14,092 matches
-
pentru prostituție se face pe față. Dacă te plimbi pe Magheru, vei vedea un afiș amplasat ilegal, de altminteri, pe trotuar, afișe publicitare pentru așa-zicând "masaj erotic". Vă dați seama că este vorba de prostituție în toată regula! Sunt localuri așa-zicând respectabile, restaurante din Sectorul 1 și din Sectorul 2 și de oriunde vreți în București, unde ai fie la toaletă, fie la ieșirea din local acele flyere, care fac publicitate pentru masaj erotic. Or știm foarte bine despre
Paleologu: Autorități respectabile fac politica struțului în privința prostituției () [Corola-journal/Journalistic/44890_a_46215]
-
erotic". Vă dați seama că este vorba de prostituție în toată regula! Sunt localuri așa-zicând respectabile, restaurante din Sectorul 1 și din Sectorul 2 și de oriunde vreți în București, unde ai fie la toaletă, fie la ieșirea din local acele flyere, care fac publicitate pentru masaj erotic. Or știm foarte bine despre ce este vorba!", crede democrat-liberalul. Deorece acest flagel al societății nu va dispărea, Theodor Paleologu pledează pentru trei măsuri care pot regla acest fenomen. "Legalizarea prostituției este
Paleologu: Autorități respectabile fac politica struțului în privința prostituției () [Corola-journal/Journalistic/44890_a_46215]
-
plecat năuc, am mers pe jos până în oraș. Mi-a fost frică să mă duc acasă. Ce să-i spun Elvirei? Că am muncit o viață de om, ca să fiu scos în stradă de niște golani? Am intrat în acest local, m-am ascuns aici și am băut până la ziuă. Șeful localului a fost magazioner la Combinat. Un prost, dar știe să facă bani. Are un ,,ARO” nou, diesel... M-au dus acasă băiatul de la bar și o femeie de serviciu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
frică să mă duc acasă. Ce să-i spun Elvirei? Că am muncit o viață de om, ca să fiu scos în stradă de niște golani? Am intrat în acest local, m-am ascuns aici și am băut până la ziuă. Șeful localului a fost magazioner la Combinat. Un prost, dar știe să facă bani. Are un ,,ARO” nou, diesel... M-au dus acasă băiatul de la bar și o femeie de serviciu. Elvira nu dormise nici ea toată noaptea. Nu m-a întrebat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
poarta cimitirului. Și, desigur, șeful de post. Directorul școlii nu mai putu să meargă. Unii spuneau, chicotind, că nu l-a lăsat nevastă-sa. Băuse de dimineață, la înmormântare era deja beat și plânsese de râdeau copiii... Când intrară în local, sala era deja plină. Petrache își invitase foștii colegi de partid, să-i fie alături în momentele triste prin care trecea. Și i-au fost... Se mâncă și se bău mai ceva ca la o nuntă, iar spre ziuă se
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
nu se dădea în vânt după plante, așa că am ieșit și ne-am plim bat pe străzi la pas. Atunci mi-am luat de la o tarabă ceasul miniatural pe care-l mai port și acum la breloc. Am fost în localul My Way, la karaoke. Ne place la karaoke. Ne place să ascultăm oameni mai nesiguri pe ei, să le resimțim emoția atunci când sunt pe scenă, să le înghițim fiecare gest și să-i încurajăm în gând, ținându-ne strâns de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se ridică. Bate ceva la calculator, scoate dintr-o imprimantă o chitanță. Mi-o zvârle în tăviță. Trag tăvița în partea mea. E scump tușul, fac eu o glumiță. Nesărată. Mustă ciosul iese din cămăruța blindată și apoi iese prin localul șaormeriei. Îl văd și nu îmi vine să cred că are și picioare și fund și toate alea. Mă obișnuisem cu căpățâna lui imensă stând inflexibilă în spatele geamului. Mă ia de mână și mă dă afară. Tu, mă arată cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vestita "hostess" din New York, divina cu piele albă și rotunjimi afrodisiace, creatoarea de atmosferă din lumea miliardarilor, asasinată în piscina din locuința ei. Domnul Goodman din Aurora dansa foxtrot cu această superbisimă parteneră. Tocmai trecea pe lângă ușă, când intrară în local cinci necunoscuți. Erau îmbrăcați în haine impecabile și făcea o impresie ciudată faptul că unul ducea pe umeri o mitralieră. Domnul Goodman este desfăcut de parteneră, înșfăcat fără nici o vorbă. Alb ca varul, stă întins pe podea. Necunoscuții, îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
până în septembrie 1854, când sunt constrânse să se retragă. Însă, în această perioadă, caii și căruțele de poștă fiind folosite intens la transporturile necesare armatelor, se impunea mereu înlocuirea lor, ridicând astfel considerabil cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal. De asemenea, localurile de poștă au fost deteriorate și serviciul poștal își întrerupe dezvoltarea, dar nu pentru mult timp. Unii antreprenori deși au fost despăgubiți, au renunțat la ținerea poștelor, fiind înlocuiți cu alți solicitanți, începând din 1855. Printre noile condiții de arendare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sf. Ilie, justificând astfel necesitatea: ,,Biroul acesta fiind așezat pentru un timp așa scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să fie plătit din cheltuielile extraordinare, începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8-a dorobanți. Pentru dotarea oficiului, o parte din obiectele necesare au fost procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse autorităților respective. Toate cheltuielile privind procurarea materialelor și aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și a distribuirii celor sosite. Trebuia însă rezolvată problema spațiilor, pentru a asigura condiții optime de muncă salariaților, dar și pentru o deservire civilizată. O perioadă îndelungată Oficiul Fălticeni a funcționat în imobile închiriate, mai puțin corespunzătoare desfășurării activității. Primul local de poștă la Fălticeni a fost pe strada Poșta Veche, denumire menținută până în zilele noastre. Altul cunoscut, în care a funcționat poșta prin 1860-1864, se afla pe strada Sucevei, colț cu strada Vârnav. Interesul organelor centrale în această privință s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
legal nici un fel de obligații față de serviciul poștal rural. Notarii nu mai aveau obligația să presteze serviciul de agenți poștali în localitățile rurale unde nu există oficiu poștal sau agenție specială. Încetează astfel activitatea agențiilor poștale comunale, care funcționau în localul primăriilor. Deservirea populației și instituțiilor din toate așezările rurale, în care nu funcționau unități poștale, s-a asigurat prin factori poștali. În timpul războiului, au fost luate măsuri pentru reorganizarea serviciului poștal la sate, prin înființarea de “Oficii poștale comunale rurale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru identificare. Se spune că aceste uniforme ar fi moderne. Cartatorii, numărătorii de baniăla casierie), mânuitorii de valori, oficianții și diriginții, au primit echipament individual de lucru, halate din doc, cămăși și cravată, cu 50% reducere din prețul de cost. Localuri proprii pentru oficii După naționalizarea principalelor mijloace de producție(1948), s-a format, treptat, o puternică industrie de construcții alcătuită din numeroase intreprinderi de construcții montaj și institute de proiectare și cercetare. Aceasta a făcut posibilă realizarea unui volum important
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost inaugurată în anul 1977. Aici se află și în prezent instalațiile de telecomunicații. În această clădire, la parter, a funcționat până în anul 1992, aproape toate serviciile poștale. După anul 1989, în zona Fălticeni nu s-a mai construit alte localuri proprii pentru oficii. Spațiul aflat la parterul unui bloc modern de locuințe, în care a funcționat din 1985, Oficiul PTTR Fălticeni 3 a trecut în proprietatea RAPR în anul 1996, în baza HG nr. 451. O nouă lege a serviciilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
neștiut de nimeni. Doar tu și cerul... Și uneori, ploaia... Maria XXIV. - Fumezi? Nu m-aș fi gândit. Cu ce-o să mă mai surprinzi data viitoare? - E prima țigară după 20 de ani. În drum spre tine, am intrat în localul de lângă redacție și am cumpărat cafelele astea. Nu era aproape nimeni, dar se simțea un ușor iz de fum amestecat cu cel de cafea proaspăt măcinată. Pe loc mi s-a făcut o poftă teribilă, deși după cum ți-am spus
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ale Internetului (cabluri, hub- uri, switch-uri și routere publice) dar creează o rețea proprie ascunsă de „privirile” celor ce folosesc Internetul. În alte cuvinte se creeaza un efect de tunneling. Legătura fizică este asigurată de Romtelecom. Serverul deservește un LAN (Local Area Network) de 9 calculatoare, din care 8 desktop-uri și 1 laptop. Acestea din urmă nu au IP-uri (Internet Protocol) rutabile și sunt dispuse în rețea în topologie star, mai concret toate împart un singur switch. Serverul deservește
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
lor care durase aproape treizeci de ani. Simțise doar o arsură În dreptul inimii când privirile lor se Întâlniseră. Considera că el renunțase la ea din cauza părinților care aveau idei fixe. Printr-o verișoară de-a Letiției, o chemase afară din local și au stat de vorbă. Au lămurit lucrurile vechi, s-au convins că au fost niște victime ale mentalității părinților și bunicilor lor. Au schimbat numerele de telefon și după acea nuntă au ținut legătura un timp. La un moment
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
hidroameliorativ). În tehnica proiectării sistemele de canalizare pentru apele uzate se utilizează denumiri simple: ape uzate menajere; ape uzate industriale; ape uzate orășenești. Apele uzate menajere reprezintă apele ce au servit pentru îndepărtarea reziduurilor lichide și lichefiabile pentru întreținerea locuințelor, localurilor și instituțiilor publice. Cantitatea acestora este variabilă și depinde de cantitatea de apă distribuită în localitățile respective. În calcule conform STAS 1343/2006. Ape uzate industriale reprezintă apele ce au servit în diferite scopuri tehnologice până la răcire și a căror
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui, descărcat și cântărit cereale cu oamenii de serviciu ai Liceului, semnat acte și încasat („cu chitanță în regulă”) „enorma” sumă de 10400000 lei (vechi), după care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
roboți au fost distruși pentru că nu mai răspundeau la apelurile făcute. Roboții ne-au mai arătat încă o dată că teleportarea folosită de către foștii noștri stăpăni, pentru a evita călătorii de ani lumină, nu-i posibilă în Universal nostru decăt cel local. Profesorul: Atunci cum comunicați? Evelin: Folosim găndul care are o viteză mai mare ca lumina. Găndul este instantaneu. Lumina trebuie să călătorească. Folosim găndul pentru legătura cu Academia și Cosmos este conectat, dar numai să primească. Profesorul: Ca să folosești găndul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
un cuvânt: murături, pe care îl alungă repede, ca pe o piază rea. Și se afundă din nou în studii, în calcule și formule, confruntând hărți și diagrame, adunând meticulos datele oferite de presa de specialitate și chiar de oficiosul local, Făclia moldavă. Cercetând atent, cu foarfeca în mână (decupează tot ce-l interesează și pune la dosar), îi cade într-o zi sub ochi un titlu scris cu literă mare: OFERTE DE SERVICIU. „Hm! Ar fi o idee...” - mormăi gânditor
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]