981 matches
-
concrete de protecție / 46 3.2.Conservarea geosistemului / 49 3.2.1.Noțiuni generale de conservare a mediului / 49 3.2.2.Conservarea sistemelor naturale / 49 3.2.3.Conservarea patrimoniului cultural-istoric / 53 3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale / 55 PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE. ALTERNATIVE. INCERTITUDINI. SOLUȚII 1.Probleme actuale grave ale sistemelor naturale antropizate / 60 1.1.Disfuncții naturale / 60 1.1.1.Disfuncții produse de dinamica internă a Pământului / 60 1.1.2.Disfuncții produse de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de munți înalți, podișuri joase, câmpii nefragmentate, arii depresionare, arii litorale ș.a.). La rândul său omul poate modifica relieful preexistent, creînd forme noi. f) Solul. Ca și relieful, solul este o componentă derivată în sistemul abiotic, dar geneza sa completă nu se poate realiza decât prin coparticiparea unor componente abiotice (scoarță
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
comunitățile dogon, din Africa de Vest, comunitățile sherpa, din Nepal, cele lapone din nordul Europei, comunitățile sarde, oșene și maramureșene tradiționale ș.a., au devenit obiect al unor politici naționale de conservare, conștientizate până la nivel local. 3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale Ariile litorale constituie adesea structuri sistemice fragile și instabile, în special datorită dinamicii lor foarte active. Mobilitatea liniei țărmului este o caracteristică esențială în acest sens, fie că se retrage sub efectul eroziunii, fie că avansează ca urmare a procesului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din Africa de Vest, comunitățile sherpa, din Nepal, cele lapone din nordul Europei, comunitățile sarde, oșene și maramureșene tradiționale ș.a., au devenit obiect al unor politici naționale de conservare, conștientizate până la nivel local. 3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale Ariile litorale constituie adesea structuri sistemice fragile și instabile, în special datorită dinamicii lor foarte active. Mobilitatea liniei țărmului este o caracteristică esențială în acest sens, fie că se retrage sub efectul eroziunii, fie că avansează ca urmare a procesului de sedimentare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Exploatarea unor resurse minerale, în zonele din imediata vecinătate a litoralului, poate avea consecințe incontrolabile. De exemplu, plajele de pe litoralul adriatic al Italiei, în apropierea cunoscutei stațiuni Rimini se scufundă ca urmare a exploatărilor de gaz natural submarin iar câmpiile litorale japoneze, inclusiv aceea care adăpostește orașul Tokyo, suportă un proces similar, generat de supraexploatarea acviferelor freatice. Din perspectivă umană, unele amenajări costiere de anvergură, ca acelea inițiate în Olanda încă din Evul Mediu, pot fi considerate ca având efecte pozitive
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
anvergură, ca acelea inițiate în Olanda încă din Evul Mediu, pot fi considerate ca având efecte pozitive dar cel mai adesea sunt ignorate efectele secundare, negative, ca fragilizarea unor ecosisteme specifice, terestre sau submarine, chiar dispariția unora dintre ele. Zonele litorale sunt printre cele mai afectate de amenajările umane din perioada modernă și contemporană. Mondializarea a accentuat favorabilitatea lor economică, transformându-le în obiectul celor mai diverse speculații, generatoare de competiții conflictuale între activitățile umane: industrie, turism, pescuit, agricultură etc. De
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de apă și de procesele de salinizare, populația ocupată în agricultură fiind nevoită să se convertească profesional, adaptându-se la necesitățile industriei turistice. În zonele foarte active economic, astfel de fenomene complexe determină, în primul rând artificializarea extremă a fațadei litorale, inclusiv prin câștigarea unor terenuri pe seama mării. Ilustrativ este cazul orașului-stat Singapore a cărui suprafață a crescut de la 581 km2 în 1959 la 730 km2 în anul 2000. Zonele umede, frecvente în lungul litoralului și având inițial o biodiversitate excepțională
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
celebră fiind reamenajarea vechilor docuri londoneze sau a vechiului port din San Francisco, transformate în spații turistice sau comerciale, ca și în domeniul continental al unor regiuni miniere franceze, germane, belgiene, ș.a. Eforturile de protejare și conservare a unor regiuni litorale sau interioare sunt rezultatul convergenței acțiunilor inițiate nu numai la nivel global și regional ci și al comunităților locale. Caracterul unitar al Planetei noastre este rezultatul coexistenței structurale și al funcționalității interactive, specifice, a naturii și societății umane. Această unitate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cel din Armenia în 1989, cel din Turcia, în 2000) sau în sudul Asiei (din 2001, în India, din 2002 în Afganistan ș.a.); c) ca efecte asociate seismicității și vulcanismului, valuri de mare amplitudine (tsunami) produc distrugeri importante în regiunile litorale; d) în relație cu aceleași efecte de mari proporții ale dinamicii interne a Pământului dar și cu modificări climatice naturale importante, transgresiunile și regresiunile marine, uneori asociate și cu mișcări de subsidență, provoacă modificări profunde și chiar distrugerea unor ecosisteme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ape întrețin și amplifică procesele. Spre exemplu alunecările din anii 1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din America Centrală (2002). d) abraziunea puternică impune retragerea țărmurilor iar acumularea litorală construiește plaje, înlocuind ecosisteme marine și determinând dezorganizarea amenajărilor antropice, ceea ce impune schimbări structurale importante; e) prin transport eolian masiv și rapid, ținuturi întinse pot fi acoperite de nisipuri, modelate uneori sub formă de dune. Ecosistemele și habitatul uman sunt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
apelor mai reci, încărcate cu substanțe nutritive, ceea ce diminuează masiv cantitatea de pește. Aceasta are efecte profund negative asupra vieții păsărilor marine și a pescuitului. Pe fondul unei evaporații puternice din aceste ape atipic de calde, ploi torențiale, afectează arii litorale care în mod obișnuit secetoase. În ultimele decenii, probabil pe fondul încălzirii generale a atmosferei, periodicitatea respectivă a devenit foarte aproximativă, intervalul dintre episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din Europa și de pe alte continente (Vistula, Dunărea, Paranà, segmente importante de pe marile râuri din China, ș.a.). Deversări accidentale de substanțe chimice au poluat grav, recent, unele rîuri din țara noastră (Tisa, Săsar, Siret, Jiu ș.a.). Apa din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme litorale importante, pătrunzând în lanțuri trofice care includeau și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Săsar, Siret, Jiu ș.a.). Apa din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme litorale importante, pătrunzând în lanțuri trofice care includeau și grupuri de populație. Așa s-au declanșat bolile Minamata și ita-itai în anumite sectoare ale litoralului japonez. Sunt foarte puternic poluate, în special datorită deversărilor de ape industriale și ape uzate urbane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
faună cărora le-a fost sustrasă baza nutritivă, care au fost agresate prin perturbarea habitatelor sau chiar înlăturate prin forme abuzive de valorificare. Vînătoarea și pescuitul marin abuziv au redus considerabil diversitatea genurilor și speciilor din diferite ecosisteme marine și litorale și au înlăturat definitiv altele. Vânatul pentru blănuri, piei, carne, pene, trofee, au sărăcit ecosisteme forestiere, de savană, de stepă, de mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a alunecărilor de teren, a eroziunii malurilor, a abraziunii litorale, a deflației și acumulării eoliene, importante procese de tasare ș.a. au determinat degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme de relief create de către om prezintă o instabilitate naturală deosebită, devenind astfel un pericol
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
asupra societății umane actuale și chiar asupra perspectivelor evoluției social-economice echilibrate, s-au manifestat variabil în diferite regiuni ale lumii. În Brazilia, explozia demografică s-a produs în special în regiunile nord-estice, mai sărace, generând o migrație masivă spre regiunile litorale sud-estice, mai prospere, sau spre regiunile amazoniene unde s-a inițiat un vast program de valorificare a resurselor naturale. Scăderea ritmului de creștere demografică după 1970 a temperat caracterul exploziv al creșterii populației dar a lăsat nerezolvate aceleași decalaje între
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
râurile pe care le strânge (mai importante, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut), fluviul curge maiestos spre Marea Neagră. La vărsare, formează o vastă Deltă, în care uscatul se îmbrățișează cu marea, iar strânsoarea lor se continuă de-a lungul Platformei litorale. f. Locul nostru în lume Nu doar conformația reliefului, ci și poziția geografică a dictat valoarea strategică a meleagurilor noastre și, implicit, cursul istoric. Devenirea noastră nu putea decât să urmeze atât sensul, cât și locul pământurilor pe care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și maxim al apei este de 26 m. Variația de nivel are o influență directă asupra faunei piscicole, pozitivă prin fertilizarea solului în zonele de retragere a apei și negativă prin erodarea malurilor și împiedicarea formării unei flore și faune litorale și respectiv prin rămânerea peștilor în gropi sub gheață în timpul iernii. În anul 1979 au fost introduse pe sub munte în lac și apele Izvorului Muntelui, captate la 1,5 km amonte de vărsarea lor în vechea albie a Bistriței. Aici
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre mijloc spre maluri, ca urmare a abundenței hranei spre amontele lacului și în zona litorală. Astfel, s-a constatat următoarea repartiție luată gravimetric: 3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
O problemă care influențează tot mai mult În ultimul timp calitatea serviciilor turistice, este cea a agrementului și a mijloacelor ce sunt utilizate pentru acestea. Dacă situația actuală a turismului romînesc este oarecum deficitară agrementului, exceptînd În unele cazuri zona litorală și cîteva puncte montane, se impune stabilirea unei strategii de lungă durată În acest domeniu, cu luarea În considerare În primul rînd a tradițiilor și a experienței autohtone. În mod concret În funcție de rolul funcția și clasificarea bazelor de cazare, Ministerul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la succesiunea stăpânirii diferitelor teritorii din Imperiul turc, situație în care se găsea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o mare parte a spațiului arab: teritoriile Siriei, Transiordaniei, Libanului, Palestinei, Irakului, Qatarului, Yemenului de nord-vest și coastele litorale ale peninsulei arabe au rămas sub stăpânire otomană până în 1918, dată după care au devenit teritorii sub mandat britanic (Transiordania, Palestina, Irak, Qatar, Yemen) sau francez (Siria, Liban). Unele teritorii se aflau deja sub stăpânirea puterilor europene. Astfel, încă din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și care nu a reușit întotdeauna într-o măsură suficientă. Spre exemplu, în țările menționate există mari spații nepopulate ori slab populate (cu densități sub 2-3 loc./kmp.), aria-nucleu este situată într-o poziție periferică în teritoriu (Algeria - în zona litorală, Siria), iar regiunile marginale sunt prost deservite/gestionate de instituțiile administrative locale (sub aspectul înregistrării corecte și sistematice a populației, lucrărilor publice, amenajării teritoriului etc.). În Egipt a fost adaptat un sistem de organizare pe 4 nivele administrative (regiuni, guvernorate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
politico economice care au fundamentat acest lucru. Astfel, doar două capitale arabe au o poziție de centralitate în cadrul teritoriului național, respectiv Riyad în Arabia Saudită și Bagdad în Irak, restul situându-se într-o zonă periferică a țării, fie în regiunile litorale, fie într-o regiune frontalieră de contact ce oferă racordarea facilă la fluxurile comerciale transfrontaliere. Totodată, capitalele sunt localizate, în general, în regiunea locuită de etnia majoritară din stat, fapt ce poate amplifica uneori tendințele centrifuge ale populațiilor minoritare, mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
țară în care ani la rând puterea politică a fost deținută și exercitată în mod autoritar de către regimuri exponente ale minorității sunnite, majoritare în regiunea capitalei. Din punctul de vedere al poziției geografice, 16 capitale arabe sunt situate în regiunile litorale de pe patru fațade maritime: pe coasta Golfului Persic (Abu Dhabi - pe o insulă de lângă țărm, Manama, Al-Kuwait, Doha), pe coasta Golfului Oman (Masqat), pe coasta mediteraneeană (Beirut, Tripoli, Tunis, Alger), pe coasta atlantică (Rabat, Nouakchott, El Aiun). Alte cinci capitale sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
180 km. est de Benghazi, pentru a deveni noua capitală a Libiei, prevăzut cu toate facilitățile și clădirile necesare pentru a adăposti instituțiile guvernamentale, dar proiectul mutării capitalei a fost sistat ulterior. Moammer el-Ghadafi a vrut să descentralizeze aglomerația urbană litorală prin crearea unei noi capitale la El-Jofor (teritoriul de origine al tribului său), unde să mute statul major și conducerea militară, iar celelalte instituții centrale în diferite alte orașe: Ministerul Industriei la Misuratta, Banca centrală la Sebha etc. Aceste tentative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]