2,625 matches
-
vom decoda prin aceeași distanțare. Textul literar ajunge la discurs tocmai prin operații succesive de pendulare, ajunge la o țesătura complexă de relații, al cărei rezultat va fi sensul care trebuie să fie decodat prin două variabile: * cultură. Pentru antropologul lingvist Alessandro Duranti (1997: 27) "a cunoaște o cultură este ca și cum ai cunoaște limba. Ambele sunt realități mentale. Mai mult decât atât, a descrie o cultură este ca și cum ai descrie o limbă". Aceeași interrelație între cultură și limba este, de asemenea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vorbele lui Seneca: „ Ce g reu se realizează orice lucru bun”... „Dorohoiul la peste 600 de ani”, prin bogăția materialelor, metodologie, rigoare, claritate etc. creează câmp larg de activitate și în viitor, nu numai istoricilor, arheologilor, geografilor dar și arhiviștilor, lingviștilor și psihologilor îndrăgostiți de cercetarea multidisciplinară. Meritul este și al profesorului Gheorghe Gh. Covatariu. Cvadropoeme = poeme în poeme „Este o descoperire în poezie” îmi preciza la 15 noiembrie 2007 expeditorul despre care aveam să-i aflu ocupațiile sale diverse: eseist
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de folosire a virgulelor și a regulilor ortograficeʺ, precis ar sări acuzând: ʺCui îi mai trebuie româna? ʺ (Dacia literara nr.6/2007). Limba română ne trebuie nouă celor care scriem, citim sau vorbim ca să ne înțelegem românește. Alături de un lingvist, poate și un istoric, Ștefan Plugaru , în tr-o viitoare ediție, chiar cu textul pe care îl are, puțin mai ʺpi eptănatʺ poate să ne pună pe masă o carte mai clară, mai expresivă, mai fidelă evenimentelor pe care le tratează
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
BOR (Biserica Ortodoxă română) nu se lasă mai prejos. De când se scoală în fiecare dimineață, ca să se pieptene cu cărare la mijloc, în timp ce țara aceasta nenorocită arde, au găsit și ei ceva ce să confiște: iepurașul de Paști, (noii dobitoci lingviști zic în loc de Paști, Paște, de unde dracu o fi scos asta, doar academicieni de alde Băsescu & Comp știu). Acum, Dumnezeu să mă ierte dacă greșesc eu cumva, dar nici iepurașul acesta nu știu cine dracu' l-o fi scos din pălărie, fiindcă vârsta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
arheolog, se supără ( sau pare că se supără), deși are meritul de a fi dat la iveală, răscolind dealurile din împrejurimi - ajutat și de unii tineri entuziaști - obiecte de mare preț pentru o epocă istorică sau alta. Să-i zici lingvist, i se pare că i-ai minimalizat truda și orientările, oricum, important este că el a publicat, la editura ,,Junimea“, un foarte apreciat de lingviști volum (aplecat asupra graiului local) numit ,, Dăinuiri dăneștene “. Să-i zici filozof, iarăși protestează: el
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tineri entuziaști - obiecte de mare preț pentru o epocă istorică sau alta. Să-i zici lingvist, i se pare că i-ai minimalizat truda și orientările, oricum, important este că el a publicat, la editura ,,Junimea“, un foarte apreciat de lingviști volum (aplecat asupra graiului local) numit ,, Dăinuiri dăneștene “. Să-i zici filozof, iarăși protestează: el își are propriile categorii morale și spirituale, nu citează (deși citește, dacă ești în măsură să observi) din nici un filozof, însă filozofează mai tot timpul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele legislative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adaptau cuvintele la deprinderile lor fonetice. Influența substratului geto-dacic asupra latinei de la Carpați, Tisa, Nistru, Dunăre și Marea Neagră a fost definitivă. Morfologia, sintaxa și stilistica latinei vorbite în acest vast teritoriu au fost influențate de limba autohtonilor. Marea majoritate a lingviștilor este de acord că evoluția latinei spre limbile romanice s-a încheiat în secolele al VI-lea și al VII-lea. Limba română s-a dezvoltat pe o bază teritorială largă, ce cuprindea întregul spațiu carpatodanubiano-pontic, unde romanitatea asimilase fondul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească, pentru nu știu ce interese. Încercările de a da drept limbă deosebită moldoveneasca, expresii și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate."245 Sadoveanu 246 a stat de vorbă cu lingviști eminenți de la Moscova în speranța că va stopa abuzurile contra limbii române. Aceștia i-au dat dreptate asupra identității adevărate a limbii "moldovenești" și i-au promis că vor interveni în capitala R.S.S. Moldovenești și în forurile politice de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
entităților de la nivelurile superioare (limbajul ca facultate și limba ca manifestare a acestei facultăți). Existența universaliilor lingvistice, adică a unor trăsături ce se regăsesc într-o formă sau alta în orice limbă, universalii recunoscute atît de filozofi, cît și de lingviști, nu este un reflex al limbajului, al facultății general umane de a comunica, ci o consecință a implicării logicului (a mecanismelor universale ale minții, ale intelectului și rațiunii) în realizarea cunoașterii, în organizarea cunoștințelor și în structurarea formulelor de exprimare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Se analizează în acest mod poziția limbii în raport cu realitățile respective și se stabilește măsura în care aceste realități sînt determinate prin limbă sau în care ele determină limba. Tot de această latură exterioară ține și problematica, prezentă îndeosebi în lucrările lingviștilor din secolul al XIX-lea, legată de rolul limbii în istoria umanității. Cealaltă orientare posibilă pentru cercetarea filozofică a limbii are în vedere această entitate ca obiect propriu-zis de investigare, analizînd-o sub aspect structural și funcțional din perspectiva esenței ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de comportare socială. La Saussure, limba este concepută sub trei aspecte: a) ca însumare lingvistică, b) ca instituție socială și c) ca sistem funcțional. Acestea nu sînt însă tratate de el în mod diferențiat, încît imaginea limbii oferite de acest lingvist este a unei entități generale, ideale, abstracte, extra-individuale, care se opune unilateral vorbirii, considerate ca fiind momentană, ocazională, materială, concretă și indivi-duală19. Limba este, prin urmare, nivelul abstract de raportare a faptelor concrete din vorbire, fiindcă vorbirea se realizează plecînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, limba"22, ceea ce indică faptul că acesta intuise caracterul de organizare a limbii sub forma unui sistem, dar că această organizare privea realizările limbii în vorbire. Cert este însă că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lingviștii ajunseseră la ideea că limba există ca sistem, ca structură ordonată, deși preponderența istorismului a făcut să nu se insiste în mod deosebit pe această idee. Caracteristica de bază a sistemului este aceea că unitățile care îl alcătuiesc își au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de istoria limbii (Prinzipien der Sprach-geschichte)−, făcea distincția între Gemeinsprache (limbă generală, comună sau, mai degrabă, limba propriu-zisă), Sprache (care corespunde, în linii mari, limbajului, facultății de a folosi limba), apoi faptele "uzuale" și cele "ocazionale". Preluînd aceste idei, și lingvistul ieșean Alexandru P h i l i p-p i d e discută despre limbă comună, uz și vorbire ocazională 30. Acest lingvist arăta că, la nivelul general al limbii, cuvintele redau noțiuni și se instituie în forme-tip, căci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mari, limbajului, facultății de a folosi limba), apoi faptele "uzuale" și cele "ocazionale". Preluînd aceste idei, și lingvistul ieșean Alexandru P h i l i p-p i d e discută despre limbă comună, uz și vorbire ocazională 30. Acest lingvist arăta că, la nivelul general al limbii, cuvintele redau noțiuni și se instituie în forme-tip, căci nu avem pentru fiecare obiect sau pentru fiecare reprezentare un cuvînt 31, și, ca orice unitate abstractă −rezultată prin generalizare−, cuvintele-tip nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
variații permanente. Hermann Paul și Alexandru Philippide au introdus în teoria lor despre limba comună, uz și vorbire ocazională și perspectiva schimbării, care la Coșeriu nu este avută în vedere, fiindcă analiza vizează la el planul sincronic și fiindcă acest lingvist stabilește în mod distinct ce aparține planului diacroniei și ce aparține planului sincroniei. Baza comună a teoriilor dezvoltate de Philippide și de Coșeriu se află însă în gîndirea lui Hermann Paul, ceea ce determină la acești doi lingviști români o accentuată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și fiindcă acest lingvist stabilește în mod distinct ce aparține planului diacroniei și ce aparține planului sincroniei. Baza comună a teoriilor dezvoltate de Philippide și de Coșeriu se află însă în gîndirea lui Hermann Paul, ceea ce determină la acești doi lingviști români o accentuată corespondență de idei, în legătură cu această problemă. De altfel, de la concepția aceluiași neogramatic german a pornit și danezul Louis H j e l m s l e v, a cărui teorie se plasează cronologic între cea a lui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii: 1) ca formă pură sau ca schemă, definită independent de realizarea ei socială și de manifestarea ei materială, 2) ca formă materială sau ca normă, definită printr-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este cea care condiționează identitatea unei limbi, ea este de aseme-nea la baza diferențierii dintre limbi 36. Teoria dezvoltată de Louis Hjelmslev este mai complexă decît cele susținute de Philippide și de Coșeriu, deși se apropie uneori de acestea. După lingvistul danez, limba se prezintă ca o structură ce asigură caracterul ei de sistem și permite selecția operată de normă, aflată în relație cu uzul (sprogbrug, Sprachgebrauch) ce se prezintă într-o formă socializată prin uzul colectiv, dar se manifestă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ci un ansamblu de "modalități de a face", un sistem de producere care, în fiecare moment, se prezintă numai în parte ca ceva realizat istoricește, fiindcă limba este în primul rînd o tehnică de creare de fapte noi40. Deși acest lingvist admite că limba se prezintă "în parte" și ca ceva realizat istoricește, o asemenea teorie menține încă o pronunțată tentă antipo-zitivă, încît trebuie considerată ca avînd valabilitate relativă, fiindcă dacă într-adevăr învățarea unei limbi înseamnă deprinderea unui mod de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se observă totuși primatul subiectivității și neglijarea (uneori totală a) caracterului obiectiv al limbii, ca și cum ea nu s-ar putea analiza și sub aspecte care să nu privească intuiția și expresia. O corectură în acest sens a fost făcută de lingvistul Eugen Coșeriu, care merge însă, în mare parte, pe linia unei tradiții apropiate. Potrivit lui C o ș e r i u, o limbă care s-a dezvoltat în istorie, cu o sumă de tradiții proprii, și care este recunoscută ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
primul rînd cele care privesc relațiile semnului lingvistic și ale semnificației lui cu imaginea, cu reprezentarea și cu intuiția (în perspectiva atribuită de el). Pe baza relației nemijlocite dintre gîndire și limbă, relație recunoscută atît de filozofi, cît și de lingviști, Ferdinand de S a u s s u r e consideră semnul lingvistic (cuvîntul) ca fiind o entitate psihică cu două laturi: un concept și o imagine acustică sau dintr-un semnificat și un semnificant 57. Prin urmare, semnificatul ar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
imagini total distincte pentru același tip de obiecte, unul ca element de operare pentru rațiune și altul ca element al limbii și al vorbirii. În tentativa de a realiza un model al modului cum devine fenomen lingvistic cunoașterea despre realitate, lingvistul Peter S c h i f k o60 nu are totuși în vedere conceptul (sau noțiunea), deoarece pe traseul de la realitate la semnificant, este imaginat un domeniu extralingvistic cu trei paliere de existență care nu-l vizează: clasele de denotate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
textul, întrucît "tot ceea ce se spune este un text sau un fragment de text; chiar o frază singură poate reprezenta un text complet"70. Oricare ar fi extensiunea sau structura rezultatului vorbirii, el este cuprins, prin urmare, potrivit concepției acestui lingvist, în noțiunea de "text", fie că acesta este în formă orală (discurs), fie că este în formă scrisă (text propriu-zis)71. În această perspectivă, enunțul poate fi considerat o secvență a textului, corespunzătoare unei comunicări restrînse la o singură informație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]