1,729 matches
-
s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
a bolilor. Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
protejată de 190 km². Limanul Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Șabolat (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind singurul liman basarabean paralel și nu perpendicular cu țărmul. Lățimea medie este de 1.5
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind singurul liman basarabean paralel și nu perpendicular cu țărmul. Lățimea medie este de 1.5 km, adâncimea maximă de 2.4 m, suprafața de 30 km². Salinitatea sa este extrem de variabilă (între 2 și 32‰) deoarece bazinul de evaporare naturală concentrează sărurile
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
este de 1.5 km, adâncimea maximă de 2.4 m, suprafața de 30 km². Salinitatea sa este extrem de variabilă (între 2 și 32‰) deoarece bazinul de evaporare naturală concentrează sărurile, dar canalele artificiale săpate pentru a-l lega de Limanul Nistrului permit primenirea apelor. În nord-est unde se găsesc aceste canale este slabă (între 2 și 14‰), în sud-vest este ridicată (15-32‰). Limanul Nistrului (în , în ) este cel mai estic și ultimul dintre limanele basarabene, despărțind Basarabia și Bugeacul (la
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
32‰) deoarece bazinul de evaporare naturală concentrează sărurile, dar canalele artificiale săpate pentru a-l lega de Limanul Nistrului permit primenirea apelor. În nord-est unde se găsesc aceste canale este slabă (între 2 și 14‰), în sud-vest este ridicată (15-32‰). Limanul Nistrului (în , în ) este cel mai estic și ultimul dintre limanele basarabene, despărțind Basarabia și Bugeacul (la sud-vest) de Edisan (nord-est), la vărsarea fluviului Nistru în mare, fiind un liman maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
săpate pentru a-l lega de Limanul Nistrului permit primenirea apelor. În nord-est unde se găsesc aceste canale este slabă (între 2 și 14‰), în sud-vest este ridicată (15-32‰). Limanul Nistrului (în , în ) este cel mai estic și ultimul dintre limanele basarabene, despărțind Basarabia și Bugeacul (la sud-vest) de Edisan (nord-est), la vărsarea fluviului Nistru în mare, fiind un liman maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
slabă (între 2 și 14‰), în sud-vest este ridicată (15-32‰). Limanul Nistrului (în , în ) este cel mai estic și ultimul dintre limanele basarabene, despărțind Basarabia și Bugeacul (la sud-vest) de Edisan (nord-est), la vărsarea fluviului Nistru în mare, fiind un liman maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului fiind puțin sărate). A fost foarte bogat în resurse piscicole. Legătura cu Marea Neagră o face prin intermediul strîmtorii Țarigradului. Pe
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
limanele basarabene, despărțind Basarabia și Bugeacul (la sud-vest) de Edisan (nord-est), la vărsarea fluviului Nistru în mare, fiind un liman maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului fiind puțin sărate). A fost foarte bogat în resurse piscicole. Legătura cu Marea Neagră o face prin intermediul strîmtorii Țarigradului. Pe malul limanului Nistrului se află orașele și raioanele Cetatea-Albă (sud-vest) și Ovidiopol (nord-est) ale regiunii Odesa.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului fiind puțin sărate). A fost foarte bogat în resurse piscicole. Legătura cu Marea Neagră o face prin intermediul strîmtorii Țarigradului. Pe malul limanului Nistrului se află orașele și raioanele Cetatea-Albă (sud-vest) și Ovidiopol (nord-est) ale regiunii Odesa.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și Capul Tuzla până la aproape 40 m, ca spre Costinești și Mangalia să scadă din nou spre 10-20 m și apoi să crească spre Vama Veche. În dreptul golfurilor dimpotrivă, marea este cea care s-a retras, prin transformarea lor în limane. În zona Agigea se afla, până la amenajările legate de mărirea portului Constanța și de Canalul Dunăre-Marea Neagră, unica rezervație de dune marine din România, la 50 m de mare, întemeiată de Ioan Borcea, în vecinătatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V.
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Rezervație naturală integrală" (terestră și maritimă) dar practic, lipsa de fonduri pentru rezervație și de informare a publicului duce, vara, la exploatarea și poluarea intensivă și a acestei porțiuni sudice a litoralului românesc. Partea acvatică a litoralului românesc (marea și limanele) se întinde pe aproximativ 39.940 de kilometri pătrați, constând din: Unitățile geomorfologice ale litoralului românesc corespund cu istoria sa geologică: În partea mijlocie a litoralului românesc, Podișul Litoralului situat în dreptul limanelor Razelm-Sinoe-Corbu-Tașaul (cu altitudine de 85-175 m) prezintă o
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
românesc. Partea acvatică a litoralului românesc (marea și limanele) se întinde pe aproximativ 39.940 de kilometri pătrați, constând din: Unitățile geomorfologice ale litoralului românesc corespund cu istoria sa geologică: În partea mijlocie a litoralului românesc, Podișul Litoralului situat în dreptul limanelor Razelm-Sinoe-Corbu-Tașaul (cu altitudine de 85-175 m) prezintă o terasă de abraziune maritimă de 55-85 m. Relieful caracteristic pentru banda mai joasă situată între această terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]