4,047 matches
-
context, foarte importantă este loialitatea Specialistului În Cunoaștere. De cele mai multe ori, un astfel de specialist este conștient de valoarea sa pentru mediul În care acționează, iar identificarea elementelor de loializare a acestuia constituie un avantaj strategic pentru instituția respectivă. Cu toate că loialitatea este greu de măsurat cu exactitate, atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi cuantificată. Această atitudine poate fi modelată prin luarea În considerare a acelor factori care În mod pozitiv sau negativ pot influența trăsăturile comportamentale care influențează loialitatea, indiferent dacă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
respectivă. Cu toate că loialitatea este greu de măsurat cu exactitate, atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi cuantificată. Această atitudine poate fi modelată prin luarea În considerare a acelor factori care În mod pozitiv sau negativ pot influența trăsăturile comportamentale care influențează loialitatea, indiferent dacă alte organizații concurente oferă o compensație mai mare pentru munca depusă. Problema loializării Specialistului În Cunoaștere se manifestă atunci când managerii iau În considerare oportunitatea de a investi Într-un angajat sau un colectiv din cadrul unui departament. În era
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
iau În considerare oportunitatea de a investi Într-un angajat sau un colectiv din cadrul unui departament. În era informatizării, unde oricine are anumite cunoștințe și aptitudini poate lucra din absolut orice loc prin intermediul computerului și al conexiunii la internet, problema loialității poate fi deosebit de sensibilă. Modelarea loialității arată modul În care atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi influențată, depinzând de contextul organizațional existent. De exemplu, un pachet de compensare generos și un climat organizațional prietenos contribuie la cultivarea unei relații continue
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
investi Într-un angajat sau un colectiv din cadrul unui departament. În era informatizării, unde oricine are anumite cunoștințe și aptitudini poate lucra din absolut orice loc prin intermediul computerului și al conexiunii la internet, problema loialității poate fi deosebit de sensibilă. Modelarea loialității arată modul În care atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi influențată, depinzând de contextul organizațional existent. De exemplu, un pachet de compensare generos și un climat organizațional prietenos contribuie la cultivarea unei relații continue cu organizația. Un semnal negativ este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
datorită costului redus. E-learning combină În mod spontan căile de acces la o bază de date care furnizează material de studiu<footnote Masson, R, Rennie, F. (2008), E-learning and Social Networking Handbook, Routledge, UK. footnote>. O parte considerabilă a sporirii loialității și implicării personalului calificat o reprezintă problematica recunoașterii eforturilor acestuia și punerea la punct a unui sistem de recompensare stimulativ. Managerii de succes au realizat că Specialiștii În Cunoaștere sunt motivați de o multitudine de factori, În funcție de care trebuie stabilit
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
altă ocazie de muncă în comun o constituie excursiile, unde se pot împărți numeroase sarcini unor elevi; de buna lor îndeplinire depinde reușita. Excursiile prilejuiesc jocuri, concursuri, lasă amintiri de neuitat. Echipele sportive pot fi o „școală” a colaborării și loialității, cu condiția să fie permanente și conduse cu seriozitate. În școlile noastre există o subestimare a rolului lor educativ, mult mai apreciat în țările occidentale. În fine, la noi în țară, după ce s-a exagerat peste măsură cu „munca voluntară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scurtă trecere în revistă. Trebuie să menționăm omisiunea deliberată a studiilor ce aparțin unui domeniu numit psihobiografie. Excludem acest domeniu pentru că se ocupă, în principal, cu personalitatea și relaționarea socială - fără să aducem acuze, ci drept o consecință logică a loialității față de cercetarea procesului creativ și a persoanei creative în timpul creației. În unele dintre însemnările noastre am clasificat studiul da față ca „studiu de caz cognitiv”, nu pentru a exclude aspectele estetice, afective sau morale, ci pentru a evita asemănarea cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ales de problemele regionale vitale ale Transilvaniei. Deziluzia de după unire era tipică pentru mulți tineri profesioniști care nutriseră ambiții mari În 1918, dar fuseseră curând dezamăgiți de centralizarea crescândă de după 192025. Astfel de experiențe nu au făcut decât să Întărească loialitățile regionale În dauna cultivării unor legături mai puternice cu medicii din Regat care erau, de asemenea, interesați de ideile eugeniste. Moldovan s-a apropiat mai mult de conducerea Partidului Național din Transilvania, cu care era mai familiar, și, ulterior, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru că, În opinia lor, cei din urmă nu prezentau nici o garanție În termeni de responsabilitate față de sănătatea națiunii viitoare. Imaginea pe care o aveau eugeniștii despre politicieni era aceea a unor indivizi inevitabil corupți de politica de partid, ce promova loialitatea și sentimentul responsabilității doar față de membrii propriului partid și față de electoratul său, și nu față de Întreaga societate 18. Acest argument era un atac mascat În mod special la adresa Partidului Național-Liberal, ce controlase procesul politic aproape În mod continuu de-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o dată cu schimbarea fiecărui regim. De aceea, continuau criticii, exista o lipsă de continuitate a programelor și chiar și indivizii ce intrau necorupți În acest sistem sfârșeau prin a se comporta oportunist, pentru că siguranța pozițiilor pe care le ocupau depindea de loialitatea față de partid, și nu de performanța În Îndeplinirea responsabilităților slujbei. Clientelismul Înlocuise ceea ce, În opinia eugeniștilor, ar fi trebuit să fie o rețea de tehnocrați responsabili și nepartizani 19. Eugeniștii considerau că structura politică și birocratică nu era singurul factor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
considerat În continuare că implicarea lor În mișcarea eugenistă asigura o tratare a problemelor femeilor mai adecvată și mai eficientă decât cea pe care ar fi reușit-o orice mișcare feministă, În contextul românesc. Un alt factor important pentru Înțelegerea loialității simpatizantelor era și lipsa opțiunilor viabile pentru femeile care aveau ambiția de a realiza reforme. În Transilvania, acolo unde mișcarea era cea mai puternică, Astra avea o reputație mult mai bună decât cea a organizațiilor mai mici și mai recent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
divergențe de opinii importante Între susținătorii acestei tabere, Însă unul dintre elementele de coeziune era opoziția față de spiritul pozitivist al proeuropenilor. Viziunea lui Iorga despre reforma educației sublinia nevoia de a inculca un spirit naționalist, un sentiment de mândrie și loialitate națională, În toate disciplinele predate. O versiune extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe și antisemite 18. Atât Iorga, cât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității Subsecției Biopolitice Femenine a Astrei. Se pare că organizatorii din cadrul Astrei percepeau relația cu asociațiile feministe ca pe un joc de sumă zero: toate aceste organizații concurau pentru interesul și loialitatea unui mic grup de femei cu un anumit nivel de educație, fără să existe posibilitatea ca fiecare dintre ele să fi oferit o serie de alternative care erau probabil diferite, dar nu neapărat se excludeau reciproc 67. Organizația feminină a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cazurile. Luările de decizii rezultă din interacțiuni constante între masa populației și lideri. Aceștia din urmă se străduiesc să înțeleagă ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic de către masă, acționează în consecință și, astfel, încearcă să-și asigure niște loialități care să le întărească poziția față de o eventuală opoziție. Astfel de studii pot duce la analize foarte detaliate, dar, evident, nu pot fi făcute decât asupra unui mic număr de luări de decizii. Așdar, suntem obligați să recurgem la generalizări
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
frâneze evoluția socială. CAPITOLUL 5 SELECȚIA, REPRODUCEREA ȘI CIRCULAȚIA ELITELOR Criteriile apartenenței la elită pot fi foarte diferite, de la legăturile de sânge sau apartenența la o etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere diverse. În această privință Pareto distinge „leii”, care se impun și se mențin prin forță, și „vulpile”, ce recurg mai degrabă la șiretenie (Pareto, 1916, § 2178). Această distincție ideal/tipic sugerează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sursele de recrutare proprii partidelor de dreapta: mediile economic favorizate din punct de vedere instituțiile de învățământ superior și administrația. Procedeele de selecție Procedeele de selecție pot fi cvasiautomate sau mai elaborate. Printre procedeele cvasiautonome, remarcăm principiul senioriei, ce asigură loialitatea față de un anumit ordin instituțional și în final, recompensa. Acest principiu, combinat cu loialitatea ideologică, a jucat un mare rol în sistemele de tip sovietic. El garantează o anumită stabilitate instituțională, dar constituie o piedică în calea adaptabilității sistemului, după cum
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
instituțiile de învățământ superior și administrația. Procedeele de selecție Procedeele de selecție pot fi cvasiautomate sau mai elaborate. Printre procedeele cvasiautonome, remarcăm principiul senioriei, ce asigură loialitatea față de un anumit ordin instituțional și în final, recompensa. Acest principiu, combinat cu loialitatea ideologică, a jucat un mare rol în sistemele de tip sovietic. El garantează o anumită stabilitate instituțională, dar constituie o piedică în calea adaptabilității sistemului, după cum a arătat-o și istoria ultimilor ani ai Uniunii Sovietice. Procedurile mai elaborate comportă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
regim totalitar cum a fost regimul sovietic, fusese instaurat și un sistem foarte particular: cel al nomenclaturii. La mai multe niveluri, existau liste - sau nomenclatoare - ale posturilor influente pentru care era necesară aprobarea unei instanțe a Partidului. Trebuia asigurată de loialitatea politică a persoanelor selectate, oricare ar fi fost, de altfel, domeniul de activitate particular (Voslensky, 1980). În societățile pluraliste, aparatele de partid joacă și ele un rol în selecția candidaților pentru posturi politice. În funcție de importanța postului, selecția putea fi făcută
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să aibă sens pentru actori și chiar să le impună obligații. Aceste obligații derivă din teoriile implicite pe care cei care sprijină impunerea unei anumite ordini instituționale le apără. Dacă efortul de justificare are succes, este generat un sentiment de loialitate care îi va face pe actori să ignore o parte a propriilor conflicte de interese și să se supună obligațiilor stipulate. O schimbare a normelor provoacă o schimbare a mediului, ceea ce reclamă o nouă adaptare. La rândul lor, normele sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fundament al solidarității sociale („operaționalizată” în societatea modernă sub forma cetățeniei sociale ce stă la baza redistribuției bunăstării); valorile moderne și cele tradiționale nu sunt conflictuale, deci nu se exclud reciproc (cazul Japoniei este cel mai elocvent - de exemplu, tradiționala loialitate japoneză față de senior/împărat poate fi transformată în loialitate față de firmă). La baza accepțiunii dezvoltării sociale ca schimbare socială progresivă (teoria modernizării) stau o serie de caracteristici economice specifice unor perioade istorice, economice și sociale, și a fost fundamentată de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forma cetățeniei sociale ce stă la baza redistribuției bunăstării); valorile moderne și cele tradiționale nu sunt conflictuale, deci nu se exclud reciproc (cazul Japoniei este cel mai elocvent - de exemplu, tradiționala loialitate japoneză față de senior/împărat poate fi transformată în loialitate față de firmă). La baza accepțiunii dezvoltării sociale ca schimbare socială progresivă (teoria modernizării) stau o serie de caracteristici economice specifice unor perioade istorice, economice și sociale, și a fost fundamentată de W.W. HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960). Aceste trăsături
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regimurilor comuniste au putut totuși alege și crea un nou sistem, modificând treptat „gândirea instituțională” (Douglas, 1987, p. 4) existentă. Acești actori au ales să se identifice cu elementele ideaționale, cu valorile propuse chiar de regimurile comuniste, reușind să creeze loialități și solidarități alternative, construite în jurul acestor valori. Tehnocrați, manageri, inteligenția dizidentă au adoptat, în spiritul lor, valori precum raționalitatea, democrația, participarea în procesul democratic, care aveau deja o anumită legitimitate și o prezență instituțională chiar în interiorul regimurilor comuniste, și s-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
epoci internaționale în care se regăsesc componente ale lumii medievale. Similitudinile între viitorul politicii internaționale (așa cum era el gândit de Bull la momentul scrierii cărții) și Evul Mediu se concentrează în jurul următoarelor repere: existența și amplificarea integrării regionale, coexistența unor loialități supranaționale și subnaționale (în Evul Mediu: Biserica Catolică, dar și ducatul, comitatul, regiunea; astăzi: Uniunea Europeană, dar și regiunea - vezi cazurile cunoscute ale Scoției, Cataloniei); tendința de dezintegrare statală (dezintegrarea imperiilor în Evul Mediu și a monarhiilor importante, la diferite momente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a constituit un domeniu predilect de cercetare: neofuncționaliștii au pus accentul pe importanța creării de instituții supranaționale - prin opoziție cu cele interguvernamentale, care mențin guvernele naționale ca arbitri ai jocului politic. Dacă obțin o poziție proeminentă, instituțiile supranaționale vor capta loialitățile actorilor substatali (grupuri de interese) din statele participante, consolidându-se astfel procesul de integrare. Neofuncționaliștii au impus un concept înrudit cu „ramificarea”: este vorba de spillover („revărsare”), prin care ei înțelegeau un proces de extindere pe orizontală a integrării politice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]