158,161 matches
-
greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări foarte importante în istoria românilor și a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greșită a ultimului
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
de presă ori televizată). Faptul că o, probabil, domnișoară, cu aer sănătos și viguros de nemțoaică și cu nume franco-român s-a cocoțat cu trenulețul pînă la Garmisch Partenkirchen nu reprezintă o știre. Chiar dacă probabila d-ră ne tot arăta cu mîna ("uite acolo, la stînga!") unde se află România, adică noi, telespectatorii, dincolo de niscai piscuri cu zăpezi eterne n-are absolut nici o legătură cu Știrile. Unde mai punem că probabila d-ră pronunța Garmisch cu h la urmă în loc de ș și Parkenkirchen
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
acum este povestea unui cuplu cu nimic ieșit din comun: el trecut de prima tinerețe, căsătorit, cu doi copii, (își detestă, evident nevasta și socrii), ea, Ema, soția unui medic, la rîndul ei cu doi copii; întîlniri clandestine, strîngeri de mîini prin restaurante obscure, mîngîieri pătimașe, reprize de sex pe apucate și tot tacîmul. Cu toate acestea, în fapt, De departe spre aproape, înainte de a fi romanul unui cuplu, este odiseea unui singur personaj (naratorul), care, fie lucid pînă la masochism
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
când a-nceput dan cipariu ca să-și îndulcească traiu')". Din celălalt registru al poemelor de amor, cel grav, să zicem, mi-a plăcut www.Dalila.ro : "iute, mă iubește eu o iubesc vine și toamna, cu legarea de inimi/ de mâini cu nuntirea pentru povestași/ dar timpul se dilată prăpăstios fără ea, dar zilele se topesc halucinant în vene/ cu mâna pe inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
mi-a plăcut www.Dalila.ro : "iute, mă iubește eu o iubesc vine și toamna, cu legarea de inimi/ de mâini cu nuntirea pentru povestași/ dar timpul se dilată prăpăstios fără ea, dar zilele se topesc halucinant în vene/ cu mâna pe inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt poem frumos din Virusul romantic, intitulat cântec pentru dalila : "un butic de margarete - un botic/ pistil al interiorului/ imaginar exploziv
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că tre: "tre să mergem la Vadul lui Vodă"; "tre să shtii să faci de toate"; "soacra nu tre să se bage". Cu intenția de a reproduce graiul și registrul
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
de exegeții lui Frisch, fac din lectura cărții nu numai un roman de amor-aventuri-psihologie, ci și delectare pentru erudiți. Contrastul dintre obiectivitate/spirit științific și miezul poetic-mitologic constituie "miza" cărții. Schimbarea lui Faber din tehnocrat rațional în actor pasionat, "pe mâna destinului", se petrece în etape și subtil, fiind o tălmăcire a cuvântului faber în alt sens al aceluaiași (de la tehnician la creator). Postfața semnată de Andrei Corbea sintetizează magistral această poveste a pedepsei târzii pentru păcatele tinerețelor, a transformării din
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
și asistentul lui, care făcea și pe bărbierul, i-au făcut autopsia în capela cimitirului. De față erau patru sau cinci persoane, toți prieteni de-ai medicului. Și am reușit să mă strecor și eu. Sticla de rachiu trecea din mână în mână și eu beam zdravăn, ca să prind curaj, căci începusem să mă pierd cu firea când am auzit scârțâitul fierăstrăului care despica craniul și trosnetul coastelor care erau tăiate, una după alta. Până la urmă m-au dus acasă, beat
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
lui, care făcea și pe bărbierul, i-au făcut autopsia în capela cimitirului. De față erau patru sau cinci persoane, toți prieteni de-ai medicului. Și am reușit să mă strecor și eu. Sticla de rachiu trecea din mână în mână și eu beam zdravăn, ca să prind curaj, căci începusem să mă pierd cu firea când am auzit scârțâitul fierăstrăului care despica craniul și trosnetul coastelor care erau tăiate, una după alta. Până la urmă m-au dus acasă, beat mort. Tata
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
dura o oră sau chiar mai mult. Grupul mai slab se pliază până la urmă celui mai puternic ritm. Tobele - acest fenomen uluitor, devastator, cosmic, care atinge inconștientul colectiv - fac să vibreze pământul sub pașii noștri. E de-ajuns să pui mâna pe zidul unei case, ca să-i simți vibrația. Natura urmează ritmul tobelor, care bat întreaga noapte. Dacă cineva adoarme, legănat de aceste bătăi, el se trezește brusc atunci când bătăile se îndepărtează, abandonându-l. În zori, pielea tobelor se pătează de
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
zidul unei case, ca să-i simți vibrația. Natura urmează ritmul tobelor, care bat întreaga noapte. Dacă cineva adoarme, legănat de aceste bătăi, el se trezește brusc atunci când bătăile se îndepărtează, abandonându-l. În zori, pielea tobelor se pătează de sânge: mâinile rănite sângerează de atâta bătut. Și sunt mâini aspre, de țărani. (Fragmente din volumul în pregătire la Editura ALLFA)
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
urmează ritmul tobelor, care bat întreaga noapte. Dacă cineva adoarme, legănat de aceste bătăi, el se trezește brusc atunci când bătăile se îndepărtează, abandonându-l. În zori, pielea tobelor se pătează de sânge: mâinile rănite sângerează de atâta bătut. Și sunt mâini aspre, de țărani. (Fragmente din volumul în pregătire la Editura ALLFA)
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
cu fugiții de la misia de onoare, încolonându-se umil în corul adulatorilor cuplului Năstase-Iliescu. Dar să revin la respingătoarea lașitate a politicienilor, dovedită de teancul imens de cereri al celor care pretind protecție oficială. Că lipsa lor de bărbăție merge mână în mână cu șmecheria serviciilor de protecție și pază se vede cu ochiul liber. Discretul șantaj al S.P.P.-ului nu e o invenție românească. Pretutindeni, serviciile de acest tip au dezvoltat tehnici supersofisticate de a-și motiva salariile imense și
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
de la misia de onoare, încolonându-se umil în corul adulatorilor cuplului Năstase-Iliescu. Dar să revin la respingătoarea lașitate a politicienilor, dovedită de teancul imens de cereri al celor care pretind protecție oficială. Că lipsa lor de bărbăție merge mână în mână cu șmecheria serviciilor de protecție și pază se vede cu ochiul liber. Discretul șantaj al S.P.P.-ului nu e o invenție românească. Pretutindeni, serviciile de acest tip au dezvoltat tehnici supersofisticate de a-și motiva salariile imense și alte beneficii
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
modelul a funcționat ireproșabil. Despre cerneala albastră zvârlită în barba colilie a ex-președintelui Constantinescu, sub privirile ocrotitoare ale gărzilor de corp, nici nu e cazul să amintesc. Evident, nu pledez pentru abandonarea președintelui țării ori a primului ministru nici măcar în mâna celor mai entuziaști membri ai electoratului: e de presupus ce-ar urma! Chiar și liderii celor două camere, oricât de nefastă ar fi activitatea lor, merită protecție. Vă imaginați ce-ar rămâne din frizura foarte la modă în anii '50
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
ia autobuzul pentru a merge la serviciu. xistă, fără îndoială, o complicitate între tartorii serviciilor de protecție și pază și șleahta gogoașelor umflate ce-și imaginează că viața lor e atât de prețioasă încât eu, cetățeanul, sunt dator să înfund mâna în buzunar pentru a plăti huzurul celor care m-au adus la sapă de lemn. Primii inventează comploturi rocambolești, ceilalți chiar le cred, și astfel fandacsia-i gata! Nu știu cine s-ar obosi să atenteze la viața lui Petre Roman, când, prin
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
New York, unde l-am mai întâlnit pe dl. Soros) și puneți-l în balanță cu cioclismul visceral al noilor miliardari politici dâmbovițeni. Țin minte că faimosul investitor și filantrop american a călătorit prin Timișoara într-o mașină obișnuită, cumpărată la mâna a doua, dacă nu mă înșel, însoțit doar de o funcționară a filialei locale a Fundației. Vă garantez că "persoana" nu purta nici un fel de armă și nici n-avea talente de karatist sau de luptător de kung-fu. Pur și
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
vîndutul", ba chiar "imbecilul" (sic!) Nae Ionescu, așadar despre un ins profund nociv, un soi de Rasputin al intelighenției noastre, care n-ar fi ezitat a recurge chiar la plagiat (ca și cum ar fi fost vorba de cărți scrise cu propria mînă și destinate tiparului, iar nu de niște cursuri rostite, pe care alții le-au transcris și editat!). O umoare neagră cum smoala îi acoperă orice merit. Pe de alta, stăruie (și nu vedem cum ar putea dispărea!) imaginea carismatică a
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
exceptăm, desigur - dar este vorba șí de un număr foarte restrâns -, pe cei care primesc gratuit cartea, cu sau fără dedicația de rigoare, sau cărora le este oferită datorită funcției lor social-culturale, sau care intră în circuitul trecerii cărții "din mână-n mână"). Poate că, dintre cei care și-au văzut opera tipărită și eventual - fericire supremă - expusă în librării, mulți se mai gândesc la pragul relativei "veșnicii", asigurat prin intrarea operei în biblioteci de uz public. Adevărata dăinuire - pentru viitor
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
dar este vorba șí de un număr foarte restrâns -, pe cei care primesc gratuit cartea, cu sau fără dedicația de rigoare, sau cărora le este oferită datorită funcției lor social-culturale, sau care intră în circuitul trecerii cărții "din mână-n mână"). Poate că, dintre cei care și-au văzut opera tipărită și eventual - fericire supremă - expusă în librării, mulți se mai gândesc la pragul relativei "veșnicii", asigurat prin intrarea operei în biblioteci de uz public. Adevărata dăinuire - pentru viitor - și de
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
de seamă./ Bancherii rîvneau să-ți atingă încheieturile gotice/ sau să-ți cumpere o șuviță de păr./ Mă lăsai îmblînzit lîngă ceafa ca o Capelă Sixtină,/ cu tatuaje ce se învălmășeau,/ mireasma ta era de sepie venețiană/ cu zece mii de mîini și picioare-n satin./ Roșu-ți era părul ca fiara apocalipsei ce se năpustea./ Tu voiai să mori ca o leoaică rănită de dogi,/ eu voiam să mor ca un poet al supremei amăgitoare./ Din turn, la campanile, vedeam muzicanții
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
cu niște șalupe în picioare de dinainte de Revoluție, iar pe nas cu ochelari chinezești de zece ori mai ieftini decât cei din vitrine. Veți ghici, prin urmare, că numai plăcere nu mi-a făcut... - Deci, continuă acela, întinzându-mi o mână bătătorită, te așteptai să cobor dintr-un Masseratti roșu, într-un costum Armani, cu cravată Pierre Cardin la gât și pantofi italienești de trei milioane perechea - și să nu-mi trag sufletul, până nu votez? - Doar n-ai să absentezi
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
n-am. - Și este bufet, cu brioșe, cu sărățele, fursecuri, sucuri de fructe - la discreție. De când n-ai mai pus în gură alune americane, migdale. Ce zici de o cafeluță, în pahar de plastic mare? Pierdut, făcu un semn cu mâna: trimitea la un trecut fabulos. - Deci, să mă duc, șopti. Dar să știi că voi vota împotrivă. - Excelent. Totul e să votezi, restul se aranjează pe urmă. - Dar să știi că mi-e gura amară! - Te vei îndulci, îți garantez
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
șef pentru a putea să-ți exprimi („plenar”, cum ziceau activiștii) atașamentul față de țară? Situația e grotescă, pentru că rareori am văzut o mai bună materie primă de slugoi decât la șleahta de indivizi hipertrofiați ce-și închipuie că au în mâini destinul țării. Parcurgeți puțin biografia lui Iliescu, să zicem anii cincizeci și șaizeci, și veți fi uluiți în ce situații jenante s-a complăcut individul. Răsfoiți ziarele din anii nouăzeci și veți vedea ce umil, ce „disciplinat”, ce respectuos cu
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
A doua zi însă Colegiul CNSAS anunță că va începe cercetări pentru a afla mai multe despre cariera lui CVT de informator benevol al Securității. Acesta nu se lasă, nevenindu-i probabil să creadă că și-a făcut-o cu mîna lui. Dă un alt comunicat, mai paraponisit decît primul: îi amenință pe Pleșu și pe Dinescu că va veni cu 10.000 de oameni la CNSAS ca să-i arunce pe fereastră. (Metaforic, desigur, adaugă el într-o paranteză !) O ultimă
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]