951 matches
-
Nici unul nu s-a gândit vreo clipă c-ar fi reușit să rupă ciupercă uriașă dacă... Colorează scenă din poveste. De ce crezi că cei doi copii n-au reușit să culeagă ciupercă? Tu cum ai proceda? ARICIUL ȚEPELUȘ Într-un luminiș din pădure își aveau căsuța o familie de arici. Tatăl Țepușilă umblă toată ziua prin pădure după treburile lui. Mama, Țepelica , stătea acasă și avea grija de cei doi puișori pe care ii aveau. Erau tare drăgălași cei doi copii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
te ajut!” răspunse ariciul și traseră împreună grăuntele, până la mușuroiul furnicii. După ce furnică îi mulțumi pentru ajutor, se despărțiră și Țepeluș se întoarse acasă. Toată noaptea i-a visat pe Melcul-Codobelcul și pe Furnica-Hărnicuța. A doua zi, Țepeluș, țopăind prin luminiș, se apropie de Vulpișor, îi zâmbi cu un zâmbet cât putu el de mare și îi zise: „Slaut! Mă bucur să te văd astăzi!” Vulpișor se uită la el, parcă surprins, dar îi zâmbi și el și-l întreba ce
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cercuri albe El cutremură o barcă." (Lacul) "Bara dit codrul nalbastru Galbini lilici u-ngarcă; Adiljinda-n tsercljiuri albi Ia cutreambură na varca". (Traducere de Ioan Cutova) Sau: "La mijloc de codu des Toate păsările ies, Din hugeac de aluniș La voiosul luminiș" (La mijloc de codru des...) "Tu mesea di codrul spes Pulji dit păduei ies, Dit virdeatsa di-alunish Lunjinish di ninga balta" (Traducere de Dumitru Garofil) S-a discutat nu o dată despre faptul că poezia lui Mihai Eminescu își pierde mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
încântătoare priveliști de care se poate bucura un suflet iubitor de natură. La planul întăi se desfășură grădina mea veselă cu multă verdeață, cu multă umbră, cu brazi frumoși de munte răsădiți de mâna mea acum treizeci de ani, prin luminișurile cărora zăresc colo în vale așternându-se întreg orașul Iași, de unde îmi vine întocmai ca glasul ritmic al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Și, pentru că suntem democrați, adică respectăm părerea majorității, nu pot propune decât o Întoarcere parțială spre munte; acolo vom da desigur de o pădure Înșirată pe vreun deal, precum Bârnova. Vom Înlocui umbra muntelui cu aceea a pădurii care, În luminișuri, ne va lăsa și În voia soarelui. Noi vom căuta desigur scăparea la umbră, dar alțiisunt obligați să-l Înfrunte. Vorbeam nu demult despre modul În care plantele Își asigură o protecție față de dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se desființase, așa că regretele aveau oarece acoperire, nu erau doar cuvinte de clătit gura sau o consolare inofensivă pentru situația destul de albastră de acum. Stăteam în Militari, un cartier ca o pădure. Cel puțin asta e senzația când ieși în luminiș dintre blocuri. Când scoți capul în bulevardul drept, turnat fără pic de imaginație. Cartier care trebuie dinamitat urgent. Cel mai onest plan edilitar. Și oamenii să fie înăuntru. Un cartier sinistru de țărani de tip nou, care creșteau găini pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
unele chiar internaționale, poate imposibile astăzi, dar realizabile mâine. Să-i dăm crezare și să-l încurajăm. Cine nu ar dori, de pildă, să-l aducă pe Enescu de la Cimitirul Père-Lachaise din Paris la conacul din Tescani sau la vila Luminiș din Sinaia? Ieșeanul incurabil sufletist Zaborilă visează la atenția și demersurile posteritășii care nu-și va lua gândul de la mormântul gol pregătit de maestru (parafat într-un prim “Testament” din 14 iulie 1946, lăsat la plecarea definitivă din Țară, juristului
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
balanță o memorie care Îmi apleacă fruntea, pe nisip. Dimineața pe plajă lumea e Într-adevăr mult mai tînără, mai aproape de primele ei dimineți. Nările Afroditei, sărate Încă de apa mării, adulmecă vîntul ca o sălbăticiune ieșită În marginea unui luminiș pe Olimp. Apoi În flacăra necruțătoare a amiezii zeița a devenit femeie, În vreme ce frumosul Paris s-ar teme să nu-l păteze această mare care, orbită de lumină, bîjbîie la țărm, printre stînci, ca Oedip. Dacă trebuie să plătim emoțiile
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
călare printr-o pădure, spre un cîmp de bătălie, strîngîndu-mi buzele cu stoicism sub mustața blondă, încrețindu-mi fruntea sumbră sub coroana Moldovei, fără să mă uit înapoi, la doamna una dintre educatoarele mele de la grădiniță care plîngea într-un luminiș). Dar la mică distanță în urma lui ștefan venea Tiberius, comandantul și colonistul roman din Columna. în orice caz, îl preferam pe Tiberius antagonistului său din film, Gerula (Ilarion Ciobanu), fost locotenent al lui Decebal și lider al rezistenței dace. Gerula
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
am prins un om alb pe care l-am omorât și apoi l-am mâncat. Acesta fusese un misionar adventist. În decurs de trei ani, am mai prins încă doi, care au avut aceeași soartă. Dar într-o dimineață, în luminișul pădurii din mijlocul satului, apare al patrulea alb. Înainte însă de a ajunge noi la el, albul căzu. După culoarea feții și crisparea ochilor ne-am dat seama că albul fusese atacat de șerpi veninoși. Ne-am apropiat de el
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a Înțelege o oper) de art). Pentru a ajunge la o asemenea Înțelegere, cea mai bun) preg)tire este s) tr)iești acel gen de sentiment pe care Il Încearc) un c)l)tor ce se trezește deodat) Într-un luminiș, În țară fluturilor coada-rândunicii sau lang) un apeduct, la poalele unui munte. Nu vreau s) spun c) aceasta este singura metod); exist) și altele la fel de sigure: de exemplu, s) suferi În viat) mari nenorociri sau nedrept)ți ori s) simți
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de ploaie); căci atunci când umbli pe jos, mai ales Într-o zonă pe care ai studiat-o bine, te bucuri de plăcerea deosebită de a te abate de la itinerarul fixat, pentru a mai cerceta, ici și colo, pe lângă drum, un luminiș, o vale, o anumită combinație de sol și floră - ca și cum ai face o scurtă vizită unui fluture cunoscut În habitatul lui specific, pentru a vedea dacă a apărut pe lume și dacă da, ce mai face. A venit o zi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
familia lui, era administratorul unei mari moșii, undeva În sud. Toamna a venit devreme În anul acela. Straturile de frunze căzute ajungeau până la glezne la sfârșitul lui august. Fluturi negri catifelați din specia Camberwell Beauties, tiviți cu crem, roiau prin luminișuri. Preceptorul distrat, În grija căruia fusesem Încredințați fratele meu și cu mine În acel sezon, avea obiceiul să se ascundă În tufișuri ca să ne spioneze pe Tamara și pe mine cu ajutorul unui vechi telescop pe care-l găsise În pod
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
parter, printre vitrinele cu scarabei, din spatele sarcofagului lui Nana, Înaltul preot al lui Ptah. În Muzeul Rus al Împăratului Alexandru III, două săli (numerele 30 și 31, În colțul dinspre nord) care găzduiau tablourile respingător de academice ale lui Șișkin (Luminiș Într-o pădure de pini și ale lui Harlamov (Cap de tânără țigancă) ne-au oferit un pic de intimitate prin prezența unor șevalete cu desene - până când un veteran al campaniei turcești, cu gură spurcată, ne-a amenințat că o să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în creștet. Să ne vedem sănătoși, Voichițo! Și pleacă. Voichița, singură, încremenită în mijlocul încăperii, cade în genunchi, sughite. Zăgazul lacrimilor se rupe: Sfântă Fecioară, ocrotește-l, bolborosește ea, ocrotește-l... Buciumul de adunare îi acoperă ruga... 6 Podagra și ciuma Luminiș în pădure. Pe cărare, în marș forțat, cu zornăit de pinteni, apar boierii-oșteni, cu hatmanul Șendrea în frunte. Sunt înzăuați, cu platoșe, scuturi, coifuri, săbii, buzdugane tot harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lacrimile, își face cruce: Ocrotească-l Mântuitorul și Sfânta Fecioară Maria! N-ai ce-i face! Mitrică al meu îi un viteaz! spune ea cu mândrie. Hodorogu'!... 15 "Vin tatarii ! Vin turcii !" "Paștele și dumnezăii ei de viață!!" Într-un luminiș de codru, tăiat de firul unui pârâu, printre cioatele stejarilor retezați, au ridicat corturi, printre care unul mai răsărit cu stema bourului pe el; alături, un tun, un chervan, scuturi, un steag cu chipul Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. De undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Rîndurile ce urmează, așternute la solicitarea fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
contents> CUPRINS CUVÂNT CUVÂNT ÎNAINTE Rîndurile ce urmează, așternute la solicitarea fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lasă posibilitatea eschivei în fața morții postulând-o drept frontiera ce îl desparte de o situare deplin-transcendentă. Este o recunoaștere a imanentului ca stâpân spațio-temporal peste ființa adamică. Resemnarea în fața acestei realități umane implacabile sesizate aici intens mă invadează pătrunzător. Fiecare luminiș, fiecare insulă luminată a conștiinței mele este convertită la un apus fără de soare, la un amurg ce-și menține umbrele printr-o stingere ce nu se stinge. Starea de în-tristare, de plonjare și ancorare în marasmele tristeții este indusă de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tale și o asemenea variantă de soartă să nu se realizeze în viitor. Și poate că, în pofida aparențelor, această imagine a damnărilor apocaliptice constituie, un adăpost ocrotitor, o zonă a înfricoșării radicale ce menține conștiința în-depărtată de mirajul demonic, un luminiș capabil să găzduiască spiritul uman păstrându-l la distanță față de multe alte tentații malefice, tentații care încearcă șerpuitor să preschimbe întreaga lume adamică după chipul și asemănarea fiarei. Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Chipul persoanei iubite mă întâmpină, precum
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de abordat întru trecere. Dacă mi-aș iubi persoana adorată mai mult, dacă tensiunea îndrăgostirii mele ar fi și mai intensă decât este, atunci aș resimți calea ce duce la spiritul ei precum o potecă scurtă, provocându-mi pasul spre luminișuri apropiate din păduri binevoitoare. În lipsa acestui surplus de sentiment, trăiesc experiența ajungerii încete, cu nuanțe de greutate metafizică, a cuvântului de iubire la porțile sufletului de care m-am îndrăgostit, pe care îl iubesc cu o dragoste ce ar putea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fi de origine cumană și ar însemna sau . Conform unor tradiții populare din Colinele Tutovei, multe sate au fost întemeiate și ascunse, totodată, în inima codrilor. Viitorii locuitori tăiau, mai întâi, cercuri din scoarța copacilor, aceștia se uscau și, în luminișurile astfel create, printre arborii fără frunze, se cultivau cereale. în anii următori, dacă locul se dovedea prielnic, se ridicau case și o biserică, folosindu-se la construcție lemnul „de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
călătoriile sale în munți, a deslușit rolul inconștientului în cadrul proceselor psihice. Mai mult, el scria unui prieten că a scris „Interpretarea viselor” dorind ca efectul cărții să fie asemenea unei plimbări într-o pădure întunecată în mijlocul căreia apare deodată un luminiș. Plimbarea îi stimula și le reîmprospăta mintea acestor iluștri creatori. Este cunoscut faptul că atunci când conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dar periodicul se identifică, în primul rând, cu aspirațiile ardelenilor de pretutindeni, autointitulându-se „cotidianul ardelenilor refugiați”. Ziar cu bogate informații și comentarii politice, economice, sociale, Ț. include o pagină permanentă intitulată „Țara culturală”, iar între 2 și 16 mai 1941 „Luminișuri”, care în anumite perioade (10-16 octombrie 1941 și 19 februarie - 1 martie 1942) este redusă la o rubrică, iar în 1944 dispare lungi perioade. Dedicată în mare măsură fenomenului literar, pagina culturală cuprinde relativ puțină beletristică, numeroase fiind materialele de
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
jandarmi și dus la închisoare. El își legase viața de Mișcarea Legionară, la chemarea lui Nicolae Iancu, avocat din Sibiu care este cel care a înființat primele cuiburi acolo. Fratele Ion era pentru mine înainte mergătorul în avântul legionar spre luminișurile vieții. De la el învățasem toate cântecele legionare pe care le trecusem într-un caiet special întocmit. într-una din zilele anului 1936 m-a dus la sediul legionar din strada Turnului și acolo am cunoscut pe unii legionari, printre care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]