Al. Macedonski. Continuă să scrie în revistele conduse de acesta, dar și în „Revista nouă”, însemnări de călătorie și poeme în proză, schițe, uneori versuri, traduceri, chiar și în
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
lua bacalaureatul în 1950. Este student, până în 1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Septentrion” (director din 1995), organ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți), și „Glasul Bucovinei” (Cernăuți). În 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A debutat ca licean, în 1943, la ziarul „Bucovina” cu nuvela Între primari, iar editorial în 1952 cu volumul de proză scurtă Schimb de experiență. A mai colaborat la „Bucovina literară”, „Caietele Mihai Eminescu”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Literatorul”, „Luceafărul
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
putrefacția resturilor alimentare în jurul dinților, contribuind astfel la prevenirea cariilor dentare. Educația pentru timpul liber este un domeniu complex deoarece copilul trebuie învățat cum să-și petreacă timpul liber începând de la o vârstă fragedă (ca preșcolar) până când devine adolescent (ca licean). O reputată scriitoare a afirmat că „timpul liber este o adevărată bogăție”. Cercetările de sociologie au confirmat această afirmație. Din păcate mulți oameni nu reflectă suficient la adevărul cuprins de acest aforism fiindcă cei mai mulți consideră timpul liber, pierdere de vreme
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
rîndul populației tinere de adolescenți “experiențele” cu marijuana și nivelul consumatorilor cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau studenți. Consumatorii de azi aparțin tuturor grupelor de vîrstă, toate regiunile geografice și, practic, toate clasele socio economice (Nicholi 1983). Marijuana este cunoscută sub variate denumiri argotice. CÎteva dintre cele mai cunoscute sunt:Aur de Acapulco, as, bhang Columbian
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
preț. De aceea morala stoică părea singura salvare și numai eudemologia intelectuală a epicureilor mai părea a avea virtuți similare. De aceea gramaticii se străduiau să acrediteze, contrar lui Platon, că Homer este „cel mai înțelept dintre poeți”, prezentându-l liceenilor și studenților ca pe un preaînțelept romantic care disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a sensurilor și semnificațiilor mitice (pe care exegeții creștini o vor împrumuta, mai târziu, pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alcătuiau „colectivele de muncă” ale trecutului apropiat este semnificativă și din aceste indicii. Reținem însă și faptul că specificarea sintetizată în sintagma „mai vorbeam, între noi, femeile” aparține intervievatelor de profesie muncitoare, casnice și țărănci. Nici o intelectuală sau fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte este, poate, cel mai bine exprimat de refuzul multor intervievate (27 din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel, în 2000-2001 este și redactor la publicația de artă modernă „Balkon”. În 1996 a beneficiat de o bursă la Basel, în Elveția. Debutează cu versuri ca licean, în placheta colectivă La poarta izvoarelor (1969), dar adevăratul debut îl reprezintă un fragment de proză tipărit în „Echinox” (1973). Prima carte personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
proverbul cel mai scurt:/Fii înțelept, fii rege, dar suflă și-n iaurt”. Marcă a derutei permanente de a găsi matca într-un spațiu în care apetitul pentru literatură nu avea cum să fie condiție suficientă este și romanul O liceană diabolică (1996). Anterior R. încercase, odată cu seria scrierilor avându-l drept personaj principal pe Târlici, să abordeze domeniul al cărui public-țintă îl compun copiii și adolescenții. Numai că între naivele aventuri ale lui Târlici și pornografia afișată în narațiunea din
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe solemnă, București; 1990; Viteji ai neamului, București, 1990; Omul cu cheile, București, 1996; Proverbele lui Solomon, București, 1996; O liceană diabolică, București, 1996; Femeile regelui David, București, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Poezie, GL, 1968, 23; Radu Cârneci, „Dinamica secundă”, ATN, 1968, 6; Ion Maxim, „Dinamica secundă”, O, 1968, 6; Cornel Ungureanu, „Căldura pământului”, O, 1972, 9; Constantin, A doua
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
o lecție sumară de morală. Câțiva pedagogi și profesori - își amintește P. - făceau parte din lojile masonice de tip scoțian. Printre colegii mai mici se află și viitorul conducător al „nicadorilor”, poreclit „Mucea”, tocilar amenințat de repetenție, disprețuit de ceilalți liceeni. Atmosfera cazonă a școlii nu l-a influențat, totuși, prea mult pe P., temperament funciar anarhic, mereu în ceartă cu regulile date de alții. Idealul de mic gentilom european preconizat de colegiu nu a fost și idealul lui, spirit expansiv
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Ion Moța, și se dedică un alt număr lui O. Goga. Poezii publică D. Șeptilici, L. Nicorescu, Gh. Crișan, Eugen Constant, Gh. Tuleș, Victor Hortopan, I.I. Olteanu, Victor Ilieșiu, Ștefan Grecu, Silvia Georgescu, I.C. Severeanu, Florica Ciura, Petre Șaitiș și liceanul Teodor Boșca (debut în numărul 9/1940). Proza este semnată de D. Șeptilici, Gh. Dragoș, Radu Boureanu. Valentin Strava scrie despre Ion Moldoveanu, A. Șioldea închină un necrolog lui O. Goga, în timp ce Cincinat Pavelescu îi dedică o poezie, Ovidiu Papadima
NORD VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288474_a_289803]
-
a cumpăra produse sau a se distra. Serbarea nunții la un restaurant din Luduș a devenit o obișnuință. Parțial izolat, din cauza lipsei unor mijloace curente de transport public cu Ludușul, Ațintișul este totuși unit prin nenumărate legături cu lumea exterioară: liceenii de la oraș, cei care lucrează în orașele din jur sau emigrează pentru a munci în străinătate, informațiile cu care au contact sătenii, prezența firmelor de lapte moderne, cu punct de lucru în sat. Puțini săteni au avut ocazia de a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ar avea mai multe secții decât cel din Făget. Mai există și doi copii care sunt înscriși în Timișoara la Liceul Silvic. Cei care fac naveta spre Făget au la dispoziție un autobuz care îi duce și îi aduce, în timp ce liceenii de la Lugoj nu beneficiază de această facilitate, astfel că fiecare se descurcă pe cont propriu. La Lugoj există copii ai căror părinți au apartament în oraș sau optează pentru varianta chiriei. La Timișoara stau la cămin și vin acasă numai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nu s-ar fi putut oare ca tinerii să discute împreună probleme de orientare etică și intelectuală la început de secol XXI? N-au fost frecvente nici acele inițiative care să fi răspuns disperatei nevoi de integrare și socializare a liceenilor și studenților. Sătui de terciul moralist al părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în căutarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cele legate de spațiu (agorafobia, claustrofobia), se află în raport cu fantasmele interiorului obiectului resimțit ca fiind rău. Patologiile numite „interpretative” se referă la distorsionarea realității sau a relației, mai ales în stările psihotice de confuzie observate la anumiți adolescenți, precum acel licean care se aruncă de pe acoperișul școlii pentru a vedea, într-un moment de derealizare, ce senzații îi dă faptul de a zbura ca o pasăre. Prin urmare, mecanismul identificării proiective prezintă numeroase variante, nefiind deloc convenabil să-l restrângem la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
creasta unui munte, cu iluzia „înălțării”. Alternând cu povestea principală, un alt plan al narațiunii îl are ca protagonist pe fiul preotului, Andrei, elev, supus și el patimilor erotice. Viața de internat, ambianța unei mari școli ieșene, diversitatea tipurilor de liceeni, melancolia adolescentului chinuit de misterele senzualității, dar și de incertitudini spirituale, neliniștit în așteptarea unui „ceva” nedefinit, sunt prinse în secvențe autentice și coerente. Și în Obsesia (1946), componenta erotică este văzută ca una din trăsăturile esențiale ale răului uman
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
, Ioan (3.VI.1952, Socodor, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. Este fiul Floarei și al lui Vasile Buduca, țărani. A absolvit în 1971 Liceul „Ioan Slavici” din Arad. Ca licean, colaborează la revista școlară „Laboremus”. Urmează cursurile secției română-franceză de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În timpul studenției este redactor la revistele studențești „Echinox” (1973) și „Napoca universitară” (1974-1975). După licență (1975), devine profesor la Chișinău-Criș (1975-1978), redactor
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
și consilier pe lângă legațiile României, la Varșovia (1926), Praga (1927-1928), Berna (1928-1932, 1937-1938) și Viena (1932- 1937), apoi ca ministru plenipotențiar în Portugalia (1938-1939). Își petrece astfel o bună parte a vieții în străinătate, unde fusese încă de pe când era licean și vizitase, cu prilejul unei scurte excursii, Italia (Catania, Messina, Napoli, Pompei, Cetatea Vaticanului, Florența, Veneția și Fiume), după ce văzuse Atena și Sfânta Sofia, la Constantinopol. Cariera diplomatică nu-l stânjenește în desfășurarea activității literare, dimpotrivă, îi dă răgazul să
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pe copii în vederea recuperării graduale a funcționării lor intelectuale. Academic vorbind, predarea de reabilitare părea a fi potențial benefică pentru elevul defavorizat; în orice caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi totuși trecut cu vederea. Planul inițial a fost, de fapt, acela de a-i reintegra, după doi ani de segregare, în clase de liceu normale. Dar, din pricina multor dificultăți neprevăzute, acest plan nu s-a materializat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a doua prezintă categoriile de conținut propuse pentru frazele principale. În coloana a treia sunt prezentate câteva comentarii explicative. În cazul relatării lui David s-a realizat o demonstrație similară, folosind paragraful în care acesta a vorbit despre experiența de licean (vezi paragraful de la pagina 51) și încă două fraze (singurele adiționale) în care a mai amintit acest subiect, mai târziu, pe parcursul relatării. Profilurile grupelor privind experiența din liceu În următoarea secțiune a capitolului voi demonstra modul de utilizare a analizei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la Biblioteca Academiei Române, este angajat inițial pentru fondul de manuscrise latine. Redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, de unde a fost exclus în 1959, va fi, peste câtva timp, redactor la Editura Litera. A debutat în 1936, ca licean, cu o traducere, în „Extemporal”, revista Liceului „Mihai Eminescu” din București. Colaborează la „Viața românească”, „România literară”, „Teatrul” ș.a. Ca istoric literar debutează cu volumul Antim Ivireanul și vremea lui (1962) și cu antologia Bucureștii în literatură (1962). Traducătorul se
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
oferite de televiziune. De unde și concluzia că impactul acestor programe asupra minorilor este în mare măsură diferit, și, în orice caz, mai puternic decât cel exercitat asupra adulților. Într-o cercetare anterioară a Centrului nostru asupra unui eșantion reprezentativ al liceenilor din București (2002), datele anchetei au relevat că o mare parte a acestora petrece zilnic, în medie, în fața televizorului, mai mult timp decât alocă pregătirii lecțiilor. Conform acestei anchete asupra comportamentului și stilului cultural al elevilor din București, 43% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]