3,144 matches
-
este semnat de talentata și pe drept multipremiata regizoare gruzină Nana Djordjadze și are la bază un scenariu al soțului ei, scriitorul Iraklej Kvirikadse, colaborator al multor filme ale lui Nikita Mihalkov. Premiul special al juriului - "pentru profunzimea trăirilor și lirism", Marele Premiu - Irisul de Aur (dublat de 80.000 euro) și Irisul de Argint pentru cel mai bun scenariu au revenit filmului italian I Cento Passi (O sută de pași), în regia lui Marco Tullio Giordana. Cu toate acestea filmul
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Personalitate polivalentă, el s-a afirmat ca desenator, caricaturist, ilustrator de carte și s-a impus după 1950 ca principală personalitate a filmului de animație din România, acesta aducându-i faima națională și internațională, prin originalitatea ideilor, prin umor și lirism, prin meditația asupra condiției umane. Personajul emblematic pentru poetica lui Gopo este Omulețul cu floarea. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 27 aprilie - Duminica Sfintei Învieri. Învierea Domnului - Sfintele Paști; 28 aprilie - Sfintele Paști; Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Maxim
Agenda2003-17-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280947_a_282276]
-
o culegere proiectată cu câțiva ani mai devreme, precum și toate prozele cu caracter poetic, scrise după 1935. Li se adaugă un număr de pagini traduse din sanskrită. Am ales pentru grupajul de față poeme de pe tot acest scurt parcurs, ilustrând lirismul său tensionat, de acută angajare existențială, dar și - ca în cazul poemului Memorabile - o înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
și înregistrarea derizoriului, a anodinului, a marginalului cu deschiderea către totalitate". Pe cînd eul poetic modern aspiră către divorțul de real, către o orgolioasă depersonalizare de tip orfic, către o abstragere din imanent ce se asociază cu formele decantate ale lirismului precum metafora hermetică sau revelatoare, eul poetic postmodern e fermecat de "estetizarea imediatului", de angajarea ontologică, de aspectul proteic și "impur" al formelor literare în necontenită mișcare și îmbinare. "Metafizica e înlocuită de fizică, iar educarea și inițierea cititorului, de
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
este luciditatea aparte cu care își scrie articolele: e vorba de o vigilență intelectuală căreia nu îi sînt îngăduite entuziasmele sau efuziunile părtinitoare, o vigilență a cărei principală formă de exprimare este ironia. Andrei Codrescu este un poet al cărui lirism a lăsat locul sarcasmului și al umorului neiertător. Și indiferent că vorbește despre politica americană, despre tehnica și civilizația americanilor sau despre cultura și subcultura lor, autorul dovedește detașarea sarcastică a unui om liber. În fond, avantajul ironiei e că
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
veșnic în căutare de subiecte care să-i satisfacă setea de frumos, implicându-se total în actul artistic.Peisajul bucovinean devine o sursă inepuizabila de inspirație.Iau naștere tablouri (în ulei, guașe, tempera, dar mai ales in acuarela), pline de lirism, lucrate într-o manieră post impresionista : ""Iarnă în Suceava", "Peisaj de toamnă", "Livadă în amurg"" s.a.Legat prin toate fibrele ființei sale de orașul în care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, a înregistrat pe pânză o
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
să plutească o vagă undă de mister asupra unora dintre coordonatele sale interioare. Acest fapt este și mai evident în proza indirect autobiografică din romanele seriei deschise cu Bizu. Obscuritățile psihologice ale unei ciudate formații se exprimă acolo printr-un lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre literatura viitorului, european, modernist
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
Nicolae Sava deplînge civilizația. E o atitudine, desigur, cunoscută, pe care poetul o nuanțează cu o suavitate imaginativă sau cu bruscări modern-scientizante sau pur și simplu cu mici gesturi familiare - toate stigmate ale unei retractilități sufletești. Avem a face cu lirismul unui timid care bravează, inclusiv prin suprimarea semnelor de punctuație, resimțite drept pretențioase, astfel cum un ins s-ar înfățișa la o ceremonie într-un veșmînt de meșteșugar: "Acum cînd anotimpul acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
primele două, ignorând tăieturile și corecturile făcute ulterior de Dinu Pillat, care au modificat substanțial articolul inițial. În fine, s-a renunțat la două texte pe care Cornelia Pillat le introdusese în ediția a III-a a volumului, și anume „Lirism, amendament al inteligenței și luciditate ironică” și „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu”. Acestea, figurând deja în Spectacolul rezonanței, ar fi parazitat inutil cel de-al treilea capitol al Mozaicului istorico-literar, cel intitulat „Cazuri literare insolite”, alterându-i structura stabilită
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
Poezia optzecistă se caracterizează în genere prin desubiectivizare. Eului ocolit, suspectat, persiflat i se substituie proiecția obiectivă a lumii, sub chipul descrierii și al anecdoticului, ca un soi de "eliberare" a sa de obligația reflectării. Smuls din făgașul său tradițional, lirismul apare umilit, împins nu atît pe calea spontaneității avangardiste, a absurdului regenerator, cît pe cea - atît de neașteptată, întrucît trasată în alt plan - a lui... Caragiale. Discursul se impregnează de sarcasmul balcanic al propriei sale blocări. Pe urmele lui Cristian
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
care venise din spate: "Încercam să aranjez stelele. Sînt puse aiurea"" (Nea Gică șfile de jurnalț). Din suprapunerile, uneori violente, ale visului cu realitatea se încheagă un epos ce depășește orizontul miticist, cantonat în planul automatismelor de comportament și limbaj. Lirismul programatic sabotat reînvie. Nălucește o viață înzestrată cu un destin. Mijloacele sînt, așa cum remarcă Mircea Martin, editorul cărții, ale unui "cititor atent al lui Marquéz". Fantasticul nereținut nu se mulțumește a retușa, a "corija" viața dată, ci tinde a crea
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
fond nimic decît nevoia fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii. (Ediția de la E.P.L., 1968, pp. 72-73). E lesne de identificat aici purismul crocean în materie de poezie. Împreună cu toți criticii din generația lui, Călinescu identifica poezia cu lirismul pur, despărțit și de raționalitate sau etică și de retorică sau proză. Modernismul fiind oarecum eclectic, poezia pură reprezenta totuși formula cea mai radicală și mai caracteristică pentru schimbarea la față a poeziei tradiționale. Studiul din 1948 are o altă
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
individualității. Într-adevăr, corul pierde din importanța pe care o avea la Sofocle; el dă impresia unui accesoriu convențional, de care autorul nu îndrăznește încă să se lipsească. Aceasta nu înseamnă că în unele momente nu se remarcă prin frumusețea lirismului cu care comentează situația tragică în care se găsesc eroii sau atunci când cântă înălțimea lor morală. În același timp, el este deosebit de preocupat de efectele scenice. Intriga, ca element dramatic, cu întorsăturile ei ingenioase și peripathia (peripețiaă - sunt invenții ale
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sunt lipsite de rigiditate, nu urmăresc grandiosul. „Admirabil cunoscător al sufletului feminin, Euripide arată că femeia în sălbăticia ei este mai capabilă de eroism decât bărbatul învestit cu toate puterile”, scria Liviu Rusu1. Autorului grec nu i se poate contesta lirismul, grația cu care eroinele sale împărtășesc publicului revolta, durerea, dragostea, duioșia sufletului lor. La Sofocle, Electra rămâne singură; disperarea ei este încă și mai mare din cauza vicleșugului lui Oreste, care răspândește vestea că a murit. Recunoașterea fratelui și a surorii
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pădure și albinele din stupii noștri porniseră să zumzăie. Culesem deja toporași de pe malul pậrậului Cernu, ascultasem cậntecul păsărilor revenite la cuiburi, deși pậlcuri mici de zăpadă mai stăruiau prin ograda pustie. Rețin că am scris o compunere plină de lirism, pentru că acolo, Primăvara era însăși viața mea, erau preocupările mele zilnice, era sufletul meu de copil nevinovat în căutarea ghioceilor albi și puri, era întậia mea operă care avea să mă consacre definitiv ca scriitor. Îmi amintesc cu emoție și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
zdrobiți, cu ochii în lacrimi și nepoții ținându-se de pungi. La școală, aflam fel de fel de lucruri interesante despre patrie, strămoși și preferințele lor etnice și estetice. Mă trăgeam dintr-un popor de trubaduri pașnici, înzestrat cu vocația lirismului și darul vocalizei și înarmat pentru orice eventualitate cu pâinea și sarea într-o mână și matraca forestieră în cealaltă. Toleranți, dar ușor suspicioși, străbunii îmbinau simțul ospitalității cu cel al nervozității locale, în numele căruia își pilduiau generos vecinii de graniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
străvechi și infailibile, trăiam în secret niște voluptăți imposibil de descris. Abia atunci mă apuca furia. Uram dulcegăriile și, spre deosebire de colegele mele de școală, angajate într-o perpetuă declarație de-amor față de patrie și Partid, nu mă născusem cu moleculele lirismului în vene. Detestam cuvintele meșteșugite, care se-așezau în memorie ca niște buze subțiri și lipicioase. Săream cât-colo când auzeam de Goga, Blaga sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al tău freacă menta pe calculator, în timp ce pipița lui dă din coadă pe bulevarde.“ „Se zice liric,“, am observat, „nu lirist.“ „Mersi de coregrafie. Tot zdrențe e. N-are coloană vertebrală, o dă cotită după cum bate vântu’. 50% cinism, 50% lirism: rețeta perfectă a ratării. Mă decepționează.“ Mihnea a închis documentul. Sus, într-un colț al ecranului, algoritmul lui încă mai căuta, se întrezărea rotația iconului: mecanică, strictă, matematică. O mașinărie în interiorul altei mașinării. „Știi, Robane, m-am tot gândit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că eu n-am laborator.“ „Nu depăși limitele admisibile de tâmpenie...“ „Auzi, da’ tot n-am înțeles, care-i legătura cu omul nostru?“ „Simplu. Să ne imaginăm că tipul a avut seara o criză de prostată și i-a bufnit lirismul pe nas când s-a trezit dimineața. Asta ar fi o variantă: ne pierdem vremea c-un amator, un impresionist al penelului. Se-nchide cazul, nu ne mai batem creierii cu el; îl dăm pe mâna voastră la Litere, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
simbol. Dac? prive?ți un obiect ?i nimic nu se arăt? În ochiul ț?u, de vin? este nu obiectul, ci ochiul care nu ?ție s? priveasc?. Esteticienii no?tri spun c? universul nu este poetic. Devine poetic. Cap??? atâta lirism cât reu?im s? punem (s? transmitem) noi În el. Pentru În?eleptul asiatic universul este paradisul simbolurilor ascunse. Trebuie s? vin? ochiul care s? le elibereze prin exerci?iul contemplă? iei, adic? al concentr?rii, al ??tept?rii" . Opera
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cerului, prive?te cu triste?e ?i luciditate spre ??mânt; Întotdeauna Ins? uime?te prin frumuse? ea reflexelor ro?iatice sau argintii de lumin?. Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste?ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui sentiment tragic al existen?ei umane" . Din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de cuvinte", „emo?ia poetic?". Cum fiecare element din univers are „personalitatea" lui, misiunea poetului este tocmai aceea de a „dezv?lui personalitatea laten?? a lucrurilor", „sufletul tainic al acestora". (P. Valery) „Pentru poet, fiecare lucru are personalitatea lui ?i lirism Înseamn? tocmai dezv?luirea personalit??îi latențe a lucrurilor. Prin personalitate În?eleg sufletul tainic din lucruri, care nu se exprim? nici În func?ia acestora (utilitatea), nici În specia mai larg? de care apar?în (clasa, legea) " . (N. Manolescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i privind la lună plin? / La ??paia de pe lacuri" „O r?mai"; „Neguri albe, str?lucite / ?ese luna argintie" „Cr? iasă din pove?ți"). Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste? ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui „sentiment tragic al existen?ei umane" În care s-a zidit fiin?a poetului ve?nic zb?tându se Între
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mitice, arhetipale, referitoare la lumea adânc?, interioar?" a poetului, dar ?i „la cea universal uman?", aceast? ultim? strof? a poeziei devenind, „prin universalitatea suferin?ei pe care o exprim?, una din cele mai frumoase ale lumii" . Punct de plecare spre lirismul existen?ial al poeziei secolului nostru, crea?ia lui Mihai Eminescu impresioneaz? astfel prin aceast? „confesiune purificat?, spiritualizat? a suferin?ei" (E. Simion) . Publicat? În acela?i an cu celebra „ Od? (În metru antic) " 1833, poezia „ Trecut-au anii" pare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o formulă fericită este definit Creangă: „Homer al nostru...” sau e făcută o comparație: Coșbuc „se ridică uneori până la poezia populară, Eminescu, poate, până la Miorița” (Poezie populară). Supraevaluat, I. Al. Brătescu-Voinești e o „combinație rară de realism desăvârșit și pătrunzător lirism, de adevăr și poezie”. Mihail Sadoveanu, studiat în cel puțin zece articole, are afinități mai degrabă cu Ion Neculce decât cu Creangă, el fiind pe deasupra un poet al misterului și naturii, „legat prin fibre tainice de sufletul acestui pământ”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]