1,111 matches
-
Nu că ar fi bănuit-o de lucruri prea grele, dar pe nevasta feciorului ei n-o putea vedea decât ca o ființă de jertfă, cum a fost și dânsa. Să-i mai ardă de petreceri și de nebunii, când logodnicul ei își riscă viața în fiece minut, în război, asta doamna Bologa n-o putea ierta. Nu i-a scris băiatului despre aceasta pe șleau, ca să nu-l mai amărască: se hotărâse însă să-i spuie tot când va veni
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ști și va comenta întîmplarea aceasta extraordinară. Deci important, foarte important este ca vina desfacerii logodnei să cadă asupra lui Apostol, căruia nu-i putea strica nimic, pe când fata... Din vorbă-n vorbă, Marta ajunse la convingerea că toată supărarea logodnicului ei s-a iscat, cu siguranță, din pricina conversației ungurești. ― Acuma sunt absolut sigură, tăicuțule! strigă ea triumfătoare. Am și observat în privirea lui o încruntare ciudată, de m-a și speriat... Dar spune și tu, tăicuțule, se poate oare să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai rară și mai neîngrijită. După câteva minute, Bologa îl pofti dincolo, să vorbească mai în tihnă. Acolo găsiră pe Ilona, care nu mai lăsa pe Petre nici să intre în odaie, geloasă și dornică să-și servească ea singură logodnicul și să-l îngrijească. Klapka, văzînd-o, nici una, nici două, o luă ștrengărește de gușă, alegîndu-se cu o palmă zdravănă peste mână. ― Aa? Aprigă fetiță! murmură căpitanul uimit. Ce-i drept, lovește țapăn!... Dar cine-i frumoasa, Bologa?... Ehei, bine o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de fericire să cunoască atingerea palmei ei călduțe. Mulți și-ar fi dorit să fie în locul prostănacului. Maire era într-un fel partea lor de vis. Tânăra îl legăna ca pe un copil și îi dădea atenție ca unui tânăr logodnic. Nimeni nu se gândi vreodată să ia asta în râs. VIII Dar Destinat? Aici e o altă poveste: intrăm într-o zonă obscură. Poate că Barbe îl cunoștea cel mai bine. Ea mi-a vorbit despre el, mai târziu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
noi, ceilalți, nu observasem nimic. Tânăra cea frumoasă, delicată și dulce devenea pe dinăuntru o ființă care urla în tăcere și își sfâșia măruntaiele. O ființă care cădea. Care nu se oprea din cădere. În unele scrisori se lega de logodnicul ei, reproșându-i tăcerea și scrisorile rare, îndoindu-se de dragostea lui. Dar în ziua următoare îi aducea ghirlande de scuze și i se arunca la picioare. Însă el tot nu îi scria mai des. Nu voi ști niciodată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de la relații cu publicul de la Mowbray au ticluit-o cât mai bine. Poți să faci o poveste să sune atât de plictisitoare încât nimeni să nu fie interesat de ea. Dar, odată ce știi că a fost o petrecere de logodnă - logodnicul zdrobit mortal de o sculptură în cădere - asta da, îmi place. —Așteaptă. Nu ți-am spus cel mai interesant amănunt. El nu a murit din cauza sculpturii mele care a căzut pe el. Cineva i-a dat drumul, ca să mușamalizeze faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
maniera În care ai pozat În fotografiile acelea... nemaipomenit! Mi-au mers la inimă. — Eu sînt altfel decît Începătoarele... dar n-am mai ieșit În ultima vreme. Mă voi căsători În curînd și nu-mi mai pot permite... Îi dăunează logodnicului meu. — Felicitări! Dar dacă-i adevărat ce spui, o mulțime de clienți Îți vor simți lipsa. Barmanul, pe chipul căruia nu se putea descifra nici cea mai vagă urmă de expresie, puse ginul În fața fetei. Băutura, care părea să clocotescă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de mireasă. Îmi voi găzdui toate prietenele și toți prietenii la cel mai scump hotel și voi da o petrecere la care toată lumea va bea pe săturate, toată noaptea... — Prietenele tale sînt și ele modele, ca și tine ? Înseamnă că logodnicul tău știe cu ce te ocupi, nu? — Ce te privește? Se pare că am atins o coardă sensibilă. Mi-a dat, țîfnoasă, mîna la o parte. — Nu fac prostituție de dragul meseriei și al băuturii. Am avut și eu speranțele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
publicitate, pe modele În costume de baie, punga se golește... Cu munca mea, cîștig În zilele bune douăzeci și cinci-douăzeci și șase de mii... și În final nu contează decît ce ai În carnetul de bancă. — Poți să-ți privești logodnicul În ochi? — E-adevărat. Nu trebuie să-și cheltuiască nimeni banii cu mine. Eu suport toate cheltuielile ceremoniei, pun bănii jos pentru un apartament, am de toate după cum vedeți. Nu trebuie să-mi plec capul și să cerșesc mila nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
era moale, de parcă era plină cu apă. Umbra cutată din zona perineului nu semăna cîtuși de puțin cu a modelului din fotografie. — Acesta-i obiceiul casei, spuse ea, Încercînd să zîmbească. SÎnt foarte conștientă, crede-mă. Dar nu vreau ca logodnicul meu să vină Într-un asemenea loc. Țin foarte mult să am o familie. Mai treci pe-aici Înainte de nuntă... bine ? Tashiro rămase Înțepenit pe loc, ca o păpușă-actor. Am atins ușor degetele fetei și am Împins ușa. Scîrțîi Îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ne ignoră sfaturile. Ea crede că un bărbat, orice bărbat, e mai bun decât nimic. Și dacă nu merge? am întrebat-o într-o zi, în adâncul sufletului meu știind că probabil căsnicia ei nu are nici o șansă de reușită. Logodnicul ei e nebun de legat. O să divorțez, a spus ea sfidător. — Dar nu ar fi îngrozitor? — E mai bine decât să rămân singură. Cel puțin, dacă divorțez, oamenii vor ști că am fost iubită cândva. Ceea ce nu se poate spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
care lucrează în față. Sunt amândouă stewardese cu vechime și sunt cu câțiva ani mai în vârstă ca mine. De asemenea, ambele sunt logodite, așa că sunt sigură că și-au petrecut mare parte din drum sporovăind despre rochii de mireasă, logodnici, luni de miere etc. Mireselor în devenire mi se pare că nu le place să vorbească de nimic altceva în afară de nunți. Eu, una, prefer să discut despre extracții dentare. Cele două fete îmi zâmbesc în gol cât bat eu câmpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
i le-am spus și Taniei. Dar cum inelul de logodnă al Tarei are cel mai mare și mai greu diamant pe care l-am văzut în viața mea, adaug că văd că se mărită cu un bărbat bogat. Da, logodnicul meu chiar câștigă mulți bani, recunoaște ea candidă. — Și cumva nu te văd rămânând în slujba asta peste câțiva ani, continui, încruntându-mă pentru un mai mare impact. Nici eu! exclamă ea. Chiar poți vedea asta? — Da. Desigur că pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
au dus la pierderea Minodorei ! Alindora a căzut plângând în brațele mele. Cu greu am putut afla de la ea ce se întâmplase. Drumul lor spre libertate a fost scurt. Femeia de încredere" a ofițerului sovietic Vasili Vasilievici Cozmei, prietenul și logodnicul de taină al Minodorei, nu a ezitat să depună, mamă și copil, la postul de frontieră cu Cehoslovacia, spunându-le că de acolo trecerea la capitalism era simplă... Pașaportul Minodorei era fals, o făcătură, o minciună grosolană, nici vorbă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poate, poate o auzi pașii femeii de serviciu, pași care ar fi salvat-o. Nu se auzea nici un pas. În spate îl simți pe Ovidiu, trecea către bucătărie, poate după un pahar de vin alb, Blegălăul, zise ea cu ciudă, logodnicul fericit și intră în baie ca să nu-l mai vadă când o fi să treacă înapoi spre camera lui. Femeia de serviciu veni abia către seară, când Sidonia era așa de frântă și pietrificată în ea, încât dacă cineva ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai deschidem o sticlă. Chiar așa, se însufleți ea și plecă să aducă paharele. În timp ce se ciocneau paharele, Fana îi inspectă curioasă pe Carmina, pe Dimitrie, cu respirația tăiată, fără să-și mai poată controla vorbele, urările de fericire adresate logodnicilor. Carmina înțelese că prietena ei era geloasă. Nu înțelegea ce anume o îndreptățea să procedeze astfel, să stea contractată, gata de atac, ca și cum era vorba de-o înfruntare pe viață și pe moarte. Își aminti de după amiezile lor liniștite, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vasele. Ea le spăla, eu le ștergeam și le puneam pe bufet. — Ai tăi nu sunt acasă astăzi? am întrebat-o. — Mama e în mormânt. A murit acum doi ani. — Mi-ai mai spus. — Sora mea e la întâlnire cu logodnicul ei și probabil că au plecat undeva cu mașina. El lucrează la o firmă de mașini și îi plac foarte mult mașinile. Mie nu-mi plac. Midori tăcea și spăla vasele. Eu tăceam și ștergeam vasele. — Mai e tata, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
te cunosc. Sora ta cu ce se ocupă? — O prietenă de-a ei și-a deschis un magazin de bijuterii pe lângă Omote Sando și o ajută de trei ori pe săptămână. În restul timpului, învață să gătească, se întâlnește cu logodnicul ei, merge la filme, pierde timpul... mă rog, se bucură de viață. Midori m-a întrebat cum mă descurc eu. I-am descris casa, grădina și i-am vorbit despre Pescăruș și proprietar. — Te simți bine? întrebă ea. — Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mai vagă idee cine e. — A, e... Asya s-a oprit, căutând cuvântul potrivit În engleză. Prieten era mult prea puțin pentru a putea descrie situația, soț era greșit din punct de vedere tehnic, viitor soț nu părea prea plauzibil. Logodnic părea să se potrivească mai bine, Însă adevărul e că nu fuseseră niciodată logodiți oficial. — E jumătatea simbolică a mătușii Zeliha. Peste drum, sub o arcadă otomană elegant sculptată, au zărit doi băieți țigani, unul din ei scoțând cutii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna cu... Germania. Femeile care se atașau de el nu aveau decât să se sinucidă! (două cazuri). El se considera 81 „logodnicul” providențial, predestinat să salveze țara. Cum? Prin trimiterea la moarte, în numele patriei, a milioane de ostași; ordonând cu sânge rece, în scopul „salvării” poporului german, uciderea a milioane de ne-germani, evrei în primul rând. „Salvatori” de acest tip au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna cu... Germania. Femeile care se atașau de el nu aveau decât să se sinucidă! (două cazuri). El se considera 81 „logodnicul” providențial, predestinat să salveze țara. Cum? Prin trimiterea la moarte, în numele patriei, a milioane de ostași; ordonând cu sânge rece, în scopul „salvării” poporului german, uciderea a milioane de ne-germani, evrei în primul rând. „Salvatori” de acest tip au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stabilit încă de la venirea ei în Vladia K. F. nu era decît o femeie pripășită, venită de unde și-a înțărcat dracul copiii, de o sărăcie evidentă, cum se spunea, cu o cămașă ruptă-n gît, o însoțitoare aproape inutilă a logodnicii prințului Pangratty. Iar acum, dintr-o dată, își dădea seama că domnișoara K.F. e o adevărată stăpînă, poate chiar stăpîna adevărată din Vila Katerina, de o inteligență ucigătoare, cu o minte instruită și o hotărîre în suflet care inspira respect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și generozitate, care mi-a oferit prima scânteie de inspirație pentru această poveste, și fiicei sale Becky, autoarea jocului de cuvinte minunat de ingenios „boala Oldtimers“. Capitolul 1 — La naiba! înjură Francesca, holbându-se la fotografia imensă a fostului ei logodnic și a miresei lui zâmbărețe care ocupa jumătate din prima pagină din Woodbury Express, ziarul rival celui condus de ea. Dedesubt era o descriere dezgustător de amănunțită a fiecărui articol de îmbrăcăminte pe care îl purtase mireasa, inclusiv a jartierelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
purtat minunat. Ne-a asigurat accesul la un specialist în trei zile și îl sună să afle părerea lui sinceră. — Cred și eu. Stevie nu era dispusă să-i recunoască meritele fără a cârcoti puțin. Ce rost are să ai un logodnic în halat alb dacă nu e în stare să împingă câțiva babalâci ca să vă bage în față? — Stevie! Dar nu-și putu stăpâni o umbră de zâmbet în fața imaginii evocate. Stevie cea sarcastică de dinainte ieșea din nou la lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o întrebă Laurence, strângându-i mâna într-a lui. Eu unul știu că da. Mai sunt doar trei săptămâni și o să fii doamna Westcott. Fran fu emoționată, fără să vrea, de mândria din glasul lui Laurence. Îi pria rolul de logodnic. Se îmblânzise cumva și câteva din ridurile de stres dispăruseră de pe fața lui frumoasă, dându-i un aer mai tânăr, mai optimist. Își închipuia că așa trebuie să fi arătat la începutul carierei, înainte de a i se fi pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]