2,404 matches
-
necunoașterea Lui”(ibidem) sau: „stînga mea mereu mîna dreaptă a Zeului” (Cele-nțelepte cu degetele unei singure mîini se măsoară). Sau: „au plîns la greu precum doar ar fi rîs” (Sonia s-a ținut de cuvînt). Dîndu-și în vileag preferințele livrești, poeta pune un bemol confesiunii, îi indică un traseu ocolit: „dar pregătită cîtă vreme ai ales surorile/ ăstui tărîm pe Emily Sylvia Ileana Mariana Marin/ și frații după tată răspund pe nume strigați/ Dylan Rainer Maria Robert Daniel și Mihai
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
bagheta ficțională a unui storyteller exigent cu propriul scris și respectuos față de exigențele propriilor cititori. Făcîndu-și loc printre lecturi favorite ca Huckleberry Finn al lui Mark Twain, Suflete moarte de Gogol sau Spuma zilelor de Boris Vian (invocate ca ispite livrești în propria ficțiune), Filip Florian își concepe Toate bufnițele pe o structură duală, urmărită da capo al fine. În decorul de orășel montan al incipit-ului, protagonistul copil Lucian își croiește un tunel prin zăpadă, pentru a se întîlni la
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
despre detenția politică a bunicului lui Emil Stratin, ca și cele despre îndrăgostirea lui Emil de viitoarea sa soție Lia, urmate de tribulații vagi pe șantierele patriei și de eșecul previzibil al cuplului au, totuși, un caracter artificios, de prefabricat livresc, departe, oricum, de dramatismul autentic din (spre exemplu) recentele romane ale lui Alexandru Vlad sau Lucian-Dan Teodorovici. Totul pare filtrat, distilat prin ecranul confesiunii, esențializat și estetizat, pînă ce faptele încep să capete un aspect translucid, de insecte prinse în
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
prinde pe cei patru mușchetari ai iluziei într-o paradigmă a haosului. Oricât de vizionar ar fi, Horia Stanciu - ce se vrea cronicarul vieților paralele - știe că avansează într-o „lume a umbrelor”, unde apocalipsele se ghicesc pretutindeni. El fantazează livresc, mizând pe o ieșire providențială din labirint. Dan Stanca nu imprimă scribului din text magia teurgiei. Chiar dacă Horia caută avid sensurile ascunse ale existențelor ratate. Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
sub roțile metroului, iar Pirgu renunță la frenezia donquijotescă înainte de a porni propriu-zis într-o aventură a cunoașterii. Realismul mâlos nu lasă crailor indeciși nicio șansă de vindecare: melancolia devoră destinele, odată ce și-au acceptat o filiație - fie ea și livrescă, laolaltă cu „vocația genială a eșecului”. Prins în „circuitul malign” al Dianei, numai doctorul Ștefănescu, un crai fără tovarăși, pare că scapă de letargia viciului. „Despărțirile de lume” au ceva din aura profețiilor mistice: „De sus, de acolo se va
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
brusc - ca în basmul ființei -, semn al detenției interioare, al practicării unui tip de respirație spirituală. Dincolo de torentele istoriei, personajele lui Dan Stanca se trădează prin schimbările acestea ireversibile. În Craii și morții, răul ascuns pulverizează în destinul comun alonje livrești. Astfel că identificarea cu eroii lui Mateiu Caragiale - în prima fază doar o simplă coincidență onomastică - ajunge să proclame sfârșitul unei lumi prin dispariția crailor „noi” în ceața prezentului lipsit de perspectivă. Balansarea unei lumi, deriva ei, țintuiește de la un
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
revendicat nici azi de vreo grupare literară, în pofida unor afinități vremelnice cu grupul oniricilor. E un solitar greu înseriabil, atipic, privit probabil cu suspiciune de criticii pentru care poetul autentic este, în primul rînd, o „natură”. Înrudită, oarecum, cu poezia livresc meditativă a echinoxiștilor Adrian Popescu sau Ion Mircea și, mai pe departe, cu ceremonialurile lui Cezar Baltag, copios alimentată de tradiția liricii religioase europene, dar tot mai deschisă, cu trecerea timpului, spre real și experiența biografică directă, poezia sa reflexivă
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
de imn al misterelor, de pe vremea lui Hegel - nu schimbă tendința generală. În Europa, filosofia este un motet a cărui partitură aparține trecutului, ceea ce e totuna cu a spune că azi nu mai există gînditori, ci doar comentatori de tradiții livrești. De această tradiție Nietzsche s-a rupt nu fiindcă a vrut, ci fiindcă nu a avut încotro, fiind împins în prăpastie de un mers al lucrurilor pe care nu l-a putut împiedica. De aceea Nietzsche e purtătorul de cuvînt
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
în bune și rele, valorile acestei lumi. Din punctul de vedere al respingerii sentimentalismului și al aurei metafizice, cartea e tot ce poate fi mai îndepărtat de stilul propriu-zis telenovelistic. Retorica e directă și frustă, lipsită cu totul de fasoane livrești sau edulcorante à la Filip Florian. Prin transcrierea nudă a acțiunii și a limbajului de mahala (cartier?) din comunism, Doru Pop e mai apropiat, în schimb, de Dan Lungu din zilele lui bune, dinainte ca prozatorul să scoată socialismul românesc
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
trădează gradul de degradare a spiritului contemporan e indubitabil, din păcate detaliul nu ajută la schimbarea situației. Folosind tot mai des o sintagmă inspirată din parafrazarea unui titlu al lui Oswald Spengler, comentatorii vorbesc de Untergang der Lesekultur (Declinul culturii livrești), ca efect al pierderii apetitutului pentru lectură. Compania „Zum goldenen Hirschen” a întocmit un set de 13 afișe promoționale, al căror mesaj ingenios urmărește atragerea nemților spre universul literelor. La fel ca sloganul ironicamar al Tîrgului de la Leipzig (Vorsicht Buch
Campanie ingenioasă () [Corola-journal/Journalistic/3772_a_5097]
-
de Editura Fundațiilor Regale, unde de altfel a apărut. Petru Dumitriu marca, în acest fel, o spectaculoasă intrare în literatura română, cum puțini scriitori au reușit atât înaintea sa, cât și după el. Aflate sub influența lui Gide și Giraudoux, livrești și digresive, când ludice, când tehnicizate, propunând parabole mitologice peste care trece câte ceva din cromatica filozofică a sec. al XX-lea, prozele acestei perioade, citite astăzi, rămân importante doar ca deschidere de drum. Cu alte cuvinte, ele aparțin unui început
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
secund. Dincolo de sincopele construcției, Aventurile unui gentleman bolșevic este remarcabil prin felul cum radiografiază triumful și decăderea unei lumi caricaturale, în care orice început este dinainte condamnat la un nou carnaval istoric. Un roman efervescent, plin de umor și culori livrești. Condimentat cu o știință a textului, romanul ar fi fost o reușită.
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
de limpede. Când, în fine, îndrăznește, deznodământul are ceva minor, de afacere slujnicărească, de codoșlâc, nicidecum de aventură. Măreția nu poate fi restaurată decât printrun gest extrem, singurul în care dă dovadă de hotărâre: după amenințări cu moartea din recuzita, livrescă, a seducției, se împușcă de-adevăratelea. Se distruge ca să scape de obsesia pentru Ioana, căreia nu-i mai găsește nici o altă rezolvare. Rezumată sec, și fără priviri în decor, povestea ne este contemporană. Întrebarea rămâne actuală, accentul cade pe nebunia
Suflete încăpățânate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3791_a_5116]
-
narator și personaj sunt identici. Așa o fi, dacă vrei să-l deosebești de roman. Altfel, cum o să fie identici creator și creatură ? Ca și cum ar fi identici Dumnezeu și om. O parte din atractivitatea literaturii lui Borges vine din felul livresc în care a tratat un material dur. Oricum, supraîncărcatul Evaristo Carriego, volum de începător care vrea să spună totul, e în bună parte ratat. Sinistrele clădiri art nouveau scrie Borges. Așa s-a gândit pretutindeni până când, brusc, în 1980, după
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
ar fi ca și cum i-ai prefera lui Pierrot lunaire sau Nopții transfigurate, de Schönberg, Boleroullui Ravel. Totuși, e remarcabil că epoca modernă a creat un public atât de evoluat încât să poată deveni atât de celebru un autor atât de livresc, al cărui principiu creator este o ingeniozitate ieșită din comun. Una peste alta, rar scriitor care să mi se potrivească mai puțin. „Tu,cel ce mă citești, ești sigur că înțelegi limbajul meu ?“ întreabă Borges. Sunt sigur, sunt sigur. Sunt
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
sunt sigur. Sunt sigur că nu înțeleg și aproape sigur că nu-i nimic de înțeles. E numai de admirat, mai mult sau mai puțin. Îl prefer cu mult pe Borges -, dar poate nu-i decât o preferință - atunci când, părăsind livrescul și ingeniozitatea, se lasă în lumea argentiniană, așa cum - cu lupte între cuțitași - o imaginează el. Est modus in rebus.Există un autor pe care îl admir, dar care, din când în când, trântește câte o prostie de rămâi înmărmurit. Nu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
după un raționament ce ne rămâne străin. În al doilea rând, alături de el, întrun soi de realitate invizibilă, se găsesc un anume Fra și un narator ambiguu. Narațiunea alertă lasă dâre echivoce, agățate de realități filmice, morbide, cu numeroase antene livrești, conectate la euri vide. Lumea din Mortidoexistă numai pentru a decora crimele, părând lipsită de suflu vitalist. Ca și cum nimic nu e posibil, nici măcar o apocalipsă. Impresia e că înaintăm pas cu pas pe un platou de filmare, într-un patinaj
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
patafizice, ale căror reguli defineau excentricitatea ultimă, prin narcisismul morții. Așa se explică de ce Fra și naratorul sunt fascinați de crime, deși le resping fără a fi credibili. Cele trei euri se găsesc dincolo de metafizic, participând, din lumi paralele (istorice, livrești și metafizice) la crimele lui Abăza. Totodată, naratorul spune limpede: „știam dinainte totul și voiam să verificăm, cu plăcere perversă”; „jocul lor”, mereu amintit, este un „joc de oglinzi”, din care triumfă, vom vedea, numai moartea, ei rămânând „robii unei
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
excitat. Indignat de această blasfemie grotescă, Scutelnicu îl va zdrobi în bătaie, silindu-l să ia, mai mult mort decît viu, locul berbecului pentru o ultimă ejaculare ce va fi colectată într-un recipient. Cel puțin două referințe indică reperele livrești ale romanului: picaro-ul loserFaure îl are drept model existențial pe bravul soldat Svejk, iar una dintre cărțile sale „de căpătîi” e Spuma zilelora lui Boris Vian. Cătălin Mihuleac pare a ambiționa să realizeze o Spumă a zilelor ceaușismului tîrziu
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
Irina Petraș Mariana Gorczyca, Parcurs, roman; postfață de Ovidiu Pecican, text escortă de Varujan Vosganian, Cluj Napoca, Editura Eikon, 2013, 194pag. Pentru Mariana Gorczyca, și viața, și literatura înseamnă prospectare alertă de teritorii, situări în spațiul social și livresc, relaționări picante și imprevizibile („mă conectez, relaționez, călătoresc, locuiesc...”). Am remarcat la cărțile sale succesive zborul - când planat, când în opturi sincopate - cu o referire flexibilă și personalizată la contexte și conjuncturi de tot felul. Vezi Cheful nu se organizează
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
lejeră. Mai nimic nu e ceea ce pare a fi de la început. Nu face excepție de la regulă nici identitatea romanului însuși, care începe carnavalesc și se încheie abrupt într-o manieră bulversantă, ca o întoarcere acasă după ce ai pierdut totul. Chiar livrescul, cînd apare, e „ca-n viață”, nu viața e ca-n cărți: pe lîngă informații verificabile privind literatura și biografia lui Dumitru Crudu transpuse în cele ale alter ego-ului Anton (al cărui nume de familie e împrumutat de la Maria Șleahtițchi
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
dintre poemele lui Vlad Drăgoi par doar transcrieri meticuloase ale acestor gaguri TV pline de umor și tragism, anunțând, deocamdată, o imaginație poetică cu bătaie scurtă, însă cu totul reprezentativă pentru o generație literară care tinde să renunțe la modelele livrești în favoarea noii sensibilități Media.
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
lenevind în depărtare, plutind pe apele albastru-cenușii, un cârd de pescăruși. M-a trezit din visare telefonul lui Ioan T. Morar, de la celălalt capăt al orașului. Localnic, stabilit în această zonă pentru mai multă vreme, nu are timp de reverii livrești. „Azi mergem s-o vizităm pe Virginica. Fii pregătit!” „De acord”, îi răspund. „Pot să-l iau cu mine și pe Jim?” Frazele ar suna mai puțin misterios dacă onorabilul cititor ar ști cine se află în spatele diminutivelor invocate. Veți
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
monitorul calculatorului nu mai are habar. E o fatalitate a textelor antice de a-și pierde tiparul prielnic receptării lor. Tocmai de aceea Despre iubire de Andreas Capellanus e destinată spiritelor docte cu înclinație filologică. Omul medieval era un monstru livresc suferind de excrescență lexicală, cu aplecare sisifică spre discriminări fine. Unui asemenea monstru îi lipsește azi publicul de trebuință.
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
chiar de către noi. Așadar, ne îndoim că preotul Dumitru Blaga a studiat la arhivele din Baia Mare, la arhiva Muzeului Unirii din Alba Iulia, periodicele sau cărțile copiate din cartea preotului Cristian Borz.” Semnalăm cazul ca pe o mostră de aberație livrescă, nu ca pe un motiv de discordie confesională. Ce-i place lui Dumnezeu nu poate să iasă din rigorile onestității auctoriale. Tot despre plagiat Tot despre plagiat, în alte vremuri, cu alți actori, scrie Florin Colonaș în OBSERVATOR CULTURAL nr.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]