2,579 matches
-
pus margarita la gheață... pentru tine, oricând, dragă. Mulțumiritc "Mulțumiri" Le mulțumesc mult pentru îndrumările lor tehnice lui Frank Nealon de la The National, lui Conrad de la Frank Nealon de la The National, lui Conrad de la The Aldnych, lui Charlie, doctorul, și Lisei, sora mea, cea mai extraordinară Helenă pe care o cunosc. Nu uitr pe nimeni de la Questos, cei care m-au lăsat să asist la Romeo și Julieta și m-au acceptat. Ca întotdeauna, îi mulțumesc din suflet lui Sondy pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ideea este că am eliminat distracția la locul de muncă. În consecință, productivitatea, moralul și chiar profiturile au de suferit. Oamenii nu se mai duc la serviciu cu plăcere Ă și pe bună dreptate. Barbara Mackoff, autoarea cărții What Mona Lisa Knew, spune că munca n-a fost nicicând mai serioasă. „De aceea”, scrie ea, „suntem datori să venim din plăcere la serviciu”. Ne distrăm sau nu? Distracția la locul de muncă nu Înseamnă numai râsete și surprize. Conform celor mai multe studii
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
muncă. Pe de altă parte, este acceptabil și de dorit acum ca atunci când ești nefericit, plictisit sau neîmplinit pe plan profesional, să poți și să vrei să cauți altceva. În februarie 2001, revista Working Woman a publicat un articol al Lisei Belkin intitulat „Reinvent Yourself”, care susținea: Are loc o revoluție la locul de muncă, iar în centru acesteia se află simplul faptul că o mulțime dintre noi ne străduim să evadăm și să ne reinventăm. Schimbările îndrăznețe de carieră au
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de model în cuplusau în familie. Astfel, cele două autoare conchid că preferințele pot modela opțiunile/alegerile profesionale, însă nu le pot determina în totalitate. În acest context, teoriile feministe recente insistă pechestionarea validității conceptului de gen ca unitate analitică. Lisa xe "Disch"Disch (1991) subliniază dificultățile în specificarea identității (sau identităților) grupului femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model explicativ pentru situația femeilor pe piața muncii ridică nenumărate probleme atunci când
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
loc o schimbare de perspectivă: de la identitate la probleme publice. Privit astfel, individul nu mai este o entitate relativ autonomă de contextul (instituțiile sociale) care îi asigură îndeplinirea nevoilor primare (xe "Disch"Disch, 1991). Cadrul de analiză „relațional” propus de Lisa xe "Disch"Disch admite faptul că indivizii și instituțiile se structurează reciproc. Desigur, nivelul individual al percepției categoriilor de gen rămâne în continuare relevant, xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 131) argumentând că este posibil ca un
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
dar și ale organizării vieții personale și profesionale să persiste, chiar dacă toate obstacolele formale de gen ale participării femeilor pe piața muncii sunt înlăturate. Trecerea de la studiul descriptiv al rolurilor de sex lastudiul analitic al relațiilor de gen propusă de Lisa xe "Disch"Disch este deosebit de relevantă atunci când este aplicată la piața muncii și la dimensiunea sa de gen. Raționalitatea individului (presupusă atât de modelul lui xe "Hakim"Hakim, cât și de cel al capitalului uman), care îi permite alegeri bazate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
British Journal of Sociology, vol. 49, nr. 1, martie. xe "Crompton"Crompton, Rosemary; xe "Harris"Harris, Fiona, 1998a, „Explaining Women’s Employment Patterns: «Orientations to Work» Revisited”, The British Journal of Sociology, vol. 49, nr. 1, martie. xe "Disch"Disch, Lisa, 1991, „Toward a Feminist Conception of Politics”, PS: Political Science and Politics, vol. 24, nr. 3, septembrie, pp. 501-504. Discrimination against women in the workforce and the workplace, 30 martie 2005, Committee on Equal Opportunities for Women and Men, raportor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pp. 591-618. Gen, interese politice și inserție europeană, cercetare coordonatăde prof.univ.dr. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu, derulată în perioada 2006-2008, finanțată de Consiliul Național al Cercetării Științifice în Învățământul Superior, cod CNCSIS 964. xe "Glass"Glass, Jennifer L.; xe "Riley"Riley, Lisa, 1998, „Family Responsive Policies and Employee Retention Following Childbirth”, Social Forces, vol. 76, iunie. xe "Hakim"Hakim, Catherine, 1991, „Grateful Slaves and Self-Made Women: Fact and Fantasy in Women’s Work Orientations”, European Sociological Review, vol. 7, nr. 2, septembrie
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Jacques, 1976 "Une lecture sémiotique de Cendrillon" în Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette, pp. 109-138 Delcroix, Maurice & Hallyn, Fernand, 1987 (sous la direction de) Introduction aux études littéraires. Méthodes du texte, Paris, Duculot Demers, Jeanne, Gauvin, Lise, Cambron, Micheline, 1982 "Quand le conte se constitue en objet (s)" în Littérature 45 Dijk, Teun van, 1973 "Grammaires textuelles et structures narratives" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Eco, Umberto, 1985 Lector in
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
până la furturi și chiar crimă, infracțiunile se diversifică pe zi ce trece. „Facebook este rețeaua socială a zilei. „Infractorii se duc, acolo unde se duc și oamenii cinstiți", spune Mary Landesman, cercetător la o companie de servicii de securitate web. Lisa Severens, din Massachusetts, de pildă, a constatat cu stupoare, că leptopul i-a fost infectat de un virus, ce a început să trimită fotografii pornografice pe conturile Facebook ale colegilor de serviciu. Femeia a fost nevoită săși înlocuiască leptopul - virusul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
conștiință a pericolelor prezente și viitoare? Da, cu siguranță, dar și memorie constructivă a unui popor liber, care va ști să învingă acest pericol, și chiar memoria lui. Acest avertisment este valabil și pentru noi, cortegiul necredincioșilor. Note BIBLIOGRAFIE Aiken, Lisa, Why me, God? A Jewish Guide for Coping with Suffering, N.J., Jason Aronson, Londra/Northvale, 1996. Amato, A. Joseph, cu colaborarea lui Monge, David, Victims and Values, pref. de Eugen Weber, Greenwood Press, Londra, 1990. Amishai-Maisels, Ziva, ""Faith, Ethics and
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Glenn, Doman, Guérir est un devoir, Épi, 1988. Hăulică, I., Fiziologia umană, Ed. Medicală, București, 2002. Hunder, G., Clinica Mayo despre artrită, Ed. Albatros, București, 2000. Jegard, Suzanne, Programme d’éducation pour enfants multihandicapés, Publication Award, 1980. Joel, A., De Lisa, Bruce, M., Gans, Rehabitation Medicine. Principles and Practice, Lippincott-Raven, Philadephia, 1998. Judd, Eloise, Nursing Care of the Adult, F.A. Davis Company, Philadelphia, 1983. Keim, H.A., Scoliosis. Clinical Symposia, Ciba, Geigy, N.Y., 1972. Kirstel, K.H., Îngijirea bolnavului, Ed. All Educațional
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
feminină, create de artiști de-a lungul istoriei artei. De pildă, în 1993, își efectuează a șaptea intervenție chirurgicală la New York, „Omniprésence”, un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a intra în interfață cu chipul (androgină al Mona Lisei lui Leonardo Da Vinci. Acest icon este ales nu numai datorită standardului de frumusețe atribuit, ci și faptului că este considerat un autoportret feminin al artistului. În același timp, operația este transmisă prin satelit și Internet la Centrul Georges Pompidou
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
W. Bynam și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Bynum, Terrel Ward și Moor, James H. (ed.Ă (1998Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Cartwright, Lisa (1998Ă, „Gender Atifacts: Technologies of Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Cartwright, Lisa (1998Ă, „Gender Atifacts: Technologies of Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical Norm”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Casti, John L. (1993Ă, „The Three Faces of Life”, în Timothy Druckrey (ed.Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
L. Benedikt (ed.Ă, Cyberspace: First Steps, Cambridge, MA, MIT Press. Stork, David G. (1995Ă, „Books on Artificial Life and Related Topics”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Sturken, Marita și Cartwright, Lisa (2001Ă, Practices of Looking: An Introduction to Visual Culture, New York, Oxford University Press. Sutherland, Ivan (1965Ă, „The Ultimate Display”, în Randall Packer și Ken Jordan (ed.Ă (2001Ă, Multimedia: From Wagner to Virtual Reality, Londra, New York, W.W. Norton & Company
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
on shaping the intellectual agenda of the field”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 500-518. Ward, G., 1993, „Reforming the Public Sector: Privatisation and the Role of the Advisers”, The Political Quarterly Publishing Co. Ltd., Blackwell Publishers. Zanetti, Lisa; Adams, Guy B., 2000, „In service of the Leviathan: Democracy,ethics and the potential for administrative evil in the New Public Management”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 534-544. www.guv.ro/obiective/afis-docdiverse-pg.php?iddoc=255. www
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la tîrg, iar mai vîrtos ca din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
soarele. Acea persoană este cea pe care o iubești. Alte persoane zâmbesc într-un mod cu totul misterios. Misterios e bine zis, din moment ce surâsul lor seamănă cu una dintre cele mai celebre picturi ale omenirii, care o arată pe Mona Lisa zâmbindu-i lui Leonardo da Vinci într-un fel care încă nu a fost explicat. A zâmbi cuiva înseamnă a-i confirma faptul că-ți este agrea bil, dar și că te simți vulnerabil în fața acelei persoane. Iată două motive
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de fiecare căciulă" (1964: 37-67) neapărat însoțite de plăcinte, o paletă largă dulcețuri, sarailii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lingvistice, culturale, estetice, chiar politice. În Elveția ro mandă, această "supraconștiință a scriitorului francofon" capătă accente inedite: Se revelează astfel un nou imaginar francofon, care nu mai este cel al generalităților abuzive, ci al singularităților și tensiunilor creatoare de limbaje." (Lise Gauvin, 1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
căci, departe de o seca, paradoxurile și contradicțiile lingvistico-geografice hrănesc și exaltă creativitatea și nuanțează considerabil relația cu alteritatea. Dacă ne gîndim, de exemplu, la portretul locuitorilor din Vaud, al lui Jacques Chessex, sau la jurasienii din textele lui Anne Lise Grobety, vom vedea că ei au în comun, probabil, capacitatea de a face să înflorească imaginarul într-un spațiu înrădăcinat în divers, ca să-l evocăm pe scriitorul martinichez Edouard Glissant (care se referea la limba creolă, dar extrapolarea nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]