1,837 matches
-
Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă deschisă cătră d-nii protopopi, preoți, învățători și cătră literații români, Pesta, 1870; Seran și Zoran. Serilă, Mezilă și Zorilă, Pesta, 1873; Steaua maghilor sau Cântece la Nașterea Domnului Isus Cristos, Biserica Albă, 1875; Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
umanitarism? (7/1919), Libertățile noastre publice (68/ 1921). Numărul din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Barbu și Ion Pillat. În numărul 70/1921 Petre Grimm propune, sub titlul Cele mai bune cărți, un scurt îndreptar de cultură generală. Numărul 84
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
de scris, citește enorm și proiectează îndrăzneț lucrări despre mitologia dacică, despre limba și literatura populară română, culege folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
să avertizeze asupra asfixiei provocate de o mentalitate perimată, provincială, fără orizont. Romantic incorigibil, stăpânit de un individualism exacerbat, H. e însă nu o dată nedrept și excesiv. Nesocotește rolul lui Maiorescu, importanța lui Eminescu și a lui Caragiale, dar gratulează literați mărunți, din preajma revistelor pe care le conducea. Rar i se întâmplă să revină cu judecăți mai echilibrate, elogiul poeziei eminesciene, rostit în 1889, fiind o astfel de excepție. Poet el însuși, profesează o artă a durității, susținută de vâna satirică
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Zeletin, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu, Nae Ionescu, Emil Cioran, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Constantin Noica. Expunerea istorică, sumară și „punctiformă”, privește modul în care filosofia și filosoful s-au raportat, în cultura noastră, la activitatea literară și la identitatea de literat și măsura în care izbutesc să ajungă la o unitate contradictorie. „Înrădăcinarea teoretică” în ambele domenii a autorului însuși adaugă, din nou, plusul de dramatism și alertă, aventura dublului, „fisura, sfâșierea, rana” fiind descrise implicat și detașat deopotrivă. O altă
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
franceză. Între 1959 și 1968 este șeful Catedrei de filologie romanica a Universității „Babeș-Bolyai”. Debutează în revistă „Însemnări matematice” (Cluj, 1925), aducând câteva contribuții importante la calculul tensorial. Interesul pentru științele exacte premerge formației literare a lui J., explicând preferință literatului pentru Paul Valéry și poezia pură. În timpul refugiului Universității clujene (1940-1944), face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În 1947 își susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours et
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
au făcut parte odată din România [...], românii din Basarabia sunt pentru noi ca înecați în mare. Nici o legătură sufletească nu s-a putut stabili cu ei, nici un răsunet, nici un semn, care să arate că peste Prut mai pulsează viața românească. Literați și oameni politici dacă au venit câțiva, prea puțini la noi, au venit nu direct peste Prut, ci trecând prin Siberia“41. Autorul își exprima îngrijorarea față de situația gravă în care eram puși „prin poziția noastră geografică și prin evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem. Societatea secolului XVIII căutase cu disperare mandatari și îi găsise în filosofi, artiști, oameni de litere. Anulând vechile „libertăți“ și distrugând funcția politică a nobilimii, monarhia transforma - fără să vrea - scriitorii în substitute imaginare ale clasei conducătoare 91. Instalarea literaților într-o funcție din care nu exercită decât partea simbolică, magistratura opiniei, excluzând orice practică a puterii, a avut repercusiuni asupra culturii politice înseși 92. Intelectualii tind să substituie faptului dreptul, echilibrului de interese și aprecierii mijloacelor, principiile, iar puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secolul al VI-lea, consecvente în a proteja hotărârile sinodului din Calcedon. Literatura română veche va cunoaște, desigur, unele dintre compunerile acestor scriitori străromâni, dar aceasta se va întâmpla mult mai târziu, scrierile lor venind pe „canale” îndeobște frecventate de literații români din Evul Mediu. Repere bibliografice: Dom Germain Morin, Le Témoignage perdu de Jean de Tomis sur les hérèsies de Nestorius et d’Eutiches, „Journal of Theological Studies”, 1905, 7; A. E. Burn, Niceta of Remesiana. His Life and Works
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
vestigiile lor, la incursiuni livrești sau popasuri mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
comparatist în studiul Legenda Meșterului Manole, publicat în „Arhiva” (1932), capitolele fiind intitulate O mențiune în Spania despre legenda românească, O variantă rumeliotă publicată în Italia, Valoarea documentară a legendei românești. Chiar și studiile lui filologico-lingvistice sunt interesante pentru istoric, literat și folclorist prin dezbaterile asupra limbii ca izvor istoric și tezaur de metafore și forme poetice. De aceea, până la un anumit punct, ca și în cazul lui B. P. Hasdeu, articolele și studiile lui G. sunt dificil de încadrat net
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
din Moldova, Bucovina și Muntenia, D. Stăncescu, P. Ispirescu, S.Fl. Marian. G.p. tipărește, de asemenea, din versurile și proza autorilor locali: I. Pop-Reteganul, T.V. Păcățian, I. Matei, Eutimie Vuia, D. Jurjovanul, V. Sala, Traian H. Pop ș.a. Din scrierile literaților români de prestigiu sunt alese opere care corespund programului gazetei: poveștile lui I. Creangă, versurile lui V. Alecsandri, anecdote de A. Pann, versuri de M. Eminescu și Al. Vlahuță. Câteva traduceri semnate P., din Sacher-Masoch și Lev Tolstoi, dă T.V.
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
în „Revista Fundațiilor Regale” și în „Viața românească”, unde apar în 1938-1939 fragmente din romanul Vest, editat postum, în 1983. Moartea soției într-un accident (1948) și munca de o viață la bancă îl împing într-un anonimat steril pentru literat. Războiul micului Tristan, bine primit de critica vremii, aducea o noutate tematică, tribulațiile adolescentului în Bucureștiul ocupat, în timpul primului război mondial, înscriindu-se într-o tendință a literaturii moderne (André Gide, Alain-Fournier) de explorare a unei vârste incerte, tranzitorii, marcată
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
crucial pentru colaborarea noastră. În clipa asta ar trebui să răsune În mintea ta toate sirenele de alarmă pe care Raționalitatea le-a instalat, În secret, cu o răbdare seculară, acolo. Să o dai dracului de carte șmecheroasă a unui literat. Să regăsești rolul tău originar de ființare care caută ființa, și crede că drumul către ea trebuie să fie drept și fără prăpăstii, fiindcă altfel e greu pe Pământ, și nu-i corect ce ni se-ntâmplă. Să arăți cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai adânci și nu au o miză mai mare decât spulberarea unui anumit tip de discurs și refacerea discursului filosofic. E ca și cum ai scoate pe teren un tun uriaș ca să țintești o vrăbiuță. Cornel Vâlcu: Eu salut aici poziția de literat a lui Corin. Pentru că, În sfârșit, cineva spune: nu ai aflat niște lucruri mult prea importante ca să le pui Într-un discurs filosofic și atunci le pui Într-o proză? În genere, cu scuzele de rigoare, viziunea este invers. Adică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își păstrează, fără Îndoială, intactă capacitatea de fascinație și misterul. Ea face parte din șirul capodoperelor fără autor ale literaturii universale. Dar toate acestea țin de un succes estetic și nu Îndreptățesc suficient ecoul național al temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre toposurile cele mai frecventate atunci când vine vorba despre identitatea românească. De ce ar fi Miorița mai emblematică pentru modul de a fi al românilor decât orice altceva? În lumea elitei, a culturii scrise, acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se uite ca Într-o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a Sandei asupra faptului că, Într-o istorie a locurilor memoriei, Bulă este coleg cu Mihai Viteazul. Asta va suna ca o erezie enormă. Dar În același timp vă atrag atenția că pe tărâmul narațiunilor pe care le furnizăm deopotrivă, literați și istorici, această Întâlnire sau Învecinare sunt necesare. În unele cazuri proeminente, vor figura și personaje literare sau autori, chiar Eminescu, mai ales Eminescu! Iată, Ioana Bot mi-a luat-o Înainte și a făcut dosarul cazului Eminescu, ocupându-se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scriem cu „i” mare, fie că o scriem cu mai mulți „i” mici, după feluritele tipuri de istorii - În orice caz, În istorie. N-am Înțeles În nici un caz, de pildă, această timiditate a istoricilor literari de a se considera literați atunci când erau mai mult istorici, sau a literaților de a se considera și istorici atunci când erau cu o formație de această natură. Cred că e important să regăsim nu o unitate primordială care nu știm dacă a existat, ci să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu mai mulți „i” mici, după feluritele tipuri de istorii - În orice caz, În istorie. N-am Înțeles În nici un caz, de pildă, această timiditate a istoricilor literari de a se considera literați atunci când erau mai mult istorici, sau a literaților de a se considera și istorici atunci când erau cu o formație de această natură. Cred că e important să regăsim nu o unitate primordială care nu știm dacă a existat, ci să găsim un spațiu comun, și metodologic, și tematic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îmi va spune că Ghica a murit În 1860, el va fi amendat de comunitatea științifică, În vreme ce Eminescu, ca să dau exemplele cele mai elementare, face celebra greșeală istorică din Scrisoarea III și nu numai că nu e certat nici de literați, nici de istorici, dar toți profesorii, În momentul În care predau poezia asta, spun „Eminescu chiar are voie să facă aceste greșeli”. Ovidiu Pecican: Cam grăbiți o spun profesorii de română! Sanda Cordoș: Între punerea În intrigă, adică narațiunea, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îți faci proiectele pe o linie oarecum ierarhică. Nu Încerci propriile tale căi de planificare socială. Unde sunt căile de comunicare? Sunt niște canale blocate, inexistente sau care ar trebui construite. Marius Jucan: Așa e. Mă gândesc uneori la exemplele literaților din Iluminism, dintre care unii au devenit critici politici, moraliști, pamfletari, romancieri, reflectând În moduri diferite, adesea adverse, asupra „căilor de comunicare” care trebuiau construite În societate, pentru a păstra garanțiile autonomiei și libertății. O „vizită” În societatea secolelor al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urmărește clarificarea, relatarea unor date exacte, de care trebuie ținut cont. Ei abordează, de pildă - așa cum făcuse colegul tău, nu? -, anii 1945-1953, „Elita din județele acesta și acesta”. Deci ei văd altfel, perspectiva lor e diferită de a noastră, a literaților, ei văd lucrurile mai punctual. Ioana Macrea-Toma: Poate ar trebui să ieșim puțin din paradigma literaților și să Încercăm mai multe lucruri. Ce Înseamnă să fii literat, până la urmă? Andrei Simuț: Poate ar trebui să ne găsim un public! Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
făcuse colegul tău, nu? -, anii 1945-1953, „Elita din județele acesta și acesta”. Deci ei văd altfel, perspectiva lor e diferită de a noastră, a literaților, ei văd lucrurile mai punctual. Ioana Macrea-Toma: Poate ar trebui să ieșim puțin din paradigma literaților și să Încercăm mai multe lucruri. Ce Înseamnă să fii literat, până la urmă? Andrei Simuț: Poate ar trebui să ne găsim un public! Ruxandra Cesereanu: Să vă povestesc acum altceva. Am avut, la un moment dat, o reacție foarte ciudată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări povestitului bilingv și, în general, rolului pe care îl are bilingvismul în conviețuirea est-europeană și în circulația interetnică a folclorului. Preocupat de istoricul cercetărilor folclorice, F. a înzestrat disciplina cu lucrări consacrate unor literați maghiari care au contribuit la cunoașterea folclorului românesc: Kazinczy Ferenc, Sombori László, Zeyk János, Ács Károly, Gyulai Pál. Analizează contribuția lui Mailand Oszkár la culegerea și popularizarea creației populare românești, se ocupă în mai multe rânduri de aportul lui Bartók
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]