7,782 matches
-
Gând Românesc”. ,,PREA CUCERNICE PĂRINTE DUMITRU ICHIM, STIMATE DOMNULE DUMITRU RĂCHITAN, Președinte al Asociației Culturale Române din Canada, STIMATE DOMNULE DUMITRU PUIU POPESCU, Director al ziarului ,,Observatorul’’ din Toronto, FRAȚI ROMÂNI PREZENȚI ASTĂZI LA MINUNATA SĂRBĂTOARE DE PE CÂMPUL ROMÂNESC, Cu mândrie am aflat de la traducătoarea și prietena Muguraș Maria Petrescu despre admirabilul gest, că în fiecare an, în luna iulie, organizați această sărbătoare a sufletului românesc pentru diaspora noastră din întreaga lume, pe Câmpul Românesc cumpărat din banii voștrii, pe pământul
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 by http://uzp.org.ro/campul-romanesc-hamilton-canada-editia-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
expresie de emoții, Ești stiloul care se consumă pe coli de hartie interminabile, Ești inima că un tambur care sparge timpanele, Ești tu, chemarea țărânei puterea ideilor mele Ești tu, vocea care o aștept în fiecare noapte furia care consumă mândria Tu, dragostea mea destinul meu, răbdarea mea, mirosul de mare, Se pare că te caut peste tot... recurg la toate dar nu pot să te opresc cu gândurile mele de pretutindeni vin îmi scutur mâinile la fel ca o mână
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
ANUL MAIMUȚEI (După calendarul chinezesc) Cum asemănarea-i mare Între dumneaei și om, Ne-om trezi din nou, se pare, Cu economia-n pom!. SATIRICONISTULUI BARBU BĂLAN LA 80 DE ANI Te-aș lăuda, stimate-al meu confrate, Că de mândrie, știu, motive ai, Dar las pe Domnul să îți facă parte La centenar, de-un colțișor de rai! POLITICIANUL VEROS Poartă-o mândră pălărie De baron sau baros(an) Patriot, cum să nu fie Dacă-i rost de vreun ciolan
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
de urât!ANUL MAIMUȚEI (După calendarul chinezesc)Cum asemănarea-i mareîntre dumneaei și om,Ne-om trezi din nou, se pare,Cu economia-n pom!.SATIRICONISTULUI BARBU BĂLAN LA 80 DE ANITe-aș lăuda, stimate-al meu confrate,Că de mândrie, știu, motive ai,Dar las pe Domnul să îți facă parteLa centenar, de-un colțișor de rai!POLITICIANUL VEROSPoartă-o mândră pălărieDe baron sau baros(an)Patriot, cum să nu fieDacă-i rost de vreun ciolan?RECOMANDARE MEDICALĂDupă ploi diluviene,... VIII
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
de onorată de posibilitatea de a-i răspândi cuvântul... - Care dintre cărțile „Tango” este cartea ta preferată? - Iubesc, desigur, subiectiv, propriul meu roman, „Noi suntem zeițe”, dar, cum spuneam, cărțile Ninei Cassian, pe care o venerez, sunt cea mai mare mândrie a mea de editor. „Mă adresez deja femeilor din diaspora” - Care crezi căeste cel mai mare beneficiu pe care îl aduce revista „Tango”, cititoarelor? - Îndemnul și impulsul de a fi ele însele, de a-și cere dreptul la dragoste și
DE VORBĂ CU ALICE NĂSTASE, REDACTOR-ŞEF LA REVISTA „TANGO”, DESPRE CUM ESTE SĂ ÎNCEPI ŞI SĂ CONDUCI O PUBLICAŢIE PENTRU FEMEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_alice_nastase_redactor_sef_la_revista_tango_despre_cum_este_sa_incepi_si_sa_conduci_o_publicatie_pentru_femei_.html [Corola-blog/BlogPost/355797_a_357126]
-
se nasc și aripi pentru zbor, există totuși speranța că vom transcende și aceasta dicotonomie, că într-o zi vom ajunge imponderabili, inocenți și înțelepți precum îngerii. Și atunci însă trebuie să avem grijă ca nu cumva din prea multă mândrie să nu ajungem îngeri căzuți. • Păcatul paradigmatic al timpului nostru este estomparea tot mai vizibilă, absența conștiinței că sântem păcătoși. Primul pas spre îndreptare este însă realizarea că nu sântem buni în starea naturală, din naștere, că sămânța răului este
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1480692345.html [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
Regele Mihai), de Credință,memorare, Identitate pentru Rai !" Porfirie Cuviosul : Copiii să-i învățați, Să se Roage în Credință, ca să fie ajutați !" Coman, Episcop de Oradea : "Teologi buni, în România N-au găsit Calea să transmită, fiindcă i-a oprit mândria..." Grigorie Teologul : "Sunt fețe nerușinate Ce-n Sfânta Sfintelor se-ndeasă, cu mâinile necurate..." Antonie Plămădeală : "De Veșnicie n-avem parte Că vom muri spiritual, fără volori și multă carte..." Părintele Stăniloae : "Un pod de timp spre Veșnicie, Ca timpul să
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1442944673.html [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI REFORMA Din 1989 și până acum, „reforma” ne-a bulversat existența. Acestei paradigme i-au căzut pradă relativa noastră liniște, bruma noastră de bunăstare, de trai decent, sentimentele de mândrie națională, precum și limba noastră strămoșească. La fel ca întotdeauna, când am înlocuit, prin „revoluție”, un mod de producție cu altul, n-am folosit ceea ce era bun în vechea „infrastructură”, ci am distrus totul, reinventând totul, începând chiar cu redescoperirea roții
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI REFORMA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440646691.html [Corola-blog/BlogPost/343972_a_345301]
-
Evanghelia. Din ce pricină? Pentru că inima lui Hristos a fost străpunsă de cele mai mari dureri, nu pentru El, ci pentru binele și izbăvirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, însă le-ar fi îndurat cu mândrie și dispreț pentru semenii lui. Și Socrate a băut paharul cu otravă; dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică lumii antichității. Pe când amărăciunea lui Iisus ne impresionează profund, aflând că, în clipa supremă, Acesta S-a rugat Părintelui Său pentru
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
o vatră. Asta îmi mai trebuie! Poate e și o cană de vin, ceva, acolo! Când am privit mai bine, rochia tinerei era la fel cu rochia mea. Pe ea se așeza mai bine, dar și eu o purtam cu mândrie. Abia atunci am realizat că mi-era frig. Chipul lui David se lumină dintr-odată. Îi căuta privirile, parcă se temea să nu dispară, iar ghimpele acela i se mutase în inimă. - Te doare? l-am întrebat. Nu mi-a
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
poemele-cugetări la ” Finit” - ”Graniță/ între a vedea/ și a nu vedea/ între a fi și a nu mai fi”, (dilemă shakespeareană), ”dincolo de cer și pământ”(pag. 97), fiind un volum de maxime poetice în raport cu ireversibilul timp: În derivă/ prin vâltorile mândriei/ omul/ în curând/ doar amintirea mai poate consola/ declinul viitorului/ timp nerambursabil/ dincolo de vizibil” (pag. 21). În concepția autorului, omul se percepe pe sine un simbol, o sinteză a lumii, un microcosmos. Alchimiștii, de exemplu ”au semnalat analogiile și corespondențele
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
îl revăd mereu așa. Nu e zi în care să nu mă uit la poza aceasta... Avea un zâmbet atât de firesc și o demnitate neîndoielnică în gesturi, încât am înțeles că e gata să plătească oricât pentru bucuria și mândria de a fi fost cândva aleasa lui pentru o viață întreagă.... Am ridicat din umeri. - Nu trebuie să vă scuzați. Poate și eu aș face la fel în locul dumneavoastră... - Nu m-ai înțeles. Îți cer să-l ierți și tu
CORNULEŢELE CU NUCĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cornuletele_cu_nuca_mirela_borchin_1382637180.html [Corola-blog/BlogPost/342020_a_343349]
-
Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă „ne-au dat” apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice”) adorm cu greutate.” Dar subtilitățile de-abia încep: „Am tonusul bun deși breaslă dăscăleasca urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de capete și vor sta două săăptămîni, zic unii, o
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Nonepoezia_criticii_ioan_lila_1338718699.html [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
biet sclav pentru care ... (După o pauză.). Și parcă îl aud, Zada, cum spune și socoate (Din depărtare se aude vocea lui Decebal. “Orice este roman, e câine care mușcă pe la spate! “ Sărmanul sclav! El n-are nimic din oarba mândrie A celor mari cu nesățioasa lăcomie. E prea frumos, nu are nimic din ce au stăpânii răi Și poate prea nevinovat de ura comandanților săi. ZADA Am auzit vrăjitorul cetind în orele târzii: ( În difuzoare se aude vocea vrăjitorului.). “Femeia
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
sălbatici! “ FECIOARA IV “Să alunge pe Tribalii zănatici! “ FECIOARA V “Stăpânire Sarmaților nomazi! “ 11 FECIOARA VI “Jefuitorii, morții să-i dea pe parți! “ FECIOARA VII “Să nu-și găsească adăpost Roxalanii! “ FECIOARA VIII “ De pribegie să aibă parte Marcomanii!“ ZADA “Mândrii, de mândrie să piară Romanii, Bogații fără număr, orgia să-i înghită, Împărăția mare să cadă lovită”. (Fiecare pe rând își așează urniciorul umplut, unul lângă altul.). LICINIUS (Îndreptându-se spre Dochia. De este îngăduit sclavilor cuvânt, Stăpână, vă cerem
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
IV “Să alunge pe Tribalii zănatici! “ FECIOARA V “Stăpânire Sarmaților nomazi! “ 11 FECIOARA VI “Jefuitorii, morții să-i dea pe parți! “ FECIOARA VII “Să nu-și găsească adăpost Roxalanii! “ FECIOARA VIII “ De pribegie să aibă parte Marcomanii!“ ZADA “Mândrii, de mândrie să piară Romanii, Bogații fără număr, orgia să-i înghită, Împărăția mare să cadă lovită”. (Fiecare pe rând își așează urniciorul umplut, unul lângă altul.). LICINIUS (Îndreptându-se spre Dochia. De este îngăduit sclavilor cuvânt, Stăpână, vă cerem apă din
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
DECEBAL Nu prin luptă dreaptă romanii cuceresc, Cu vicleșuguri și intrigi obișnuiesc. Prin brațul nostrum puternic am fost în stare Unui imperator roman și stăpânirii lui mare Tribute să nu dea. Ei au simțit puterea mea. La sânul lui Zalmoxis, mândrii suntem cu toți. Strămoșilor lui Burebista le suntem nepoți. 18 Vom arăta trufașului imperator Că dacii sunt liberi ca pasărea în zbor. Au mulți zei romanii. Unul au dacii, dar mulți ne sunt dușmanii! Râvnesc la țara noastră iubită Că
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
sunt orașe vechi, ce dețin clădiri medievale, încărcate de istoria a sutelor de ani de existență. Belgia este relativ o țară mică, comparativ cu România, însă deținătoarea unor obiective turistice deosebit de valoroase și frumoase. După această călătorie, pot spune cu mândrie conform dictonului latin, Veni vidi vici! (VIRGIL STAN) * * * 15. LIRIK: FELICIA STAMATIN*Marginea, Suceava - PICĂTURI DE MIERE (poezie) E-atâta liniște și pace în versurile Feliciei Stamatin! Este atâta culoare și senin, încât dragostea își încheagă nestingherit cântul, ce capătă
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
William Shakespeare trad. adapt. Mihaela Tălpău Astfel, sunt precum bogatul cu cheia binecuvântată-n mâna purtând cu mândrie și respect a lui comoara necomițând greșeală de-a o roți - în fiecare oră -, deși e la-ndemână, o las să se-ncălzească-n brațe, s-o simt cum mă-nfioară Și astfel, aștept o sărbătoare, așa cum știu că-s rare
SONET 52 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475044289.html [Corola-blog/BlogPost/381403_a_382732]
-
gât, pe-al gulerului filigran cochet... E timpul acela în care, te pot purta la pieptul meu de foc să te ascund în haine, neprețuit talisman ce-mi încălzește viața instantanee-n scoică ce ascunde perla să-mi creezi ad-hoc mândria de-a te avea, de-a te simți, să-mi lumineze față Aceasta fericire sacra ce-mi da motiv să te visez să-mi fii lumină-n bogăție, iubirea mea, eu te creez... Sonnet 52 Șo am I aș the
SONET 52 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475044289.html [Corola-blog/BlogPost/381403_a_382732]
-
limba română, îi oferim aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru. Ea este unul dintre simbolurile fundamentale ale unității naționale. Ea ne-a ținut uniți timp de zece milenii de când trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identității noastre naționale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traiește încă acolo unde s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat în granițile sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru. Ea este unul dintre simbolurile fundamentale ale unității naționale. Ea ne-a ținut uniți timp de zece milenii de când trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identității noastre naționale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traiește încă acolo unde s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat în granițile sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
de când trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identității noastre naționale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traiește încă acolo unde s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat în granițile sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea acum 7000 de ani în urmă, pe când alții nici nu existau ca popor. Tăblițele de la Tărtăria, așa cum recunosc toți cei care le-au studiat, ne fac dovada că
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
au făcut prezentări despre cultura, tradițiile, arta, sportul, istoria țării mele în cadrul unor manifestări organizate de către comunitățile internaționale din țara Soarelui Răsare”, spune Daniela Uchiyama. „În Japonia, România este asociată preponderent cu Nadia Comăneci și Dracula. Am simțit sentimentul de mândrie oricând a fost evocată aici Nadia Comăneci, după cum m-a mâhnit și mă mâhnerște imaginea construită fictiv și de manieră senzaționalistă în legătură cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș. Sunt mulți ani de când mă preocupă să promovez oina în Japonia. În toată
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânăra mireasă, mama cu amor Fii tăi trăiască numai în frăție Că a nopții stele, că ai zilei zori Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]