10,420 matches
-
arpegia în vis cântecele miraculoase cu trup de fum? cui voi întinde mâinile mele tăiate din rădăcină ca pălămida netrebuitoare? cine-mi va susura în urechi bolnava aceea de apă a sâmbetei pe care se duc toate? cine-mi va mângâia pielea ca o briză șugubeață și-mi va domoli părul din nebunia lui sidefată de ani? dar de ce ar trebui să mă trezesc? am vreun rost, am vreo pricină pentru care să nu viețuiesc în surdina aceasta grațioasă și blândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
este oglinda sufletului meu, este leagănul meu din copilărie și pot să spun cu drag și dor că vântul coșava m-a dojenit atunci când am mai făcut greșeli, apele Dunării m-au legănat, frumusețea apusului de soare de peste Dunăre ma mângâiat pe creștet. Totul este minunat și vei înțelege doar atunci când privești din adâncul sufletului tău. Cu drag, autoarea. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI LIMITE TERITORIALE Moldova-Nouă ( maghiara Ujmoldova, cehă Nova Moldova, germană Neumoldowsa) este un oraș din județul Caraș -Severin. Acest oraș
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
nu se prefacă pulbere în univers" (Complicitate ș5ț). La fel de limpede e conotată cenzura - căluș al conștiinței, stază a existenței care nu poate fi sortită uitării: "împăturesc ziarul. Uit. Un înger căzut nu trebuie/ să regrete nimic. Eu/ nu regret nimic./ Mîngîi cotoarele/ cărților din biblioteca mea adunate cu/ sudoarea sîngelui./ Scot o carte și o răsfoiesc. Are paginile albe. Toate cărțile/ din biblioteca mea au paginile albe./ Am locuit în/ toate patriile/ imaginare pe care le-am developat pe/ paginile/ care
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
În felul ăsta dragostea e simplă. Cum abia ne cunoaștem, Wilson mă lasă în voia mea. Zice: Ești prea tânără, nu ca să ai rănile pe care deja le ai, ci ca să ai un trecut. Se strecoară pe la spate și mă mângâie pe furiș. Mă îndepărtez. Acum citesc. Tu și calicia ta catalană, zice. Și tu, cu pasivitatea și cu țigările tale columbiene. De pe prispă am văzut-o pe negresa Aida ieșind în pragul colibei ei. Își pusese rochia cu flori galbene-stacojii
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
binecunoscută a costumelor vii din Maramureș, bărbații judecă sec, cumva diavolesc, formulează întrebări și verdicte în sunetele zongorei, ale viorilor, drîmbei, fluierului, tobelor, în sunetele inventate cu fel de fel de instrumente tradiționale. Femeile, ca două maici, oblojesc, jelesc, spală, mîngîie, alină. Timpul însuși este intolerant și amenință în strigătul strident al unui cuc ce înalță țipătul tuturor neputințelor din noi. Accentele muzicii din Oaș, mai aspră, imprimă un tip de emoție dincolo de verb. Privesc zbuciumul fragmentat al Vavei Ștefănescu și
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
Dafne implorată de Apolo,/ Amândoi dă peatră albă ce lucește străveziu./ La un geam ce schinteiază zăbovește un scatiu./ Orce rază care întră pân brocarturile dese/ Zugrăvește pă perete, în tapiserii, crăiese/ Cari-n poală o licornă odihnesc și-i mângâi cornul.../ - Ei, drăcie, noi pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
era menirea poeziei). Astăzi, însă, nu mai pot face curte, deoarece și cele mai înzestrate muze au devenit extrem de capricioase și tot mai greu bat la ușa imaginației mele, pururea deschisă. Le mai trag eu și de plete, le mai mângâi pletele. Câteodată "oglinda" își revine la forma inițială, iar eu îl privesc în oglindă pe cel de-a doilea eu, pe cel de-al treilea... Nu știu câți ani am. Mama mea, care e tot fără vârstă, a pus pariu cu mine
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
e o bătaie cu vopsea, pe parcursul căreia statuile clasicilor învie și participă cu frenezie la luptă. După care, la începutul actului III, clasicii se refac în fundalul camerei lui Sachs: întind rufe, se uită la televizor sau citesc ziarul; Wagner mângâie îngândurat o lebădă grăscioară. În vremea asta, Sachs, aflat sub șocul luptei de el dezlănțuite, capătă mare respect pentru edițiile Reclam și-și pune, treptat, costumul elegant și pantofii. Ba chiar devine retrograd sadea, după ce e legat fedeleș de clasici
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
se apropie de o femeie de care s-a îndrăgostit. Așa că trecea cu mașina prin fața casei farmacistului, la diferite ore, sperînd că fata lui a ieșit la fereastră. Cristina se nimerea din cînd în cînd să răspundă speranțelor lui și mîngîia cu privirea mașina lui americană a tuturor posibilităților și a ipotezelor maritale. După vreo lună, judecătorul știa la ce ore apărea ea la fereastră și începuse să creadă că și ea se uita pe stradă cînd el apărea cu mașina
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
mîna, nu numai cu centimetrul. Ce rotunjime impecabilă! Seara, se duce Virginica într-o vizită scurtă la șefuleasa gării: așa și așa, "ce rotunjime impecabilă" cu palma pe cur. Musica începe să rîdă - ea o lăsa pe Jeni să o mîngîie și pe sîni. Plăceri nevinovate de femeie singură care luptă să votăm și noi, nu numai bărbații.
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
noi. Ulrica provenea un pic și din Elegia din Marienbad a lui Goethe, pe care el mi-o recita în germană. Ulrike von Levetzow era numele tinerei amante a lui Goethe. Când făceau amor, el numără silabele pe spatele ei, mângâindu-l... Ei bine, am zis-o."
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
capul meu, atâta emisie de lumină/ încât diamantul înoată în ea,/ ca în marea alburie, lăptoasă,/ a ochiului,/ a creierului,/ un pește." (Sunt tânăr și am un diamant în cap); Diamantul meu se așează la coadă la plătit impozite./ Apoi mângâie frumos pe creștet ideile despre ele însele/ ale mai multor femei care încearcă să vadă cât rezistăm/ dacă ne culcăm în același pat./ Până la urmă, este cineva care pleacă./ Până la urmă, este unul care rămâne./ Până la urmă, unul din doi
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
să se deschidă o poartă către vizionarismul liric: "diamantul înoată în ea,/ ca în marea alburie, lăptoasă,/ a ochiului,/ a creierului,/ un pește". Culegătorul de cearcăne are o artificialitate stridentă ("Diamantul meu se așează la coadă la plătit impozite./ Apoi mângâie frumos pe creștet ideile...") și o ține tot așa, ca la un Nichita Stănescu în zi rea, până ajunge la imaginea, splendidă, ridicată în titlu. Creând-o, Mihail Gălățanu a fost conștient de plasticitatea ei deosebită, dar n-a reușit
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
să rămâneți acasă și să vă uitați la televizor? - Eu m-am născut într-o luni seară. Dumneavoastră? Joia? Duminica? A ridicat privirea, preț de câteva secunde i-am văzut ochii. I-am surâs și am întins mâna ca să o mângâi pe obraz. S-a ghemuit pe scaun, chiar s-a retras ca să nu ajung la ea. Am întrebat-o ce trebuia să fac ca să se liniștească odată. - Vreți să mănânc la o altă masă? A rămas nemișcată. Respira puternic, îi
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
schimba? Oare avea mereu ceva de citit în față ca să nu fie nevoie să se uite în altă direcție? Toate cuvintele pe care i le scrisesem în toți acești ani, oare nu-i spusesem niciodată nimic? "Minunat", i-am spus, mângâind-o pe umăr într-un fel anume, un gest al nostru, "e minunat". "Continuă", a spus, "vreau să știu ce crezi". I-am pus mâna pe fața mea, mi-am plecat capul spre umăr, în contextul în care ea credea
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
să stea? Oare vor porni cercetări pe metru pătrat? O fi evadat cineva de la pușcărie? Dacă am fost pârâți iar și Miliția ne caută pe noi?! Victor a prins cu oarece delicatețe botul câinelui, la strâns ușor și apoi a mângâiat capul lui Vizanti, era un ordin extrem și de maximă urgență prin care câinele olarului Înțelegea că nu are voie nici să miște din urechi. Jandarmul din el era descumpănit, nu putea răspunde la o serie din Întrebările care Îl
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de a fi sărutată. Va Își aminti ce gură zenzuală are, se apropie lent de acea minune nepământeană și bucuria clipei o trăiră cu intensitatea unui sărut pătimaș și aproape de neînchipuit la doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
urâtă de tot pentru care acum pătimește și se rușinează, au aflat și părinții ei și doi băieți din clasa noastră! Va, mult mai liniștit și cu viitorul său de bărbat asigurat, o trase către el, o sărută Îndelung, Îi mângâie cei doi hulubei, atinse În treacăt zona cea mai importantă și plecară amândoi Înlănțuiți spre cabanele lor, ca doi iubiți ce erau. Noaptea care văzuse și fusese martora unor trăiri de mare intensitate și a unor mari frustrări, le acoperi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și .. și ..un cerc de foc am ... În ...jurul ...fru... frun...ții! În momentul următor, Victor a ieșit din casă, a Încuiat și a pus bățul În ușă, a mers la Vizanti și În timp ce Îl ținea de bot și Îl mângâia Încetișor, o mie de gânduri Îl copleșiseră. Un noian de Întrebări Îi veneau În minte, la multe avea răspunsuri și la multe altele nu găsea. Pe spate Îi curgea sudoare rece, inima o luase la sănătoasa și genunchii Îi tremurau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu mai rezist să văd asemenea scene și să vă pun Într-o situație atât de periculoasă, ce vină aveți dumneavoastră, doi Îngeri de oameni, două persoane cu suflet mare să pătimiți din cauza mea! Maria s-a apropiat, l-a mângâiat și i-a spus: Hai, gata, o trecut! Liniștești-ti dom’ Fănicî! S-o dus pi pustii! Gata, hai, Doamni ferești sî nu sî Întoarcî! Apoi a intervenit Victor cu analiza clară a vechiului jandarm și șef de post: Dom
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
afară, prin golul lăsat de perdeaua veche. După mai multe seri, umbra fugară a Început să rămână tot mai mult timp la fereastră, și-au făcut semne, peste alte câteva seri a fost invitată În casă, a venit, s-au mângâiat, s-au sărutat copilărește și când s-a Încercat a merge mai departe, umbra fugară a sărit ca arsă și a plecat cu gesturi ce păreau de scuză dar care puteau să Însemne orice. Știa ce s-a ales de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cald: Te rog spune mai departe, dacă acest lucru nu ți face rău, nu mă plictisești și mă oblig să te ascult În toată viața mea, ori de câte ori vei dori acest lucru! ... a ajuns cu o mână În sân, m-a mângâiat iar cu cealaltă a scos din buzunar mai multe sute de lei, erau zece, o mie de lei, mai mult decât două salarii bunișoare, a Încercat să joace jocul nostru, l-a jucat pe față! I-a scos din chiloți
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și excitante. Într-o seară frumoasă, cei doi stăteau pe o canapea somptuoasă iar pe măsuța joasă din fața lor se aflau cafea, apă minerală, pepsi și coniac Martell. Cei doi erau Îmbrăcați foarte sumar, se țineau de mână și se mângâiau, sărutându-se din când În când, așa ca doi iubiți adevărați. Era aproape de miezul nopții când G l a privit În ochi și a rostit cu o supărare angelică: De ce ar trebui să plecăm, eu acasă și tu acasă? De ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dar și foarte departe de aceasta. După ce gazdele s au retras, cei doi s-au mutat În clubul discret și romantic, cu lumină difuză și cu un lux greu de Înțeles pentru anii ’70. Dansau lasciv, dăruindu se reciproc și mângâindu-se nepermis, săruturile fiindu-le acoperite de lumina discretă. În pauze mergeau la bar, se tratau cu șampanie frapată, Ger plătea și când Rică a făcut observația că el este ...domnul, Ger Îi strecură mâna pe sub hainiă și pe sub cămașă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nepermis, săruturile fiindu-le acoperite de lumina discretă. În pauze mergeau la bar, se tratau cu șampanie frapată, Ger plătea și când Rică a făcut observația că el este ...domnul, Ger Îi strecură mâna pe sub hainiă și pe sub cămașă, Îl mângâie Îndelung și cu multă discreție și bucurie puse În buzunarul interior al hainei un fâșic de bancnote de o sută, echivalentul a trei-patru salarii Încasate lunar de băiat, apoi spuse: Nu mi-am dat seama, să nu mă refuzi! Ai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]