1,397 matches
-
despre viața din închisoare în a cincea ediție din Lanthorn and Candlelight, publicată în 1616 (Bush 40). Dar odată cu apropierea secolului al XVII-lea vedem un jurnalism narativ mai dezvoltat și cu un scop social în forma schițelor despre viața londoneză ale lui Edward "Ned" Ward, publicate în London Spy, un ziar lunar apărut între 1698-1700. Într-o vreme în care reporterii erau puțin mai mult decât purtători de informații aleatorii, ziarul lui Ward a arătat că acesta era maestrul anecdotei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ficțiune o recunoaștere critică cum că un astfel de material are de câștigat din subiectivitatea a ceea ce s-ar numi în mod convențional măiestrie artistică creativă, sau ce numește Weber "conștiința de formare". După cum notează Frederick A. Pottle despre Jurnal londonez, "în general Boswell își știe povestea ca și cum ar fi romancier" (12). Rezultatul este "o mare putere de realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14). Cu "realizarea imaginativă" în inima jurnalismului literar narativ, se separă și mai mult firele modelelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scrie jurnalism literar narativ până cu puțin timp înaintea morții sale, în 1916, aceasta contribuind la crearea unei continuități în perioada de acalmie cu care s-a confruntat destinul genului în acei ani. Un exemplu este reportajul său pentru ziarul londonez New Chronich în care descria intrarea armatei germane în Bruxelles, în 1914. Un altul este volumul său With the Allies - Alături de aliați - bazat pe corespondențele inițiale din acel timp. Evitând romanțarea istorică, al cărui adept fusese, Davis subliniază din prima
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în această consemnare lapidară a unui moment important pentru ieșeni, doar două exemple elocvente: Pentru prima și singura dată în istoria BBC, în 1994, au fost anulate programele curente pentru a putea fi transmisă în direct, de la celebra Operă Regală londoneză din Covent Garden, povestea unei tinere sărace care și-a schimbat numele pentru a-și îndupleca norocul, plecând abrupt în capitala lumii pentru a-și găsi destinul. Un destin tragic, căci, după ce întâlnește o figură legendară cu care trăiește o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rapid, pe You Tube: http://www. youtube. com/watch?v=M6xtSb GBydM) care cântă, evident, pe bătrânul său Black Strat, așa ca pe vremuri, în Live at Pompeii. Că tot interpretează în acest concert, susținut pe cea mai celebră scenă londoneză de muzică simfonică, o variantă amuțitoare din Echoes, unde, la început, la auzul doar a unui singur sunet - nota metalică apăsată de Richard Wright, care sugera sunetul unei picături care cade -, zece mii de oameni se ridică în picioare în urale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de parcă tocmai ar fi spus din nou că e virgină. O știre trecută aproape neobservată de la începutul săptămânii ne explică faptul că, din punct de vedere științific, totul decurge absolut firesc. Celebritatea dăunează grav sănătății În mod normal, în publicația londoneză „Journal of Epidemiology and Community Health“ nu se prea scrie despre vedete. O echipă de cercetători de la Universitatea din Liverpool a realizat însă un studiu a cărui concluzie, deși ar câștiga premiul „Așa. Și?“ pentru banalitate, poate suna cam așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
camerale europene. Iar dacă la primul recital, melomanii autohtoni, speriați de dificultatea programului Bartok (EMI ne-a oferit chiar în această lună setul Belcea cu integrala cvartetelor), nu s-au repezit să umple sala Ateneului, la următoarele prezențe ale cvartetului londonez succesul de public a fost deplin. Ceea ce s-a petrecut însă miercuri, 13 februarie mi se pare de neimaginat. Odată cu primele acorduri din Hoffmeister, cvartetul K 499 al lui Mozart, cei prezenți în sala Ateneului au crezut că începe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ca program editorial recenzarea evenimentelor muzicale live și a discurilor din întreaga lume. Recitalul Luizei Borac s-a desfășurat sub egida Societății Enescu din Londra la Institutul Cultural Român. Presa muzicală tipărită înregistrează și discută un alt eveniment în lumea londoneză, apariția pe disc, la casa EMI Classics, a integralei cvartetelor de coarde de Bartok, interpretate de Cvartetul Belcea. Ultimul număr al revistei britanice „Gramophone“ (mai 2008Ă declară CD-ul Belcea disc al lunii, preferința editorului. Criticul David Fanning își îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
așteptat de toți iubitorii de teatru de calitate, un eveniment despre care să se vorbească la fel cum se vorbește de marile concerte de pe stadioane. Doar atât. Long live London Underground! Manu Babescu Maria Balabaș Rebele fără cauză prin subteranele londoneze de avangardă. Maria&Manu tandem sau ce-am făcut de unu mai. Manu... Începe(m)? Iar căutarea, iar plezneala, cu somn pe bănci de vagoane, în săli de așteptare, aeroporturi maghiare, microbuze spațiale și avioane minimale. Same same, but different
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de zi de ochi vizionari, trezire, tremur și drumul către încă o cană. În metrou - după preț și mirosul de „british accent“, am dat față-n-față cu realitatea: chiar suntem la Londra!... ... Beginner’s lesson, primul act. Ca să ajungi în subcultura londoneză, ai nevoie de card de Underground și de răbdare pentru Northern Line. Altfel te vei împiedica de bagajul britanic-tip, clădit de mic: propriile deepest fears și London calling-uri, ca s-ajungi să te întrebi who wants to live forever
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mașinăria cu beculețe în formă de cruce și colajele autoflagelatoare mă inhibă. Define art, love! Sorry for being a bit messy... Nici harta de metrou nu-mi inspiră siguranță... ... Reality is called DaDa... ... În timp ce femeile și bărbații selecționați de viața londoneză super-posh-non-Victoria-Beckham-style încep să coboare în subsoluri și să-și toarcă visele cu pudră de zahăr psihedelic, ne retragem în epilogul ready-made în stil Duchamp. Bloody hell, de ce m-oi fi speriat în Basement așa?... ... În ultima zi, în față la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
toarcă visele cu pudră de zahăr psihedelic, ne retragem în epilogul ready-made în stil Duchamp. Bloody hell, de ce m-oi fi speriat în Basement așa?... ... În ultima zi, în față la Buckingham Palace găsesc reflecția întregii noastre săptămâni. Click! Cluburile londoneze se închid la 3 noaptea. Zoom! Artă? Ne băteam ca chiorii între câini, cu jeleu aruncat în public, peste picturi și haine de firmă, peste depresii și performance cu tentă de absurd ne-absurd... ... Și de ce m-am distrat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
la 3 noaptea. Zoom! Artă? Ne băteam ca chiorii între câini, cu jeleu aruncat în public, peste picturi și haine de firmă, peste depresii și performance cu tentă de absurd ne-absurd... ... Și de ce m-am distrat la happening-urile londoneze cu miros de muci verzi și gelatinați, de polistiren și piele goală aruncată în vată, în simboluri șamanice și deconstrucție de speed-artă în joacă? În fond, bătaia cu câini umani e doar artă conceptuală. Feel the beat?... ... Click! Duchamp, mumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
nu a fost niciodată văzută ca fiind parte din Anglia sau din Marea Britanie. Londonezii nu sunt englezi propriu-ziși. Cei care vin din România și Europa Centrală și de Est pur și simplu se afundă în acest larg spectrum de identități londoneze individuale și în mare parte anonime, fără mari probleme. În Dublin este diferit. Deși ani de zile Irlanda a primit oameni care vorbesc diferite limbi, aceștia au fost "turiști" un "tip" de străin nu oameni care au trăit în Irlanda
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
În 1935 În filmul „Rumba”, un music-hall superficial, În care George Raft juca rolul unui dansator ce se exprima prin limbajul universal al dansului. Introdus În Europa, acest stil s-a bazat mult pe entuziasmul și abilitatea interpretativă a profesorului londonez Monsieur Pierre, care În anii 30 Împreună cu partenera sa Doris Lavelle, a popularizat adevărata versiune a Rumbei Cubaneze, În Londra. În 1955 a fost recunoscută oficial, după multe discuții, versiunea Rumbei Cubaneze. Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
tot timpul 6.5. JIVE 6.5.1. Aspecte generale Jive-ul, adus din America, s-a dezvoltat inițial dintr-un dans numit "Jitteburg", prin eliminarea elementelor acrobatice și perfecționarea tehnicii. Prima descriere a acestui dans a fost realizată de către profesorul londonez de dans Victor Silvester, publicată În Europa În anul 1944. Originile cuvantului "jive"’ nu se cunosc exact. Se poate referi la “jive talk”, adică la o vorbire gălăgioasă și colorată, nepotrivită, Înșelătoare, sau exagerată. Acest cuvânt reflectă caracterul dansului: săltăreț
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
În 1778, a fost nevoit s( suporte concurența lui Journal général de France, supliment cotidian al jurnalului de anunțuri a lui Renaudot. În 1789, aceste cotidiene parisiene nu puteau, nici prin conținut, nici prin audiență, să se compare cu cotidienele londoneze. 4. "Gazettes de Hollande". Importanța presei franceze din secolele XVII-XVII nu se poate măsura cu cea a singurelor ziare franceze. Fără a vorbi de nenum(ratele publicații germane editate în franceză, care era limba Curților europene, francezii exilați au publicat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
german de origine, și el vechi angajat la Havas, a creat, în 1848-1850, un serviciu de porumbei călători între Franța și Germania. Primele sale servicii engleze au fost numai financiare, dar și-a extins repede clientela, incluzînd și marile ziare londoneze; printre ultimele publica(ii care au recurs la serviciile acestuia a fost Times, care recunoaște, în 1858, alături de serviciile propriilor corespondenți, eficacitatea serviciului Reuter și se abonează. Agenția se va dezvolta cu rapiditate. Faptul că funcționa la Londra, răscruce a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
conducerea lui Walter Bagehot o autoritate remarcabilă. Observer, ziar de duminică, a trecut sub controlul Lordului Northcliffe în 1905, iar sub conducerea lui Garvin, a ajuns o publicație de calitate. În provincie, progresele presei au fost destul de lente. Concurența publicațiilor londoneze din 1899 Daily Mail avea o ediție la Manchester limita publicul ziarelor regionale. Dar Scotsman din Edimburg și mai ales Manchester Guardian, pe care îl condusese C.P. Scott între 1872 și 1929, își păstrau prin calitatea informațiilor un loc privilegiat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
o excelentă calitate. În 1926, Press Association, organism patronal al ziarelor de provincie, a obținut o participație importantă la capitalul său: aceasta se obligă să adune din acel moment știrile interne. În 1941, Newspaper Proprietors Association, organism patronal al presei londoneze, devine acționar al agenției ce capătă astfel un caracter cooperativ; după război, asociațiile patronale a diferitelor țări din Commonwealth vor participa la aceasta. C) Agențiile germane: Continental Telegraphen (vechea agenție Wolff) a suportat din 1913 concurența lui Telegraphen Union a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
întîlnit; Look a lui Cowles a urmat și ea aceeași cale. Asistăm, la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo unde bătrînul Collier's își pierdea audiența, în timp ce New Yorker începea să ofere formula americană a revistei londoneze Punch. III. Grupările presei britanice în cursa după tiraje Tirajele cotidienelor londoneze trec de la 5,4 milioane în 1920 la 8,5 în 1930 și la 11,5 milioane în 1935. Presa de provincie cunoa(te o dezvoltare asemănătoare, trecînd
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo unde bătrînul Collier's își pierdea audiența, în timp ce New Yorker începea să ofere formula americană a revistei londoneze Punch. III. Grupările presei britanice în cursa după tiraje Tirajele cotidienelor londoneze trec de la 5,4 milioane în 1920 la 8,5 în 1930 și la 11,5 milioane în 1935. Presa de provincie cunoa(te o dezvoltare asemănătoare, trecînd de la 2,5 la 6 milioane, predominînd, evident, ziarele de seară. Cît
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
tiraje între marile cotidiene a continuat fără crize grave, după această dată piața fiind practic saturată iar prosperitatea compromisă. Concurența a antrenat o criză economică ce a dus la dispariția a numeroase ziare. Aceasta a atins mai ales publicațiile populare londoneze chiar dacă cotidienale de calitate și cele de provincie au continuat să-și îmbunătățească difuzarea. În 1937, majoritatea cotidienelor britanice tipăreau 17,8 milioane de exemplare 28,6 în 1947 și 26,5 în 1961. Tirajul ziarelor de duminică al căror
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în Malaiezia, care pledează convingător pentru teoria evoluției prin selecția naturală. La rândul său Wallace fusese puternic influențat de teoria malthusiană. A fost momentul care l-a hotărât pe Darwin să-și prezinte teoria la un seminar al societății științifice londoneze, de asemenea, să trimită unei edituri londoneze o versiune abreviată a lucrării sale, ce va fi publicată în noiembrie 185 sub titlul „ Despre originea speciilor prin selecție naturală, sau prezervarea raselor favorizate în lupta pentru viață’’ (On the Origin of
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evoluției prin selecția naturală. La rândul său Wallace fusese puternic influențat de teoria malthusiană. A fost momentul care l-a hotărât pe Darwin să-și prezinte teoria la un seminar al societății științifice londoneze, de asemenea, să trimită unei edituri londoneze o versiune abreviată a lucrării sale, ce va fi publicată în noiembrie 185 sub titlul „ Despre originea speciilor prin selecție naturală, sau prezervarea raselor favorizate în lupta pentru viață’’ (On the Origin of species by Means of Natural Selection, or
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]