5,661 matches
-
forma unui rate fixe, și adoptă un sistem de calcul flexibil: rata dobânzii legale "penalizatoare" (moratorii) se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, rata dobânzii legale penalizatoare se diminuează cu 20%. Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
penalizatoare se diminuează cu 20%. Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ dobânda penalizatoare stabilită de părți nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Orice clauză prin care se încalcă această prevedere este nulă de drept. În acest caz, creditorul este decăzut și din dreptul de a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
C.civ. Debitorul din materie civilă situația este dezavnatjat, indiferent că este titularul unei datorii bănești ori de altă natură. Și situția debitorului comercial al unui capital este nefericită, dar el activează într-un domeniu în care se desfășoară activități lucrative și, în principiu, nu poate fi titularul unei liberalități. În vârful ierahiei celor păgubiți de noua tendință legislativă este debitorul unei liberalități: el va fi obligat de drept de la scadență la plata dobânzii moratorii dacă a întârziat în executarea obligației
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în materie comercială nu constituie o clauză penală excesivă 274. În literatura de specialitate s-a afirmat că depășirea prejudiciul nu trebuie să fie mai mare de 25-30% în contractele civile și de 30-40% în cele comerciale în care caracterul lucrativ este mai pregnant. Potrivit altei opinii reducerea clauzei penale se va face la o limită rezonabilă eventual dublul valorii prejudiciului produs. În proiectul Codului civil legiuitorul roman a agreat și el drept criteriu valorea prejudiciului efectiv suferit de creditor, însă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Repere istorice privind regimul juridic al societăților comerciale Societățile comerciale au luat naștere în perioada antică a dezvoltării relațiilor comerciale într-o formă arhaică, reprezentând un mijloc de asociere a unor persoane în vederea transpunerii în practică fie a unui scop lucrativ, fie a unui scop caritabil. Primele mențiuni referitoare la contractul de societate au fost descoperite în Codul lui Hammurabi iar prima instituție bancară din lume se consideră a fi descoperită sub ruinele templului lui Uruk, din Mesopotamia anilor 3200-3400 Î
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în cadrul unor societăți comerciale fără personalitate juridică asociere în participație, asociație familială -, fie sub forma societăților comerciale beneficiind de personalitate juridică, societăți constituite în temeiul L.S.C. Astfel art. 1 din această lege arată că în vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și juridice se pot asocia și pot constitui societăți comerciale. Se consacră astfel și în materia societăților comerciale principiul constituțional al libertății de asociere. Spre deosebire de reglementarea anterioară datei de 1 octombrie 201129, în prezent criteriul principal pentru determinarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
al libertății de asociere. Spre deosebire de reglementarea anterioară datei de 1 octombrie 201129, în prezent criteriul principal pentru determinarea comercialității unei societăți este forma societății. Alături de forma societății, care crează o prezumție de comercialitate a societății respective, pentru determinarea comercialității caracterul lucrativ al societății se utilizează prezența riscului de a câștiga sau a pierde din afaceri de către întreprinzător. Legea restricționează formele sub care se pot asocia persoanele fizice sau juridice indicând limitativ și imperativ, în art. 2 din L.S.C., cele cinci forme
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
urm. C.civ. stă și la baza societății comerciale, societățile comerciale se deosebesc de societatea simplă prin faptul că sunt organizate în una din cele cinci forme prevăzute de Legea 31/1990, că operațiunile realizate de societățile comerciale au caracter lucrativ și că o societate comercială beneficiază de personalitatea juridică, fiind un subiect de drept distinct, autonom. b. Societatea comercială și asocierea în participație (societatea în participație) Asocierea în participație este consacrată prin dispozițiile art. 1949-1953 C.civ., dispoziții care se
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este dat de faptul că atât societățile comerciale cât și fundațiile și asociațiile au personalitate juridică, constituindu-se prin voința mai multor persoane care pun în comun anumite bunuri. Diferența constă în aceea că asociațiile și fundațiile nu au scop lucrativ spre deosebire de societățile comerciale care sunt constituite în vederea obținerii unui profit. Este adevărat că asociațiile și fundațiile pot participa la constituirea unor societăți comerciale și pot desfășura activității economice dar numai în condițiile restrictive impuse de legea de organizare și funcționare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cazierului judiciar nu este suficientă la înmatricularea societății comerciale fiind necesară o declarație pe proprie răspundere a fondatorului că îndeplinește această condiție impusă de lege96. c) Obiectul contractului Societatea comercială poate fi constituită numai pentru efectuarea de activități cu scop lucrativ, potrivit art. 1 din L.S.C. Trebuie diferențiat obiectul contractului de societate de obiectul societății, cele două noțiuni neconfundându-se. Obiectul contractului îl constituie prestațiile la care s-au obligat părțile: aporturile asociaților. El trebuie să fie determinat sau determinabil, să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. (2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale. (3) În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%. (4) Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
capacității de folosință a societătilor comerciale, a se vedea, M. Dumitru, "Discuții privind legalitatea operatiunilor de creditare între societățile comerciale", în Dreptul, nr. 8/2011, pp. 45-57. 87 Alin.2 al art 206 C.civ. prevede că "Persoanele juridce fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut". 88 Anterior datei de 1 octombrie 2011 capacitatea de exercițiu a persoanei juridice și a societății comerciale era
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Cațavencu este director-proprietar al ziarului „Răcnetul Carpaților“, prezident-fondator al Societății Enciclopedice-Cooperative „Aurora Economică Română“. Aceste specificări par a institui un regim de diferență față de organismele asupra cărora prezidează Trahanache și din care face parte Farfuridi; ele trădează o nuanță privat-activist lucrativă, totuși cu ușoare note de stridență dacă ne referim la numele gazetei „Răcnetul Carpaților“. Spre deosebire de majoritatea personajelor din O scrisoare pierdută, caracterizate prin câte o formulă sau un gest stereotip („curat“ sau „fix“), Cațavencu nu are asemenea ticuri, care i
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Numele de Veta e potrivit cu o matroană, Zița cu o femeiușcă sprințară. Caragiale recurge la sugestie pentru realizarea acestui principiu. Astfel, un Trahanache sugerează senilitatea și decrepitudinea, cuplul Farfuride Brânzovenescu dă ideea de inferioritate, vulgaritate și lichelism; Nae Ipingescu profesii lucrative, inferioare, imbecilitate; Cațavencu demagogie; Agamiță Dandanache ramolismentul cronic. G. Ibrăileanu justifică această problemă a numelor proprii în opera unui scriitor: ea face parte din numeroasele procedee ale artistului. De aceea: „...în opera lui Caragiale problema numelor proprii e mai importantă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
conducere În echipaj, prezența unui sau mai multor alți conducători auto este facultativa, dar ea este obligatorie pentru restul perioadei. (pa "Întreprindere de transport": orice persoană fizic) sau juridică, orice asociație sau grup de persoane fără personalitate juridică, cu scop lucrativ sau nu, sau orice organism public cu personalitate juridic) sau dependent de o autoritate cu personalitate juridic) ce efectuează transporturi rutiere În contul altcuiva sau În contul său; (qă "perioada de conducere": durată de conducere cumulata Între momentul În care
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
din România, inclusiv operațiunile de Încărcare și descărcare a mărfurilor periculoase prevăzute În anexele A și B la A.D.R., cu excepția operațiunilor efectuate integral În perimetrul unei zone Închise; e) Întreprindere orice persoană fizic) sau juridică, cu ori fără scop lucrativ, orice asociație sau grup de persoane fără personalitate juridică, cu ori fără scop lucrativ, și orice organism aflat În subordinea unei autorități publice, care are personalitate juridic) sau depinde de o autoritate care are personalitate juridică/care transportă, Încarc) ori
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
A și B la A.D.R., cu excepția operațiunilor efectuate integral În perimetrul unei zone Închise; e) Întreprindere orice persoană fizic) sau juridică, cu ori fără scop lucrativ, orice asociație sau grup de persoane fără personalitate juridică, cu ori fără scop lucrativ, și orice organism aflat În subordinea unei autorități publice, care are personalitate juridic) sau depinde de o autoritate care are personalitate juridică/care transportă, Încarc) ori descarc) mărfuri periculoase sau determina transportul acestora, precum și cele care depozitează temporar, colectează, ambalează
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
planurile originale, cât și evoluția acestora, pe măsura desfășurării activității în timp. Rolul managerului continuă cu determinarea exactă a activităților necesare pentru atingerea 71 obiectivelor specifice; urmează proiectarea compartimentelor, gruparea lor și stabilirea relațiilor dintre ele; clasificarea și gruparea activităților lucrative în unităti care pot fi mai ușor de manageriat. Procesul nu se opreste aici, următorii pași fiind în general asociați cu proiectarea propriu zisă a structurii organizatorice ca proces văzut în sens restrâns: atribuirea fiecărei sarcini unui anume individ și
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
culturii tradiționale (nu doar masculine) această activitate este apanajul bărbaților. O femeie care se ține de "agațament" este imediat clasificată (nu doar de bărbați și poate nu în primul rând de bărbați) drept c..vă46, chiar dacă "dragarea" nu urmărește activități lucrative. Neavând răgazul să analizăm nucleul fantasmatic al elementelor iconice, merită să ne oprim puțin asupra numelor de avizo din tabelul de mai sus: în toate exemplele avem de-a face cu elemente de comportament/trăsături de caracter ale "gintei feminine
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
servi doar în limite restrânse: Securitatea lui Ceaușescu se "rafinase", bătăușii fuseseră înlocuiți de dialoganți (unii cu pregătire intelectuală). Și totuși... Oare întâlnirile cu specimenele din pegra locală îi serveau numai pentru îmbogățirea stocului lingvistic ? Unii dintre ei desfășurau activități lucrative aflate sub lupa acelorași organe care-i anchetau pe disidenți sau îi speriau pe intelectuali, erau micii "bișnițari", mărunții "pești" furnizori de prospătură de ambele sexe (cei mari nu lucrau la nivel local), "traficanți" a tot ceea ce lipsea de pe piață
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vezi tot în Fragmente, 142. ooo Breviarul, 257 și 259. ppp Unul dintre acești "pescari" ar fi fost "Cuciureanu, universitarul Trickster, divinul păcălici" (Fragmente, 217). Era partea sportivă a branșei, dar mai existau și Ceilalți, care o făceau cu scopuri lucrative. qqq Nota Autorului-Șef: este desigur vorba de o confuzie între Conte (poveste, națiune sau chiar basm) și Compte (socoteală dar și cont bancar). rrr Nu e vorba de un serviciu special ci de instrumentul de tortură folosit de didacticolii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
originară. Celebrul explorator și om de știință francez J. Y. Cousteau spunea că în esență noi oamenii suntem „apă de mare organizată”. Așadar, omul ca formă superioară a vieții provine incontestabil din mare iar faptul că în numeroasele sale activități lucrative și recreative el revine periodic la această matrice originară este cât se poate de normal și de logic în același timp. Întreaga existență și dezvoltare a ființei umane a fost legată de-a lungul veacurilor de cursurile de apă și
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
însă imperios necesare lucrări de consolidare la toate ocnele și, îndeosebi, la acea a condamnaților, care era "gata a se nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității de producție a salinelor de la Tg. Ocna. Nici unul însă dintre antreprenorii ocnelor atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
caz de realizare a unui risc 4. Administrații publice Producția de servicii non-vandabile pentru colectivități și efectuarea de operațiuni de redistribuire a venitului și avuției naționale 5. Administrații private Producția de servicii non-vandabile și, în anumite cazuri, producția, fără scop lucrativ, de servicii vandabile destinate menajelor 6. Menaje Consumul și, în calitate de antreprenori individuali, producția de bunuri și servicii vandabile non-financiare 7. Alții Operațiuni între unități rezidente și unități non-rezidente Producția vandabilă este producția tuturor întreprinderilor ce-și vînd produsele la un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reală, de sine stătătoare și nu funcționează efectiv în producție, ci constituie un titlu de proprietate asupra unor valori reale, ce dă dreptul la însușirea de venit. O altă clasificare cu care se operează se face în capital productiv și lucrativ. Productive sînt capitalurile care, prin natura lor, nu pot servi decît la producerea de bogății noi și au fost făcute doar pentru aceasta (mașini, instrumente, utilaje etc.). Lucrative sînt capitalurile care, prin natura lor, servesc consumației, dar care, prin destinația
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]