3,155 matches
-
Poezia mă declasează, tocmai prin surclasarea pe care o încerc. (1947) ATITUDINI FAȚĂ DE POEZIE RÎNDURI DESPRE POEZIA ENGLEZĂ Superstiții comune tuturor continentalilor consacra poezia engleză ca întruparea cea mai înaltă a "lucrului ușor și înaripat" în care Platon recunoștea esența lirismului pur. Dacă ne însușim definiția platoniciană, apoi desigur nici o altă lirică europeană n-a subliniat emoția până la acel "ethereal" unde plutește pulverizat cântecul celor mai reprezentativi din poeții englezi. Decât, mai e un fel de a înțelege poezia. Un fel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
e nouă veșnic și multiplă ca fețele felurite ale creației. Personalitatea fiecăruia o colorează deosebit după eterogeneitatea senzației și modului propriu de a-i reacționa temperamental. Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă inferioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendentă, întocmai ca în actul rațional al abstragerii, spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teoremă de geometrie elementară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în același cadru abstract și întrucîtva convențional al unei spiritualități "date de-a gata". Stele, lună, sfere, iubire, lumină, mare, cu materialul acesta de poncife construiesc englezii poezia lor serafică ori elegiacă. Să nu vă mire dacă accentele unui asemenea lirism fac să gândești (prin acutele și monotonia lor) la niște psalmi cântați de sfântul Origene. Desigur poezia lui Racine și a celorlalți clasici evoluează într-un abstract mai arid. De unde, atunci, stârnitorul ei interes; de unde plictiseala transcendentă a celeilalte? Pricina
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dau ca unică țintă provocarea Cu tristețe mă-ndoiesc de această stea (engl.). celor câteva minți, autonome îndeajuns pentru a regândi judecăți literare clasate. Punctul ideal de unde ridicăm această hartă a poeziei argheziene se așează sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri, unde sub pretext de confidență, sinceritate, disociație, naivitate poți ridica orice proză la măsura de aur a lirei. Versul căruia ne închinăm
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
După domniasa, experiența negativă a acestuia, încheiată acum 20 de ani, trebuie să continue și azi. Le creux néant musicien 1 va fi umplut și mai departe de un interminabil conținut. Pentru aceasta se vor găsi ebraice și slăbănoage Danaide. Lirismul cel nou se limpezește de apele, mai luminate, ale unei melodice arhitectonice: modul dorian (al lirei), echivalentul simplicității cântării bisericești. * Pentru "Sburătorul", această lecție de discriminare. Domnul E. Lovinescu n-are nevoie de lecții de poetică. Sincronismul și participarea lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vină așa de nobilă? Da, și cu toată tăria. Cred că procedeul dezvoltării succesive, simfonice, a imaginilor - procedeu de care simbolismul a abuzat înșelîndu-se asupra destinului propriu al poeziei - și rotirea de tablouri cu aparițiuni profetice, înseamnă cam același lucru. Lirismul rezidă în altă funcție, în întărirea unei moralități eterne, sentiment veritabil și permanent la d-l Blaga, dar servit stângaci de procedee echivoce. Această ordine trebuie numită "spiritualitate", oricare ar fi uzura de astăzi a cuvântului; sau, mai bine cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fi Poezia rostul, domeniul acestor forțe obscure, precreștine? Lumea cârmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfântă decât lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decât cea dintâi. În tinerețe am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. Mulți l-au întîmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare sigur că dreptatea a stat de partea celora, nu a mea. Poezia e încă valoare relativă. E vălul de aparențe și încîntare, fâlfâitor deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi. Să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor contemplate, vom beneficia astăzi de aceste lecții esențiale. JEAN MORÉAS (Jean Papadiamantopulos) Il ne s'agit pas de présenter Moréas, tîche dépourvue d'agrément, mais d'éclaircir un point de controverse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
masa discipolilor săi, la Cafe Vachette, ca și la curtea strămoșilor lui, în regatul Itaca. La urma urmelor, o poezie eliberată de legăturile timpului și ale spațiului, având drept cadru adevărat acel "topos atopos" al anticilor. Evident, probleme similare despre lirismul absolut și le-au pus și Mallarmé și Valéry. Dar cel dintâi le-a complicat inutil enunțul cu date sintactice sau idealiste; celălalt a lunecat curând în poemul parmenidian, foarte frumos adesea, totdeauna strălucitor de idei. Totuși, acestui tip de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație. Omul de știință ce se scoboară în infinitul mic prin ajutorul microscopului sau se avântă în infinitul mare prin telescop, astronomul ce pătrunde armonia sferelor cerești sau matematicianul ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Tudor Arghezi...1 Eugen LOVINESCU Ion Barbu a început prin poezii de stil parnasian, glorificând dionisiac marile forțe geologice, lava, munții, banchizele, natura inertă ă...î. După aceea se lepădă complet de "anecdotă", așezîndu-se "sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe Ion Barbu, Joc secund, ed. Cultura națională, ă1930î. poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri". Poezia se intelectualiza, pitagoreic, prin stabilirea unei ordini pe planul al doilea, iar lectura
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
intuit în structura lui interioară, nu este pur sintactic, cum a apărut unora; el este dictat de o mecanică spirituală evidentă. Cu o asemenea structură abstractă, nu vom găsi în poezia sa un inefabil scos din muzica îngînată a unui lirism emoțional; inefabilul devine un contur tremurat al ideii, o vibrare a esenței care se caută în expresie. Lirismul este, cum spuneam, subiacent; circulă în însăși tensiunea spiritului, fiind implicat în idee. Poezia noastră modernă a cunoscut un lirism de notație
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mecanică spirituală evidentă. Cu o asemenea structură abstractă, nu vom găsi în poezia sa un inefabil scos din muzica îngînată a unui lirism emoțional; inefabilul devine un contur tremurat al ideii, o vibrare a esenței care se caută în expresie. Lirismul este, cum spuneam, subiacent; circulă în însăși tensiunea spiritului, fiind implicat în idee. Poezia noastră modernă a cunoscut un lirism de notație, un altul muzical, apoi unul imagist; lirismul d-lui Barbu trece limita extremă a poeziei, în plan pur
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a unui lirism emoțional; inefabilul devine un contur tremurat al ideii, o vibrare a esenței care se caută în expresie. Lirismul este, cum spuneam, subiacent; circulă în însăși tensiunea spiritului, fiind implicat în idee. Poezia noastră modernă a cunoscut un lirism de notație, un altul muzical, apoi unul imagist; lirismul d-lui Barbu trece limita extremă a poeziei, în plan pur cerebral. Intelectualismul său implică paradoxul: cogito, ergo, senito! ă...î Tehnica mallarméană are un rol de pură inovație sintactică, fără
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al ideii, o vibrare a esenței care se caută în expresie. Lirismul este, cum spuneam, subiacent; circulă în însăși tensiunea spiritului, fiind implicat în idee. Poezia noastră modernă a cunoscut un lirism de notație, un altul muzical, apoi unul imagist; lirismul d-lui Barbu trece limita extremă a poeziei, în plan pur cerebral. Intelectualismul său implică paradoxul: cogito, ergo, senito! ă...î Tehnica mallarméană are un rol de pură inovație sintactică, fără a urmări și efecte de o nouă, subtilă muzicalitate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trecând până la urmă, decepționat și învins, asemeni lui Rimbaud, într-o altă meserie. Poezia pe care o teoretizează el în numeroasele rânduri - "ființa îndelung încercată a Poeziei", "starea de geometrie și, deasupra ei, extaza", "stări absolute ale intelectului și viziunii", "lirism absolut" etc. - nu situează decât "o pură direcție, un semn al minții". Consecvența sa constă, cum am mai spus, în tăria de a refuza stagnarea și o anumită poezie în act, oricât de mult s-ar apropia aceasta de stadiul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poate menține o tradiție artistică, concentrându-se asupra oricărui amănunt prezent. Iată, pe pildă, casa din pânză pictorului Gheorghe Petrașcu. Specificul familiar al clădirii boierești, zonele pline de verdeață, atmosferă calmă ne indică cu siguranță locul unde a fost pictată. Lirismul creației, dar și sobrietatea paletei conduc la o imagine sintetică, pătrunsă de noblețe dramatică și istorie. Cu totul altfel își construiește compoziția Maurice de Vlaminck, unul din cei mai cunoscuți pictori fauviști. Casele din pictura sa sunt exuberanțe, învăluite într-
CASE ÎN PICTURĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364378_a_365707]
-
talent conținutul volumului, aparțin lui George Tulea și Rodicăi Matei. Volumul este prefațat de prof. Emil Istocescu, eseu care introduce pe cititor în universul creatorului de umor, Teodor Barbu, care vibrează pe alte tonuri, decât poetul grav, abisal, de un lirism inefabil, din volumul „Retorica balansoarului”, publicat în august 2012, la aceeași editură. Poetul își grupează creațiile de factură umoristic-satirică în trei capitole: 1-Epigrame, catrene, șarje amicale (pag.8-65) 2-Fabule, rondeluri, satiră politică de arhivă (pag.66-100) 3-Dicționar, perle de dactilografie
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară. Proza scurtă nu-i resoarbe întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne). Rostirea are strălucire și
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lirismul feminin în poeziile doamnei Aneta GEORGESCU Lirismul feminin a fost întotdeauna mult mai frenetic, din acest motiv creațiile
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lirismul feminin în poeziile doamnei Aneta GEORGESCU Lirismul feminin a fost întotdeauna mult mai frenetic, din acest motiv creațiile sunt mult mai delicate, având implicații precise, referitoare la dragoste, și imediat o izvorâre de maternitate. Citind poeziile distinsei Aneta GEORGESCU poți
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lirismul feminin în poeziile doamnei Aneta GEORGESCU Lirismul feminin a fost întotdeauna mult mai frenetic, din acest motiv creațiile sunt mult mai delicate, având implicații precise, referitoare la dragoste, și imediat o izvorâre de maternitate. Citind poeziile distinsei Aneta GEORGESCU poți constata o permanentă luptă interioara care emană
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
nu putem fi nemuritori, însă creațiile acestei poete deosebite, pot rămâne nemuritoare. Calitățile sale poetice o vor duce în veșnica amintire a cititorilor de poezie. A debutat în volumul antologic Drumurile vieții 2007. comentariu al poetului Mihai LEONTE Referință Bibliografică: Lirismul feminin în poeziile doamnei Aneta GEORGESCU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
acestuia, au fost greșit interpretate, tendențios spunându-se, împotriva lui Eminescu, dar ele, în fapt sunt îndreptate "către trecut" și, respectiv "către viitor", așa cum apare în viziunea lui Nicolae Manolescu, exprimând, în acest fel, "nașterea poeziei moderne", sensul firesc al lirismului. Dacă pentru Eminescu poezia ar fi "expresia normală a ființei", pentru Macedonski aceasta rămâne o "himeră de căutat", o citadelă de cucerit, în general ceva ce "I se refuză" și care ar sugera o "emoție artificială". Poetul "Excelsiorului" exprimă, cel
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]