245,951 matches
-
pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietății termenilor, precum și sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic și de punctuație, conform normelor academice în vigoare". Fraza e absolut
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
Nicolae Manolescu Într-un moment în care e loc pentru toate aproximațiile și în care numai cine nu vrea nu se pronunță asupra limbii române, apare, iată, o carte datorată unuia din cei mai buni cunoscători în materie: Introducere în istoria limbii române de dl Grigore Brâncuș (Ed. Fundației România de mîine, 2002). Deocamdată, un prim volum, consacrat originilor limbii noastre (plus un capitol
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
Manolescu Într-un moment în care e loc pentru toate aproximațiile și în care numai cine nu vrea nu se pronunță asupra limbii române, apare, iată, o carte datorată unuia din cei mai buni cunoscători în materie: Introducere în istoria limbii române de dl Grigore Brâncuș (Ed. Fundației România de mîine, 2002). Deocamdată, un prim volum, consacrat originilor limbii noastre (plus un capitol de fonetică istorică) și care va fi urmat de un al doilea, consacrat gramaticii istorice. Cartea este un
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
nu se pronunță asupra limbii române, apare, iată, o carte datorată unuia din cei mai buni cunoscători în materie: Introducere în istoria limbii române de dl Grigore Brâncuș (Ed. Fundației România de mîine, 2002). Deocamdată, un prim volum, consacrat originilor limbii noastre (plus un capitol de fonetică istorică) și care va fi urmat de un al doilea, consacrat gramaticii istorice. Cartea este un curs universitar ținut de-a lungul vremii de către profesorul Brâncuș la Facultatea de Litere a Universității din București
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
fost cu toții între admirație și teamă. Facultatea de Litere a avut puțini profesori atît de exigenți cum este dl Brâncuș, un savant în toată puterea cuvîntului, probabil astăzi, unicul specialist român în albaneză și iliră prin care se verifică trecutul limbii noastre. Cartea este instructivă și plăcută. Foarte concisă, ea descrie evoluția limbii vorbite (și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
profesori atît de exigenți cum este dl Brâncuș, un savant în toată puterea cuvîntului, probabil astăzi, unicul specialist român în albaneză și iliră prin care se verifică trecutul limbii noastre. Cartea este instructivă și plăcută. Foarte concisă, ea descrie evoluția limbii vorbite (și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
internațional, savanți austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește. Am, cum am sugerat din capul locului, și un motiv special de a recomanda această carte, dincolo de seriozitatea ei științifică. Limba română (ortografia, istoria ei, anumite compartimente cum ar fi vocabularul și altele) pare să fi captat de o bucată de vreme un interes mai larg decît acela al studioșilor și specialiștilor. Academia propune o reformă a scrierii. Comisia de Cultură
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
Comisia de Cultură a Senatului își dă, și ea, cu părerea. Parlamentul votează o lege privitoare la folosirea unor cuvinte și expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă de aceste lucruri, la
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă de aceste lucruri, la care toată lumea crede că se pricepe. Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce n-am crede că dacii scriau sau
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă de aceste lucruri, la care toată lumea crede că se pricepe. Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce n-am crede că dacii scriau sau că limba de astăzi o moștenește de-a dreptul pe a lor, fiind nu fiica latinei dunărene, ci surioara ei mai mică. În toate aceste speculații, latura științifică este sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Medici, avocați, ingineri, istorici, poeți se consideră competenți
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
trăiesc nu vi-i dau! După mine, n-aveți decât să-i prefaceți chiar și în țapi, însă până atunci nu vi-l las nici măcar pe Derjimorda, căci și el mi-e drag". ...de traducătorul Nicolae Iliescu Prima traducere în limba română a piesei lui Gogol datând din 1874 a fost o prelucrare de Petre Grădișteanu intitulată Revizorul General, dedicată lui V. Alecsandri și montată pe scena Teatrului cel Mare din București (cu M. Pascaly în rolul lui Hlestakov). "Autorul român
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era și de așteptat, în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae Iliescu. Cunoscut mai cu seamă ca traducător de literatură contemporană, având "la activ" volume traduse din autori aparținând secolului recent încheiat, precum Bulat Okudjava, Cinghiz Aitmatov, Soljenițîn, Arkadi și Boris Strugațki, dl. Nicolae Iliescu, eminent cunoscător al culturii
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
cât diabolic mânate de dorința de a-și înșela partenerii și de a-i curăța de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare, dovedind nu numai o foarte bună cunoaștere a limbii în și din care traduce, dar și o măiestrie a formulării limpezi într-o limbă română cât se poate de curgătoare. Citind oricare din cele trei piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri de teatru, fără să-ți amintești
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare, dovedind nu numai o foarte bună cunoaștere a limbii în și din care traduce, dar și o măiestrie a formulării limpezi într-o limbă română cât se poate de curgătoare. Citind oricare din cele trei piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri de teatru, fără să-ți amintești o clipă că parcurgi o traducere. Expresiile frazeologice, proverbele, zicalele sunt cele care în versiunile
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de curgătoare. Citind oricare din cele trei piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri de teatru, fără să-ți amintești o clipă că parcurgi o traducere. Expresiile frazeologice, proverbele, zicalele sunt cele care în versiunile anterioare aminteau cititorului de limba din care se traducea, căci variantele propuse nu sunau românește: "ești prost ca o ciubotă" (versiunea Sică Alexandrescu), "câteodată e rău să ai prea multă minte, mai rău chiar decât să n-ai deloc" (versiunile anterioare), în comparație cu "uneori prea multă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
culturale, din sfera codului lingvistic al politeții. De obicei acestea nici nu sînt înregistrate ca atare, nu sînt explicitate sau exersate în școală. De aceea nici încălcările percepute cu un sentiment difuz al neadecvării nu pot fi sancționate. În cazul limbii române, un uz caracteristic și cu rădăcini mai vechi impune tratarea diferențiată a numelor masculine și a celor feminine. Formula onomastică politicoasă pentru a desemna o femeie este cea "completă" ( prenume + nume de familie), eventual precedată de termenul de politețe
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
prenumele, purtător al informației de gen ( mai ales în scurte trimiteri între paranteze, de exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
sumbră energie. Energia aparent molatică, pătrunsă de lehamite, însă în esență teribilă, a dezamăgirii cinice: "singura dată cînd am fost îndrăgostit m-am îndrăgostit pe viață/ cu ce ușurință spun azi pe viață de parcă aș fi de tot sprinten/ la limbă / parcă viața așa cum își dădea peste cap poalele/ n-ar fi vrut nici brumă de cap/ iar nepăsarea mea odată nepăsătoare i-ar fi ajuns pînă la brîu/ atît de înalt era pe atunci cerul" ( puțin pămînt îndrăgostit). Dincolo de chipul
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
întunecă luna./ soarele meu descîntă sacul cu păr din care mănîncă/ musca. nu am încredere în lumea asta/ dacă sînt liniștit e poate pentru că plouă și în ziduri/ inima încet se coace și scade./ încet se coace și scade și limba" ( creierul vînează). Programul detracării e departe de un registru mistico-creștin. Precum, mai curînd, la Bacovia, angoasa ni se descoperă coborîtă la stratul primar, la originea ei confuză, emoțional-senzorială, în afara oricărui aparat explicativ. Neîndoios, partitura e a unui "final de partidă
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
Rodica Bin Nu este pentru prima oară că o carte, încă înainte de a fi tradusă în limba română, reține din plin atenția celor inițiați. Faptul în sine este o bună premiză a succesului de librărie în eventualitatea traducerii lucrării. Dar cartea ultimei iubite a lui Emil Cioran, Friedgard Thoma, nu pare a avea deocamdată șansa de a
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
negat ideea necesității acestui pod, fiindcă legăturile funcționau de la sine. In ceea ce privește însă cartea pe care ați scris-o despre legătura avută cu Cioran, aici puntea nu poate funcționa cum trebuie fiindcă volumul nu a fost tradus încă în limba română, deși despre el s-a vorbit și în presa scrisă și în cărți. Cum resimțiți, în calitatea de autoare, această situație? După ce v-am citit romanul am resimțit dorința absolut legitimă de a-l vedea cît mai urgent, pe
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
discutat apare însă un articol închinat bunicului său, doctorul-scriitor Victor Papilian) dar, din fericire, avem acum pe lîngă o serie de lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
știe bine că nu toate lucrările pot avea o valoare egală. Sugerăm autorilor să aplice aici o selecție ( mai) strictă alegîndu-se operele definitorii pentru fiecare ( ceea ce, trebuie recunoscut, nu este tocmai ușor...). În plus, considerăm că titlurile apărute într-o limbă de circulație internațională nu ar mai avea nevoie să fie traduse, de ex.: Cioran, Exercices d^admiration sau D. Țepeneag, Roman de gare. De asemenea, pentru a cîștiga spațiu, poate că s-ar putea renunța la menționarea numelor avute la
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
și reprezintă un model de urmat. Cum prezența scriitorilor români în dicționarele din alte țări este ( extrem de) redusă, n-ar fi necesar să se elaboreze în România un dicționar al scriitorilor români, concis dar reprezentativ, care să fie tradus în limbile de mare circulație și, apoi, să fie difuzat în străinătate prin librării dar, poate, să fie chiar oferit unor mari biblioteci străine și unor Universități, unde se predă limba și literatura română. Un asemenea instrument de lucru care ar avea
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
al scriitorilor români, concis dar reprezentativ, care să fie tradus în limbile de mare circulație și, apoi, să fie difuzat în străinătate prin librării dar, poate, să fie chiar oferit unor mari biblioteci străine și unor Universități, unde se predă limba și literatura română. Un asemenea instrument de lucru care ar avea datoria de a informa corect pe cei dornici să știe ce se petrece în literatura românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]