1,479 matches
-
Franța, deja slăbită de un război lung, a fost lovită de foametea cea mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lung, a fost lovită de foametea cea mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la strictul necesar. În sfîrșit a fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care le-au dus și le-au vîndut pe bani buni. Și numitul domn, frate al regelui, însoțit de domnii de Guise și de Nevers, se retrase la Brioude, unde rămaseră vreo trei săptămîni. Și primind 30.000 de livre, această tabără se retrase, iar numitului domn de Saint-Vidal îi fu dată sarcina să meargă să asedieze Marvejols, cum și făcu după aceea. În acel an 1577 și în ziua de sfînta Ana, în luna iulie, boala contagioasă, ciuma căzu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creării de impozite noi (capitație și zeciuială) și a instituției *fermei generale, în ciuda, mai ales, a recurgerii la expediente tradiționale care sînt, între altele, vînzările de oficii și împrumuturile. În 1715, datoria publică este de ordinul a 2 miliarde de livre și statul este pe pragul falimentului. Sedus pe de-a-ntregul de ideile *mercantiliste, Colbert începe să conducă întreaga economie franceză. El reglementează strict producția cu scopul de a dezvolta manufacturile, mai ales pe cele care lucrează pentru export; protejează industria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acelui an, puțin regretat de tot regatul său, din cauza sumelor exorbitante și a impozitelor atît de mari pe care le-a ridicat de la toți supușii săi. Se spune că a murit cu o datorie de 1 miliard 700 milioane de livre. Datoriile sale erau atît de considerabile încît Regentul nu a putut ridica impozitele pe care numitul rege promisese să le ridice la trei luni după pace, [impozite] care erau capitația și zeciuiala din venitul de pe toate bunurile. Nu este permisă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu reconcilierea franco-engleză pentru respectarea tratatelor din 1713-1714. Sistemul lui Law. Dar marea problemă care i se pune Regentului este situația financiară catastrofală lăsată de Ludovic al XIV-lea, în special o datorie de mai mult de 2 miliarde de livre. Expedientele clasice ne mai satisfăcînd, Regentul decide să asculte propunerile scoțianului John Law. Banca generală creată de acesta la Paris în mai 1716 emite bilete bancare garantate de depozitele monetare și rambursabile la vedere contra valorii lor în bani. Aceste
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decît moneda metalică, cunosc un mare succes și sînt acceptate de băncile regale. În 1717, Law își completează "sistemul" creînd Compania de Apus, cu un capital de 100 milioane, sub forma a 200.000 de acțiuni de cîte 500 de livre fiecare; Compania, numită în curînd "de Mississippi", primește monopolul valorificării Louisianei. Sedus, Regentul încearcă aventura: în decembrie 1718, Banca generală devine bancă regală, în timp ce Compania de Apus devine Compania Indiilor prin absorbția altor companii și își atribuie *ferma generală și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
abil, care se bucură de un credit larg în mediile bancare; este, pe de altă parte, un partizan al colbertismului tradițional și un adversar al liberalismului economic. El se mulțumește să înmulțească împrumuturile cu dobînzi interesante, ceea ce aduce milioane de livre în trezoreriile statului, dar agravează și mai mult datoria publică. Or, în 1778, la instigarea lui Vergennes, Franța susține în mod oficial pe coloniștii englezi din America, revoltați împotriva metropolei, recunoaște Statele Unite și le garantează ajutorul său. Flota franceză bate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numele fluviului care udă această mare regiune) și încă multe alte avantaje. O mulțime de francezi și de străini se grăbiră să-și plaseze interesele în această companie. Acțiunile care nu erau la început decît în valoare de 500 de livre (și încă nu se cumpărau în vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu erau la început decît în valoare de 500 de livre (și încă nu se cumpărau în vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă atunci pe care oarba Fortuna a poftit să le urce pe partea de sus a roții sale, în timp ce azvîrlea într-o groaznică sărăcie cele mai opulente familii. Această companie, atît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grandes civilisations", 1983. SECOLELE XVI, XVII ȘI XVIII Jean-François Solnon (sub direcția), Sources d'histoire de la France moderne, XVIe XVIIe XVIIIe siècle, Paris, Larousse, 1994. Martine Sonnet, Chronologie de la France moderne (1415-1815), Paris, PUF, (Que sais-je?), 1996. Joël Cornette, Le livre et le glaive. Chronique de la France du XVIe siècle, Paris, Colin-Sedes, 1999, Les années cardinales (1599-1652), Paris, Colin-Sedes, 2000, Chronique du règne de Louis XIV (1652-1715), Paris, Sedes, 1997. Lucien Bély (sub direcția), Dictionnaire de l'Ancien régime, Paris, PUF
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1986. Jean-Daniel Reynaud et Yves Grafmeyer, Français, qui êtes-vous?, Paris, La Documentation française, 1981. Maurice Parodi, L'Économie et la Société françaises depuis 1945, Paris, Armand Colin, 1981, ed. a III-a Hugues Portelli, La Ve République, Paris, LGF col. Livre de Poche, ediție revăzută și augmentată, 1994. Tabla de materii Nota editorului, 4 Prefață, 5 Cuvînt înainte, 10 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea în anii 500 î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
către aceste locuri apropiate de țărm din milă pentru univers Alții au țintit către centrul oceanului ori mai degrabă el i-a atras și s-au cufundat acolo pentru veșnicie (cf. Michel Chodkiewicz, Un océan sans rivages. Ibn Arabi, le Livre et la Loi, Seuil, Paris, 1992). Așadar, chiar în cazul experienței unitive se păstrează distincția dintre o unio verticală definitivă și o contemplație care evită anihilarea, din grijă față de lume, istorie, temporalitate. căci nu e vorba în primul rînd de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
176. New equations of the analytical mechanics and applications to machine dynamics - I (în colaborare cu V. Topentcharov, M. Giurgiu, A. Grecu). Godišnik na Viščite Tehničeski Učebni Zavedenija, Priložna Mehanika, (Annuaire des Ecoles Téchniques Superieures - Mécanique Appliquée), vol. 1, Kniga (livre) 1, 1965, 19-26. 177. Einführung în das Studium der Schwinghungsprobleme mit Rechenmaschinen - I: Anwendung von Matrizen für arithmetische Operationen mit trigonometrischen Reihen. Godišnik na Viščite Tehničeski Učebni Zavedenija, Priložna Mehanika, Kniga 2 (Annuaire des Ecoles Téchniques Superieures - Mécanique Appliquée), vol
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
some ideas, descriptions of specific ideas about history of science, philosophy and culture, combined with text analysis, original ideas or interpretations can be found too. Keywords: Renaissance, Early Modernity, the imaginary censorship, scientific imaginary, Francis Bacon, René Descartes. Résumé Ce livre représente la composante "pratique" d'une nouvelle épistémè basé sur l'évolution des perspectives sur l'imagination. À partir du déni les théories actuelles de l'imagination, je pensais que le développement cognitif par rapport à l'univers de la façon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajoute des composants ponctuels à ces éléments descriptifs de nature historique spécifique de la courte histoire de la pensée et de la culture humaine ayant son intérieur glanés les plus importants moments dans une structure pour mettre en évidence l'idée principale du livre. Chapitre II Censure imaginaire et le début de la modernité identifie les éléments spécifiques de la censure d'imaginaire qui déclenchent des transformations d'épistème qui font la transition de la pensée de la Renaissance au début de la modernité. Le premier et le plus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la forme incontestable d'imagination crée un mécanisme pratique du développement institutionnel du nouvel univers scientifique. Le chapitre se termine par une description de la reconstruction métaphysique et l'achèvement d'un nouvel univers. Au lieu de conclusions la fin du livre se compose d'une description synthétique de la "boucle" moderne d'imaginaire depuis le XVIIIe siècle et achevé à la fin du XXe siècle, ce qui pourrait être trouvé dans les mots "en attendant de nouvelles censure ". Ce travail est le
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
résultat d'un long processus d'étude, l'assimilation des connaissances, l'analyse, la méditation - fait systématiquement, abandonné et pris en plusieurs étapes. A commencé au cours des dernières années comme un étudiant, une partie importante de la recherche pour ce livre a été fait au cours des études de doctorat en revue et approfondi par la suite. Voilà pourquoi certaines des idées ont déjà été publiées comme articles et des études indépendantes. En outre, la censure et la reconstruction métaphysique ont
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Voilà pourquoi certaines des idées ont déjà été publiées comme articles et des études indépendantes. En outre, la censure et la reconstruction métaphysique ont été publiées comme De imitatione Dei (2004). Mais tous ces extraits sans préjudice de la nouveauté de la livre car il est principalement déterminé par son ensemble et comment les changements d'épistème ont été décrit au début de la modernité. De toute façon les idées individuelles prennent d'autres significations dans le nouveau contexte. De nombreux articles ont été
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
d'autres significations dans le nouveau contexte. De nombreux articles ont été examinés, restructurés, réinterprétés, malgré le fait que certains textes ont publié, le but est différent. Même dans ces circonstances, nous ne pouvons pas considérer cet ouvrage comme un livre qui épuise ou qui fournit des solutions ultimes et des interprétations sans équivoque au début de la modernité. Au contraire, nous considérons ce livre comme un projet de repenser la modernité qui peut être approfondie dans diverses directions sans limite, quel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
le but est différent. Même dans ces circonstances, nous ne pouvons pas considérer cet ouvrage comme un livre qui épuise ou qui fournit des solutions ultimes et des interprétations sans équivoque au début de la modernité. Au contraire, nous considérons ce livre comme un projet de repenser la modernité qui peut être approfondie dans diverses directions sans limite, quel que soit l'effort vers l'expansion, il sera toujours laisser des espaces qui peuvent être remplis, réorganisées ou réinterprétées. Le syncrétisme du
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un projet de repenser la modernité qui peut être approfondie dans diverses directions sans limite, quel que soit l'effort vers l'expansion, il sera toujours laisser des espaces qui peuvent être remplis, réorganisées ou réinterprétées. Le syncrétisme du cette livre due à la variété des informations peut être trouvées aussi au niveau méthodique. Des descriptions simples de certaines réalités historiques peuvent être trouvés, visant à souligner quelques idées, la description des idées précises au regard d'histoire de la science, de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dans le monde, Paris, Nathan-Universit�, 1994. RONCAYOLO, Marcel, La Ville et șes territoires, Paris, Gallimard, 1990. TRIBILLON, Jean-Fran�ois, L�Urbanisme, La D�couverte, 1991. 4. Lucr?ri pe perioade Evul Mediu CORBOZ, Andr�, Haut Moyen �ge, Fribourg, Office du Livre, 1970. ERLANDE-BRANDENBOURG, Alain, Quand leș cath�drales �taient peintes, Paris, Gallimard, 1993. GRODECKI, Louis, Architecture gothique, Paris, Gallimard-Electa, 1992. H., Gothique, Fribourg, Office du Livre, 1968. KUBACH, Hans Erich, Architecture române, Paris, Gallimard-Electa, 1992. OURSEL, Raymond, Univers român, Fribourg, Office
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
4. Lucr?ri pe perioade Evul Mediu CORBOZ, Andr�, Haut Moyen �ge, Fribourg, Office du Livre, 1970. ERLANDE-BRANDENBOURG, Alain, Quand leș cath�drales �taient peintes, Paris, Gallimard, 1993. GRODECKI, Louis, Architecture gothique, Paris, Gallimard-Electa, 1992. H., Gothique, Fribourg, Office du Livre, 1968. KUBACH, Hans Erich, Architecture române, Paris, Gallimard-Electa, 1992. OURSEL, Raymond, Univers român, Fribourg, Office du Livre, 1966. ***, Leș B�tisseurs de cath�drales gothique, 1989. Rena?terea Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, La Th�orie des arts en Italie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ERLANDE-BRANDENBOURG, Alain, Quand leș cath�drales �taient peintes, Paris, Gallimard, 1993. GRODECKI, Louis, Architecture gothique, Paris, Gallimard-Electa, 1992. H., Gothique, Fribourg, Office du Livre, 1968. KUBACH, Hans Erich, Architecture române, Paris, Gallimard-Electa, 1992. OURSEL, Raymond, Univers român, Fribourg, Office du Livre, 1966. ***, Leș B�tisseurs de cath�drales gothique, 1989. Rena?terea Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, La Th�orie des arts en Italie de 1450 � 1600, Paris, Gallimard, 1966. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque et classicisme, Paris, Hazan, 1990. MURRAY, Peter
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]