75,079 matches
-
paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
era descoperirea unei soluții pentru viața trăită În egoism, Înșelăciune și deseori, imoralitate la care, copil fiind, a asistat. Deși nu sunt adepta judecării unei cărți după copertă, trebuie să recunosc că fotografia dezolantă a ursulețului prăbușit ca dintr-o luptă acerbă Împreună cu titlul provocator m-au făcut să cad În capcana prejudecății, fapt pentru care, Înainte de a pătrunde În universul romanului, mintea mea țesea fir cu fir imaginea morții unei tinere ființe. Depășind primele pagini Însă, mi-am dat seama
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
refugieze În România căpătând o nouă identitate, cea a unui sas din Brașov (Johann Gottwalt). Fiind un străin, Într-o lume măcinată de nesiguranță, protagonistul este prins În vârtejul unei existențe nesigure, al terorii vremurilor de război, confruntându-se cu lupta oarbă pentru supraviețuire. Bonă pentru fata lui Marcu, ospătar la cazinoul lui Șlomovici, prieten apropiat și ajutor al lui Vona, Felix ajunge să fie condamnat la moarte, reușind Însă să evadeze și să trăiască o viață În care trecutul nu
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Războiul cu Etiopia stă să izbucnească, iar poporul egiptean are nevoie de un luptător curajos care să conducă armata spre victorie. Radames Își dorește cu ardoare să fie cel care va Îndeplini această misiune, știind că, dacă va câștiga În luptă, va putea cere ca răsplată orice Își dorește. În inima lui, iubirea pentru Aida, fiica conducătorului etiopian și sclavă a poporului egiptean, prinde rădăcini, astfel că dorința lui cea mai puternică este să se căsătorească cu aceasta. Într-o adunare
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
Împotriva tatălui și al poporului ei. Deși dorește ca tânărul comandant să iasă Învingător, căsătoria devenind astfel posibilă, aceasta ar Însemna pentru etiopieni, poporul mult iubit, robie și moarte. Aida imploră mila zeilor, căci În sufletul ei se dă o luptă grea, Între simțul datoriei și iubirea pentru Radames. În actul II Amneris, fiica faraonului, așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Radames, care a ieșit triumfător În luptă. Ea este de asemenea Îndrăgostită de comandant și dorește să afle secretul inimii Aidei
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
robie și moarte. Aida imploră mila zeilor, căci În sufletul ei se dă o luptă grea, Între simțul datoriei și iubirea pentru Radames. În actul II Amneris, fiica faraonului, așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Radames, care a ieșit triumfător În luptă. Ea este de asemenea Îndrăgostită de comandant și dorește să afle secretul inimii Aidei. Aceasta, Într-un moment de slăbiciune, Îi mărturisește dragostea pentru Radames. Din acel moment, orgolioasa și răzbunătoarea Amneris decide să Îi despartă pe cei doi. Pentru
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
sentimentele fetei sale pentru inamicul lui. Într-o scenă dramatică, Îi spune Aidei că dacă nu Își ajută patria, va fi pentru totdeauna blestemată. Pentru a scăpa de acest destin, trebuie să Îl convingă pe Radames să dezvăluie planul de luptă al armatei egiptene și astfel, poporul etiopian să triumfe. Comandantul sosește, Își mărturisește sentimentele și cei doi decid să fugă În Etiopia, pentru a-și trăi visul de iubire. El divulgă planul bătăliei, moment În care Amonasro, care ascultase Întreaga
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care ajunge să se facă stăpân pe sine Însuși, acela
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care ajunge să se facă stăpân pe sine Însuși, acela se face biruitor pentru totdeauna asupra vrăjmașului lui”<footnote Ibidem, XIII, P. G. XLIV, col. 562B; PSB, vol. 30, p.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
din sală accesul În lumile unor civilizații fascinante, ce reușesc, prin muzică și dans, să creeze ritualuri de o frumusețe sălbatică, pură, atât de diferită de cea pe care o cunoaștem În epoca actuală. De aceea Rameau alege să ilustreze lupta dintre Amor (zeul iubirii) și Bellone (zeița războiului), ambii interpretați În travesti, primul de către Andreea Chinez, cea de-a doua de către Iulian Sandu, prin intermediul popoarelor de pe tărâmuri Îndepărtate și virgine - Incașii din Peru, Turcul generos, Florile și Sălbaticii fiind titlurile
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
de efect maxim și care contribuie la perfecționarea efervescenței ce irumpe din reprezentare amintesc grupul dansatoarelor-păpuși, ale căror mișcări sacadate și sincronizate imprimă o anumită ordine prologului, ordine care se va prăbuși odată cu apariția Bellonei, zeița ce cheamă bărbații la luptă. Păpușile, rămase fără parteneri, se frâng, nuși mai coordonează mișcările, nu mai sunt Însuflețite de iubirea dansatorilor, reflectând astfel dezechilibrul de la nivel universal. Un alt artificiu scenografic de efect este urcarea personajelor-cheie ale scenei pe o scară, poziție privilegiată pe
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru ei era binecunoscut faptul că, în urcușul lui spre desăvârșire, omul întâmpină nenumărate piedici și de aceea îi este necesară o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Păcatul are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la Fericitul Augustin”, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996, p.9. footnote>, căci acesta care cu sine pedepse vremelnice cum ar fi: războaie sângeroase, molime, boli, dureri, foamete, cutremure etc., precum și chinuri veșnice. VI. Lupta împotriva păcatelor și remediile acestora Lecturând scrierile patristice, putem lesne observa că Părinții condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei dovedesc
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
acesta care cu sine pedepse vremelnice cum ar fi: războaie sângeroase, molime, boli, dureri, foamete, cutremure etc., precum și chinuri veșnice. VI. Lupta împotriva păcatelor și remediile acestora Lecturând scrierile patristice, putem lesne observa că Părinții condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei dovedesc că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea, binele, comuniunea veșnică în bine. Sfinții Părinți au înțeles că
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și suferințele pe care i le provoacă, ca și pentru a-l feri de el, este nevoie mai întâi de toate ca acesta să fie bine cunoscut. De aceea, Sfinții Părinți ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă ale acestui război nevăzut pe care-l purtăm tot timpul vieții noastre, oriunde ne-am afla, căci „nu se poate găsi un singur loc unde să nu fie război, chiar dacă ar străbate cineva toată creația. Și oriunde ar merge, află
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos și cea trăită fără simțirea prezenței și lucrării Lui. Lupta împotriva păcatelor nu este una ușoară, mai ales că aceasta nu se duce împotriva
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos și cea trăită fără simțirea prezenței și lucrării Lui. Lupta împotriva păcatelor nu este una ușoară, mai ales că aceasta nu se duce împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva stăpânitorilor întunericului, cum spune Sfântul Apostol Pavel (Efes., 6,11). Acest război nevăzut este o realitate dintre cele mai crunte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mă prigonesc, că la Tine am alergat! >> Și roagă-te să ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu se situează niciodată într-o perspectivă pesimistă. Ea reprezintă, fără îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu se situează niciodată într-o perspectivă pesimistă. Ea reprezintă, fără îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se străduiește duce direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se străduiește duce direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II, p. 76. footnote>. Pe măsura luptei noastre duhovnicești ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest drum de la viciu la virtute, un rol important în lucrarea despătimirii îl are părintele duhovnicesc. El ne ajută în lupta împotriva vrăjmașului văzut și nevăzut, arătându-ne că nu suntem singuri. Pe lângă toate acestea, trezvia trebuie să-l însoțească mereu pe creștin, care conștientizează apartenența la o viață decăzută și supusă morții. Gândul la moarte și la pedepsele ce vor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]