1,423 matches
-
capăt, lungimea de 5 - 10 cm, diamterul de 2 - 7 mm și masa de 2 - 3 g. Aspect Supozitoarele trebuie să aibă un aspect omogen și să-și păstreze forma și consistența la temperatura camerei. In secțiune longitudinală, examinate cu lupa (4.5X), nu trebuie să prezinte aglomerări de particule, cristale sau bule de aer. Comportamentul la topire sau dizolvare Intr-un flacon conic de 100 ml, care conține 50 ml apă menținută la temperatura de 37 ± 2 0 C se
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
amestec de substanțe active. Pulberile se pot administra pe cale orală sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase (pudre). Omogenitatea Pulberile trebuie să prezinte un aspect uniform; întinse în strat subțire pe o lamă de sticlă și examinate cu lupa (4.5X) nu trebuie să prezinte aglomerări de particule. Uniformitatea fineții pulberilor se determină astfel: 20 g pulbere se introduc în sita prevăzută cu capac și recipient, specificată în monografia respectivă și se agită, dacă nu se prevede altfel, timp
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
prin comprimarea succesivă a unor particule de compoziție diferită. Excipienții utilizați nu sunt destinati, în mod special, să modifice eliberarea substanțelor active în sucurile digestive. Comprimatele neacoperite trebuie să corespundă definiției generale a comprimatelor. Secțiunea unui comprimat la examinare cu lupa prezintă o structură relativ omogenă (comprimate cu strat unic) sau o structură stratificată (comprimate cu straturi multiple), fără urme de acoperire. Determinări Dezagregare. Comprimatele neacoperite trebuie să corespundă determinării dezagregarii. Se utilizează ca mediu lichid apa R. Se introduce un
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
soluție sau de suspensie, în condiții care favorizează evaporarea solventului. Când acoperirea este constituită dintr-un film foarte subțire de polimer, comprimatul se numește comprimat filmat. Comprimatele acoperite au o suprafață netedă, de obicei colorată și lucioasă; la examinare cu lupa a secțiunii lor prezintă un nucleu înconjurat de unu sau mai multe straturi continue, cu o structură diferită. Determinări Dezagregare. Comprimatele acoperite, altele decât comprimatele filmate, trebuie să corespundă determinării dezagregării. Se utilizează ca mediu lichid apa R. Se introduce
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
bronz aveau putere slabă de reflectare, drept pentru care până la începutul sec. al XXlea s au utilizat lunetele. Luneta și telescopului au în componența lor un tub cu un sistem optic - obiectiv, orientat spre cer. Imaginea se obține în spatele unei lupe, numite ocular și ea se poate fotografia sau înregistra, respectiv analiza cu aparate electronice. Performanțele unui instrument astronomic depind de dimensiunile obiectivului, astfel cu cât acesta este mai mare, cu atât avem performanțe mai bune. Cu cât suprafața obiectivului este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
prin convenție la condițiile standard: p = 1 atm; T = 298 K (250C). Condițiile standard diferă de condițiile normale (p = 1 atm; T = 273 K sau 00C). cork - dop; lid - capac; inner can - vas interior; outer can - vas exterior, clip-on magnifier - lupă atașată. 35 2.2.2. Legile termochimiei Aceste legi se fundamentează pe principiul I al termodinamicii. 2.2.2.1. Legea Lavoisier Laplace Definiție. Efectele calorice a două reacții opuse sunt egale ca valoare numerică dar de semn contrar. Exemplu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de care nu ne-am ocupat aici; astfel, vizavi de cunoaște astăzi un al doilea val de interes deosebit 40, Cvasnîi Cătănescu (2007: 46) identifică și ea în presa actuală câteva clișee sub formă de "sintagme prepoziționale": în atenția, sub lupa, în colimatorul, în vizorul, în topul, numeroase clișee actuale (din limbajul politic, dar nu numai) sunt semnalate de Zafiu (2007), autoarea subliniind caracterul lor efemer (ibidem: 12) etc. În fine, clișeele-enunț pe care le-am prezentat au luat naștere prin
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
relație nutrițională înseamnă. Dar, pentru a asigura conexiunea acestei abordări în ansamblul coroziunii, din care tema nu poate fi separată, autorii au considerat util a precede excursul propriu-zis cu o prezentare a unor aspecte ale coroziunii „clasice“, privite prin aceeași „lupă“ precum subiectul propriu-zis. Că acest capitol, introductiv doar ca poziționare, pare un fel de „nucă în perete“ e doar o aparență. Citită direct de cineva inițiat, sau după parcurgerea restului cărții de către un altul, această primă parte poate fi percepută
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
struc- turii de rezistență arhitecturală și a raporturilor dintre părți în compoziție. Odată rezolvată această problemă, artistul se apropie de mate- rialitatea obiectului, urmărind tenace supunerea acesteia regulilor impuse de lumină și spațiu. El va privi în același timp prin lupă și telescop, spectacolul din fața sa. Műnchenul cu Pinacotecile sale, spiritul ordonat și metodic al germanilor, s-au potrivit, credem, structurii temperamentale a tânărului Stahi, ceea ce l-a determinat să-și prelungească șederea, aprofundând studiile, sau să revină când posibilitățile financiare
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
moarte cu obiecte care fac parte din viața cotidiană - obiecte de toaletă: sticle și sticluțe cu loțiuni și parfumuri, evantai, perii, cutii și cutiuțe, baston, pălării, ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși, poșete, dantele, cărți de joc, ochelari, lupă, tocuri pentru ochelari, scoarțe, cărți, albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3. Naturi moarte al căror conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase de metal pentru aghiazmă, cădelnițe, străchini de ceramică
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
trecute, în com- plementaritate cu jocul geometric al cărților și jurnalelor de pe masă, cu intersectări ale unor direcții oarecum imprevizibile, dar care se tem- perează în prezența sfeșnicului cu lumânare vertical, axial ca brațul unei balanțe pe mijlocul cadrului. În lupa circulară din stânga se reflectă un fragment de lumânare amintindu-ne fie și pentru o clipă de oglinda concavă din tabloul lui Van Eyck reprezentându-i pe soții Arnolfini. Paharul din dreapta secundează cele două obiecte prin preluarea unor verticale, cu rostul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
lucrurile, ideile, fenomenele a căror perenitate, odată stabilită, au fost așezate în paginile cărților închise sau, simbolic, a unei cutii. Cartea deschisă face legătura, prin așezarea sa într-o poziție oblică, diagonală între ornamentul floral al feței de masă și lupa din planul al doilea, ambele, forme circulare aproximativ egale, dar diferențiate prin culoare și valoare, cât și structurile materiale. Aceste dialoguri ne incită la asocieri de idei și aluzii subtile, purtătoare de sensuri simbolice despre lumi materiale diferite.Privită cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și expresivitate, prin calitățile materiale ale obiec- telor, prin calitatea luminii care le învăluie acționând direct sau indirect prin umbre, semi- umbre, reflexe. Parcurgând milimetric câmpul tabloului, Stahi nu pierde din vedere ansamblul. Pare a privi în același timp prin lupă și prin telescop o lume de obiecte și lucruri obișnuite. Toate acestea sub privirea altui pictor pot deveni alt- ceva. Un alt pictor ar putea opta pentru o tratare tranșantă a formei, prin delimitări categorice dintre lumină și umbră, sau
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în aparență nelăsând câmpul deschis unor interpretări libere. Aceste titluri, listă de inventar, asociate manierei de interpretare, au putut induce privitorului și comentatorului un fel de „strat protector antiseptic” menit să nu tulbure puritatea gândirii interpretative, a realității văzute prin lupa și telescopul propriei personalități de însuși Stahi. El este, înainte de toate, un intuitiv. Selectând obiectele pentru a aranja naturile moarte, avea mai ales în grijă criteriile de proporționalitate ale acestora, raporturile dintre volume și părțile lor componente și, mai ales
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 33 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă î napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
prismei BC este o picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este ,, boala
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și aparatul fotografic sunt instrumente optice care dau imagini reale. Culorile primare în televiziune sunt: roșu, galben și albastru. Într-o zi cu soare, un copil a reușit să aprindă o frunză uscată și o bucată de ziar, cu ajutorul unei lupe. Culorile primare în imprimerie sunt: magenta, galben și cyan. Mirajul optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 54 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 54 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de mitologie generală, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 70.Lahovari, G.I. (1898-1902) Marele dicționar geografic al României, vol. I IV, Soc. Geogr. Rom., București. 71.Lorionescu, S. (1990)Paștele blajinilor, articol în cotidianul "Adevărul" din 22 aprilie, București. 72.Lupei, N. (1979)Dinamica terestră, Ed. Albatros, București. 73.Macarovici, N., Jeanrenaud, P. (1959) Revue generale du neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74.Maxim, I. (1995)Etnogeneza românească și a altor popoare europene
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
negre Se întinde pe o foaie albă sau o placă de sticlă , o cantitate oarecare de amidon, se amestecă bine și se presează cu ajutorul unei lame de sticlă pentru microscop. Se numără punctele negre de sub lama de sticlă, folosind o lupă care mărește de 10 ori. Se presează apoi o altă parte de amidon și se numără din nou punctele negre, se face a treia numărătoare a punctelor negre. După 3 numărători cantitatea de amidon se amestecă din nou și se
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă ( napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? TEST 6 METODA SINELG [ sistemul interactiv de notare și eficientizare a lecturii și gândirii ] Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este " boala
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]