2,406 matches
-
sufistă. Conform acestei tradiții, care interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemănătoare cabalei din tradiția iudaică, numită "abșad", numele învățatului s-ar traduce cu ajutorul calculului poziției literelor prin "Ghăqi", Risipitorul. Pentru un sufi acest supranume desemnează disprețul pentru bunurile lumești. Și-a petrecut copilăria în orașul Balhi (în nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de învățații Șeic Mohamed Mansuri și, apoi, Imam Mowaffaq de Nișapur. A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
cavalerii bogați erau în căutarea unei vieți îmbelșugate în estul rafinat. În zilele noastre, istoricii sunt mai degrabă de părere că deși Papa Urban promisese cruciaților beneficii materiale și spirituale, țelurile principale ale pelerinilor au fost mai degrabă spirituale decât lumești. Mai mult, cercetări recente au demonstrat că expediția cruciată a fost o intreprindere extrem de costisitoare, accesibilă numai cavalerilor care aveau deja o oarecare avere. Chiar și așa, acești cavaleri bogați au trebuit să-și vândă o bună parte a moșiilor
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
în Noul Testament" a Rev. William Menzies Alexander a încercat să explice cazurile de posesie în Evangheliile sinoptice, subliniind aspectele istorice, medicale și teologice. "Mai multe informații: Exorcism" Exorciștii catolici fac diferența între activitate „obișnuită” demonică (satanică) sau influență satanică (ispitele lumești de zi cu zi) sau activitatea demonică „extraordinară”, care poate lua șase forme diferite, variind de la un control complet de către Satana sau de un demon până la posesia voluntară: În cartea "Hostage to the Devil" (Ostatic Diavolului), Malachi Martin menționează, de
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
se pare de credința că smerenia poate fi atinsă numai prin autopervertire), Rasputin era înfricoșat de credința conform căreia iertarea divină poate fi obținută prin autoflagelare, (o altă practică a sectanților). Precum cei mai mulți creștini-ortodocși, Rasputin credea cu tărie că trupul lumesc este un dar sacru oferit de Dumnezeu. Dobândirea harului divin prin afundarea în păcat pare să fi fost una dintre învățăturile secrete pe care le-a predicat și practicat Rasputin în cercul aristocratelor. Ideea că dobândirea harului divin se poate
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
călugărilor lui Teofan, egumenul de la Moldovița, ba se plânge Benedict al Moldoviței de abuzurile călugărilor egumenului Macari de la Voroneț, iar domnii Moldovei trimit ispravnici, ba chiar și un mare căpitan de Soroca, să-i aducă pe calea luminoasă a înțelegerii lumești pe înalt prea sfințiții negri ai averilor mănăstirești. Și-atât s-au tot certat și pârât călugării între ei, încât nici n-au prea avut cum să bage de seamă că trec veacurile, că vin austriecii și, mai rău decât
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
prea sfințiții negri ai averilor mănăstirești. Și-atât s-au tot certat și pârât călugării între ei, încât nici n-au prea avut cum să bage de seamă că trec veacurile, că vin austriecii și, mai rău decât atât, averile lumești se secularizează, în 1783-1786, adică trec în proprietatea statului, dar și în proprietatea foștilor obști de iobagi mănăstirești. „Astfel, vechiul hotar de pe pârâul Lupoaei, care despărțea Berchișeștiul de Capucodrului, pricina atâtor înverșunate certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
daruri bogate și Athanasie, puțin mai potolit, se întoarse la Sfântul Munte. La Constantinopol, mirarea cauzată de căsătorie nu fu mai puțin violentă și scandalul mai mare. Patriarhul Polyeuct, se știe, era un om virtuos, sever fără îngăduința pentru slăbiciunile lumești, de careera complet desfăcut, îngrijindu-se numai de prescripțiileși de interesele Bisericii ale căruipăzitor era și punând în apărarea lor un curaj neîmblânzit, o îndărătnicie neînduplecată și o sinceritate de temut. Când ajunsese la patriarhat cel dintâi act al său
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
muruwwat")? „Nu.” „Atunci nu ai alergat. Când ai ajuns la Mina, toate dorințele ("muna") tale au luat sfârșit?” „Nu.” „Atunci nu ai vizitat încă Mina. Când ai ajuns la locul sacrificiului și ai oferit jertfa, ai sacrificat și obiectele dorințelor lumești?” „Nu.” „Atunci nu ai sacrificat nimic. Când ai aruncat pietricelele, ai lepădat și orice gânduri senzuale care te însoțeau?” Atunci nu ai aruncat pietricelele și nu ai realizat încă pelerinajul.” Așa cum s-a menționat, Junaid a fost întotdeauna dificil de
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
al omului înțelept așa cum a fost el desenat de stoici. Prin urmare, el își sfătuiește cititorii să-și scuture lanțurile cărnii cât mai repede posibil, să trăiască de parcă ar fi deja în afara trupului și, astfel, să se ridice deasupra lucrurilor lumești. El este un grec adevărat prin prețuirea pe care o arată pentru moderație; dar cel mai înalt ideal de urmat rămâne mortificarea tuturor sentimentelor care pot tulbura sufletul. Pentru Clement, calea de unire cu Dumnezeu (îndumnezeirea) este calea Bisericii. Credința
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
familii rusești. Interpretările sale literare privind învățăturile etice ale lui Iisus Hristos l-au făcut să devină mai târziu, spre sfârșitul vieții sale, un fervent comentator al învățăturilor lui Hristos, în sensul lor social, pacifist și nemediat de vreo putere lumească. Ideile sale despre rezistența nonviolentă, expusă în opere ca "„Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru”" , vor avea un profund impact asupra unor personalități de referință din secolul al XX-lea, printre care Gandhi și Martin Luther King Jr. Efigia lui
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
crede că erai tu însuți ales pentru mântuire și pentru a elimina orice dubiu, lipsa încrederii în sine era dovada unei credințe insuficiente și semn de damnare. Deci, încrederea în sine a luat locul garanțiilor harului oferite de către preoți. Succesul lumesc a devenit măsura încrederii în sine. Luther a susținut relațiile de muncă pe cale de formare. Weber califică aplicarea concluziilor lui Luther, observând că „vocația” divină nu mai era limitată la cler sau la biserică, ci se aplica oricărei ocupații. Prin
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinenta de la unele plăceri lumești. Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul ascezei este libertinajul. Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
ele de ilustrația fabuloasă a Aurorei-Speranța Cernitu, Theodor Răpan duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină la care participă martori, personaje mai mult sau mai puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
opere ale lui Gabriel García Márquez, precum "„Un domn foarte bătrân și cu niște aripi enorme”" și "„Un veac de singurătate”", ca fiind reprezentative pentru realismului magic, cu un stil de a scrie în care supranaturalul este prezentat ca fiind lumesc, iar lumea ca fiind supranaturală sau extraordinară. Termenul de „realism magic” a fost inventat de către criticul de artă german Franz Roh în 1925. Piesa lui Shuji Terayama „Un veac de singurătate” (百年の孤独, interpretată în original de către Tenjo Sajiki), de asemenea
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
1763 s-a născut fiica lor, care a fost numită Sarah, după mătușa lui Priestley. Toată cărțile publicate de Priestley în timpul șederii sale la Warrington au accentuat plăcerea studiului istoriei; Priestley a considerat aceasta ca fiind esențial atât pentru succesul lumesc cât și pentru dezvoltarea religioasă. El a scris lucrări despre istoria științei și creștinătății, în efortul de a dezvălui progresul omenirii și, în mod paradoxal, pierderea creștinătății pure și „primitive”. În "Essay on a Course of Liberal Education for Civil
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
încercat să înăbușe dezvoltarea Francmasoneriei după 1738. În anii următori eforturile antimasonice s-au continuat în Bavaria în 1784; Austria, în 1795; Baden, în 1813 și Rusia, în 1822. Un timp, Biserica Romano-Catolică a reprezentat o putere spirituală dar și lumească care nu admitea ca oameni de credințe si religii diferite să interacționeze cu catolicii, pentru a nu da naștere unor erezii. Biserica Romei percepea această confruntare de idei, precum și promovarea liberului cuget (libertății conștiinței), ca fiind cea mai periculoasă destabilizare
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
a recunoscut acea autoritate în totalitate. Olaf s-a preocupat de organizarea bisericii. Până atunci, episcopii care făceau parte din curtea regelui, călătoreau cu regele în jurul țării pentru a se ocupa de treburile ecleziastice în timp ce regele avea grijă de problemele lumești. Regele Olaf a luat inițiativa pentru a construi biserici, inclusiv Biserica lui Hristos în Nergen și Catedrala Nidaros din Trondheim. Olaf a consolidat puterea regatului și a instituit sistemul de bresle în Norvegia. Există indicii clare cum că guvernul regelui
Olaf al III-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331150_a_332479]
-
a înnoi lumea. Proclamarea Împărăției de către Isus are un caracter mai cuprinzător. Deși locurile în care Isus vorbește explicit despre Împărăție nu sunt numeroase, întreaga lui propovăduire și lucrare sunt marcate de această realitate dominantă. Isus însuși vestea un regat lumesc al lui Dumnezeu, care urma să vină în timpul generației cu care discuta el (Matei 16:28). Acesta este consensul istoricilor americani și germani din momentul publicării lucrării "The Quest of the Historical Jesus" ("Geschichte der Leben-Jesu-Forschung") a lui Albert Schweitzer
Împărăția lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/312690_a_314019]
-
lui, Caroline. Acest lucru nu s-a întâmplat; la trei zile după nașterea Charlottei, George și-a făcut testamentul unde a scris că soția lui nu va avea nici un rol în educarea copilului lor și a lăsat toate bunurile sale lumești doamnei Fitzherbert. Mulți membri ai familiei regale au fost nepopulari, cu toate acestea, națiunea a sărbătorit nașterea Charlottei. La 11 februarie 1796, a fost botezată Charlotte Augusta, după bunicile ei, regina Charlotte și Augusta, Ducesă de Brunswick-Lüneburg, la Palatul St
Prințesa Charlotte Augusta de Wales () [Corola-website/Science/319620_a_320949]
-
Teoctist I apare în sursele istorice și ca fiind cel care l-a binecuvântat și l-a uns ca Domn pe Ștefan cel Mare în anul 1457, pe câmpul numit "Direptate". I-a fost sfetnic credincios voievodului, atât pentru treburile lumești cât și în cele duhovnicești. S-a implicat și în construirea Mănăstirii Putna, măreața ctitorie a lui Ștefan, ulterior necropolă domnească, dar și loc de veci pentru mitropolitul însuși. La târnosirea sfântului lăcaș, ce a avut loc la 3 septembrie
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
relaționate cu "lucruri sacre", adică cu lucruri puse deoparte și interzise”. În teoria lui Durkheim, sacrul reprezenta interesele grupului, în special unitatea, care erau încorporate în simboluri de grup sacre sau totemuri. Profanul, pe de altă parte, implica preocupări individuale lumești. Durkheim a afirmat în mod explicit că dihotomia sacru/profan nu era echivalentă cu dihotomia bine/rău. Sacrul ar putea fi bun sau rău, la fel ca și profanul. Pretenția lui Durkheim de universalitate a acestei dihotomii pentru toate religiile
Dihotomie sacru-profan () [Corola-website/Science/337008_a_338337]
-
Nebunul întru Hristos este, în primul rând, un tip de ascet ortodox, caracterizat printr-un comportament radical anume: acesta simulează uneori nebunia pentru a încerca să reziste la ceea ce în optica anumitor creștin-ortodocși reprezintă tentațiile lumești, sau pentru a-și putea permite să emită profeții și să critice dintr-o perspectivă morală - precum profeții biblici făceau - mai-marii zilei, fie ei persoane importante din ierarhia politică și aristocratică a țării lor, fie persoane importante din ierarhia bisericească
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
sashimi și alte mâncăruri. La miezul nopții pe 31 decembrie, templele budiste din toată Japonia bat clopotele de 108 ori, simbolizând cele 108 păcate ale omului. Clopotele se bat și pentru că fiecare japonez să fie păzit de cele 108 ispite lumești. De asemenea se crede că bătaia clopotelor izbăvește de păcatele făcute în anul precedent. Unul din obiceiuirile japoneze este trimiterea de cărți poștale de Anul Nou, numite "nengajō". Acestea sunt trimise la prieteni, rude, clineți etc. Japonezii trimit cărțile poștale
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
de rasă (rasofor). A fost criticat că a încurajat așa-numitele căsătorii albe (abstinență sexuală între soți). Mai este criticat și pentru faptul că a militat pentru un stil de viață ascetic, nerecomandat mirenilor, precum nuntă fără lăutari și cântece lumești, vestimentație sobră, numai cu haine negre, basmale albe sau albastre, precum și excluderea podoabelor. Adepții lui sunt cunoscuți sub numele de "visarioniști". Visarion se pretinde, el însuși, purtătorul unor revelații primite direct, în urma unor „arătări”, viziuni. În predici, reproduce astfel de
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
de neeludat în scris ale consecuției, ar dori ca toate aceste modificări din zona expresiei să fie executate și mai repede decît sînt. Dacă s-ar putea, să se manifeste toate odată: o veritabilă nevropatie a simultaneității. Scriitorul contrapune puterii lumești (politice și sociale) acest soi de demiurgie a creatorului de literatură, capabil - simte el - de concomitenta și ubicuitate. S-a putut astfel avansa teza că românele lui Bălăiță ar reprezenta cel mai bogat inventar de procedee și proceduri stilistice din
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]