6,839 matches
-
spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica, de două
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
dar măreț prin speranța (supra)viețuirii în adierea Raiului unei grădini care nu mai este: „Creștinul trebuie să știe să privească, să vadă. Condiționarea ochi curat - trup curat se justifică. A înflorit părul de la Chintelnic. Cînd ies din biserică, de la Liturghie, îl privesc insistent cîteva minute aproape nemișcat. E un păr bătrîn, foarte uscat toamnă și iarna și extrem de viu, de colorat, de înflorit în luna mai. E aproape un ritual că Liturghia de dupa Liturghie să o încep cu privitul acestui
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
părul de la Chintelnic. Cînd ies din biserică, de la Liturghie, îl privesc insistent cîteva minute aproape nemișcat. E un păr bătrîn, foarte uscat toamnă și iarna și extrem de viu, de colorat, de înflorit în luna mai. E aproape un ritual că Liturghia de dupa Liturghie să o încep cu privitul acestui copac care imi vorbește despre Paradis și viața veșnică. Alexander Schmemann: «Viața veșnică nu este ceea ce începe după viața această trecătoare, ci este prezentă eternă a întregii vieți». Într-adevăr. Părul din
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
Chintelnic. Cînd ies din biserică, de la Liturghie, îl privesc insistent cîteva minute aproape nemișcat. E un păr bătrîn, foarte uscat toamnă și iarna și extrem de viu, de colorat, de înflorit în luna mai. E aproape un ritual că Liturghia de dupa Liturghie să o încep cu privitul acestui copac care imi vorbește despre Paradis și viața veșnică. Alexander Schmemann: «Viața veșnică nu este ceea ce începe după viața această trecătoare, ci este prezentă eternă a întregii vieți». Într-adevăr. Părul din grădina casei
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
îl cunoscuse pe Mironescu în 1950 prin starețul Vasile Vasilache, pe când Mănăstirea Antim era în renovare. După slujba de la Plumbuita, grupul de intelectuali se strângea în eclezearhie, după care își dădeau întâlnire în casa lui Mironescu. Cei care lipseau de la liturghie erau anunțați telefonic. După studenți (Gh. Vasâi, N. Rădulescu) mergea tânărul Șerban. Atunci când Sandu Tudor putea să stea mai multe zile, se întâlneau mai des. Discuțiile țineau 5-6 ore. Acasă la Constantin Joja ascultau buletinele de știri ale posturilor de
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
școală și joacă. Probabil că majoritatea ar alege joaca. Cum de nu se găsește nimeni care să protesteze că bieții elevi sunt obligați la o disciplină pe care n-au ales-o de bună-voie? Faptul de a învăța ce înseamnă liturghie, împărtășanie, euharistie, agneț, spovedanie, icoană ș.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire. E plină lumea de atei născuți în medii pioase. Ca să nu mai spun că, fără educație religioasă, nici ateu nu poți fi cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de sărbătoare, după liturghie, la casa preotului satului, unde vor judeca toate pricinile din acea săptămână”. Funcțiile prevăzute pentru acest „giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bucuria creației, ca încercare de nouă, demiurgică, naștere a lumii. Celebrarea bucuriei de a trăi Dacă Heraclit, Leopardi, Trakl, Ungaretti, Bacovia au considerat viața o moarte conștientă de sine, în plan universal cei mai mulți poeți au glorificat existența, poezia constituind o liturghie care oficiază celebrarea ei ca pe un ritual divin. Nu însă toți la modul absolut, unii dintre ei având și momente de ieșire din entuziasmul necondiționat. Deși pentru om vremea potrivită exaltării ontice are măsură scurtă, totuși "muritorilor le sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
crucii în aproape orice lucru pe care îl fac. Paștele se sărbătorește în familie, se vopsesc ouăle roșii, se face pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și tăiate mărunt, ceapă verde, smântână și borș acru. În perioada Paștelui, atunci când
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se pupa de trei ori pronunțând,”Hristos Voskrese!” (Hristos a Înviat !) și respectiv “Voistinu Voskresi!” (Adevărat a Înviat !) În săptămâna Paștelui, oricine dorește poate urca în clopotnița bisericii pentru a trage clopotele, anunțând Săptămâna Luminată. De sărbătoarea Nașterii Domnului, după liturghie rușii-lipoveni merg cu colindul, care este o singură cântare preluată din ritualul bisericesc (“Hristos Rajdaetsja”= “Hristos se naște”). Înainte de a porni la colindat, în general pe la casele rudelor, grupurile de copii trec mai întîi pe la locuința preotului pentru a primi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ce?... Au considerat, probabil, inutilă intrarea lor în Sfânta Mănăstire Secu, într-o ținută decentă, tocmai pentru că misiunea lor de a sminti, era astfel eșuată? Sunt mulți cei care fac neorânduială în Sfânta Biserică, uneori sau, mai ales, în timpul Sfintei Liturghii, provocând sminteala celor evlavioși, provocând confuzie în rândul celor care intră pentru prima dată în sfântul lăcaș, provocând o stare de disconfort și deconcentrare sfințiților părinți care oficiază slujba. În scopul de a preveni asemenea atitudini, Biserica Ortodoxă a tipărit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 20, 1-4). c) Instituirea Sfintei Liturghii: “În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească și a prelungit cuvântul lui până la miezul nopții.” (Fapte 20, 7). De precizat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săptămână. Astfel, zilele săptămânii nu aveau denumiri proprii, ci erau denumite “prima zi de după sâmbătă” (corespondentul zilei de duminică), “a doua zi după sâmbătă” (corespondentul zilei de luni) ș.a.m.d. Creștinul prăznuiește ziua de duminică prin participarea la Sfânta Liturghie în Sfânta Biserică. Duminică, eliberat de grijile și amarul celor șase zile din săptămână se dăruiește pe sine lui Dumnezeu prin rugăciune. Este singura zi în care un om credincios se reculege și își face analiza vieții sale duhovnicești, poate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în patru zări Să te ajute de cu zori.” Mireasa primește câte o bucată de pâine, face cruce și aruncă în față, la spate, la dreapta, la stânga. Cununia religioasă era evenimentul la care participa tot satul după oficierea slujbei Sfintei Liturghii. După cununie, mirii petreceau alături de tinerii satului până seara, luânduși astfel rămas bun de la viața pe care au dus-o până atunci. Duminică seara veneau oamenii însurați. De obicei, participa tot satul la astfel de eveniment. Îmi amintesc ce spunea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa de prăznuire și petrec. Obiceiurile lipovenilor sunt strâns legate de evenimentele religioase. Cel mai bine s-au păstrat cele legate de Masleniță (Săptămâna Brânzei), când oamenii sărbătoresc cu cântece vesele pe străzile localităților și cu preparate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă, în timp ce credincioșii țin în mână lumânări și crenguțe de salcie sfințite. Paștele se sărbătorește în familie cu ouă vopsite (doar roșii), pască și cozonac ce se sfințesc după Sfânta Liturghie din ziua de duminică dimineață. După ce stau la masă, membrii familiei merg la cimitir unde se oficiază o slujbă specifică, se pomenesc morții, se pun ouă vopsite la mormintele celor apropiați și se petrece. De Crăciun există și la rușii-lipoveni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cimitir unde se oficiază o slujbă specifică, se pomenesc morții, se pun ouă vopsite la mormintele celor apropiați și se petrece. De Crăciun există și la rușii-lipoveni obiceiul de a colinda, vestind nașterea Domnului, însă nu înainte de sărbătoare, ci după Liturghie, cu un singur colind, preluat din cântarea bisericească „Hristos rajdaetsja” („Hristos se naște”). Și evenimentele importante din viața rușilorlipoveni prezintă câteva particularități. Botezul nou-născutului se face prin scufundarea totală a copilului în cristelniță, de trei ori. Nașii nu reprezintă un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familie. Prenumele copilului era sugerat de preot în funcție de sfinții din calendar (pentru băieți 8 zile după data nașterii, iar pentru fete 8 zile înainte). Căsătoria, precedată de logodnă, care se făcea în casa părintească a viitoarei mirese, se oficia după liturghie. Mirii erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie, apoi Parastasul. În timpul Parastasului se împart bani. În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte, puternice și nemuritorule Dumnezeu, îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așezat în groapă cu picioarele spre est, locul unde stă crucea, care se pune până la împlinirea a 40 de zile, întrucât există credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va vedea cel decedat va fi crucea. Sfânta Liturghie și prazincul se fac la 3, 9, 20, 40 de zile și la un an, când se pot pomeni și ceilalți morți din familie. Bisericile ortodoxe de rit vechi au multe elemente comune celor românești fiind alcătuite în principal din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
porțile tăcerii, "Gropi de lup" - în dosul lor - puzderii, Și-un alean neviu, nepământesc. Pentru unii - însorit zenitul, Pentru alții - briză la ferești, Pentru noi - nimic. Doar ruginitul Scârțâit de chei și bocănitul Trufașelor cizme soldățești. Ne sculam ca pentru liturghie, Traversam orașul câinoșit, Ne-adunam stafie cu stafie Să sorbim pe Neva cea pustie Al speranței cântec răgușit. I s-a spus sentința. Se mai ține. Și deodată urlă tremurând, Cum i-ar smulge inima un câine, Cum ar biciui
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
noua-i credință: luase cu el o carte de rugăciuni, pe care a pierdut-o înainte de a veni la București. Când camarazii din lagăr îl întrebau ce citea în ea, le răspundea: "ce se mai întâmplă în lume", aluzie la liturghia celebrată zilnic în toată lumea. Mi-a relatat toată călătoria, de la plecare. Duși la Mogoșoaia, au fost închiși în vagoane de marfă, care le erau deschise doar douăzeci de minute pentru a-și face nevoile. în cursul arestărilor s-au petrecut
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Aceasta ar fi apanajul exclusiv al Bisericii Catolice. în ciuda reacțiilor vehemente (ale protestanților, ortodocșii tăcînd mîlc), papa nu și-a contrazis cardinalul. Mai mult, el a făcut pe placul aripii tradiționaliste a Bisericii Catolice, profund minoritare, de altminteri, revenind la liturghia în latină. în anumite condiții, desigur. Tradiționaliștii au socotit din prima clipă că anii ^60 (încheiați cu promulgarea liturghiei în limbi locale) au provocat mari daune catolicismului, în primul rînd pentru că au permis reluarea dialogului interconfesional. Papa Benedict al XVI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
a contrazis cardinalul. Mai mult, el a făcut pe placul aripii tradiționaliste a Bisericii Catolice, profund minoritare, de altminteri, revenind la liturghia în latină. în anumite condiții, desigur. Tradiționaliștii au socotit din prima clipă că anii ^60 (încheiați cu promulgarea liturghiei în limbi locale) au provocat mari daune catolicismului, în primul rînd pentru că au permis reluarea dialogului interconfesional. Papa Benedict al XVI-lea se desparte așadar, mai repede decît ar fi fost poate de așteptat, de memoria lui Ioan Paul al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
și aștepta fremătătoare afară. Cînd eterna missă a arhimandritului grec a început să-și desfășoare cadențele solemne din fiecare an, cîntarea grecească era acompaniată de același mic grup de fideli. îndată însă ce Părintele Pop rostea în limba română cuvintele liturghiei, îi răspundea un cor straniu, de o forță ce amintea vuietul mării. Iar cînd cuvintele Hristos a înviat! s-au auzit sub cupola bisericuței, cîntarea a răsunat în românește cu un ecou vibrant, rostogolit din sute de piepturi, acoperind toate
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]